Decizia nr. 267/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a) și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Gheorghe Anton în Dosarul nr. 28.259/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin procurator Margareta Ștefănescu, și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilierul juridic Mihai Ionescu.

Autorul excepției susține admiterea criticii de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate nu definesc concret noțiunea de "lucrător al Securității", astfel că persoanele acuzate de comiterea unor fapte penale nu beneficiază de mijloacele necesare pentru demonstrarea nevinovăției, deci de dreptul la un proces echitabil.

Reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că acțiunea în constatare prevăzută de

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu tinde la stabilirea vinovăției, deci a răspunderii penale a persoanei care a avut calitatea de lucrător al Securității, și, prin urmare, în speță nu poate opera prezumția de nevinovăție, dispozițiile constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil nefiind aplicabile.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 3 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 28.259/3/CA/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 2 lit. a) și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Gheorghe Anton.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că textele

art. 2 și 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

sunt neconstituționale, deoarece încalcă prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Autorul apreciază că definiția dată noțiunii de lucrător al Securității îl acuză în mod indirect pe cel în cauză de comiterea unor fapte penale pentru că vorbește despre desfășurarea unor activități prin care a suprimat ori a îngrădit drepturi sau libertăți fundamentale ale omului. A califica o persoană ca fiind lucrător al Securității, așa cum îl definește ordonanța, printr-o simplă acțiune în constatare, iar nu în cadrul unui proces penal, reprezintă o gravă încălcare a dreptului la un proces echitabil.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază excepția ca fiind neîntemeiată, arătând că în cazul în care pârâtul consideră că probele propuse de reclamant ar fi de natură să dovedească vinovăția sa acesta are la îndemână posibilitatea de a se apăra propunând probe, dreptul său fiind consacrat de art. 24 alin. (1) din Constituție și de toate prevederile din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a) și ale

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, texte de lege care au următorul conținut:

- Art. 2 lit. a): "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) lucrător al Securității - orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;";

- Art. 11: "(1) Acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se introduce la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, fiind scutită de taxa de timbru.

(2) Hotărârea Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs, în condițiile legii.

(3) La dosarul cauzei se depun copii certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, documentele originale putând fi consultate la arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) și art. 23 alin. (11) din Constituție.

Curtea reține că preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

definește scopul reglementării ca fiind "continuarea, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activităților exercitate de regimul comunist", care a exercitat, în special prin intermediul Securității, "o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, a drepturilor și a libertăților lor fundamentale". Aceasta îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, prin consemnarea publică a abuzurilor, și contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.

Scopul ordonanței, enunțat în acești termeni, răspunde unor exigențe politice ale societății românești și dreptului la informație consacrat prin art. 31 din Constituția României.

În considerarea celor enunțate în preambul,

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

reglementează accesul cetățenilor români sau străini care după 1945 au avut cetățenie română, precum și al cetățenilor unei țări membre a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ai unui stat membru al Uniunii Europene la propriul dosar întocmit de Securitate, precum și la alte documente și informații care privesc propria persoană, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informațiilor care privesc siguranța națională, precum și dreptul acestor persoane de a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului. Mai mult, în temeiul art. 1 alin. (7) din ordonanță, persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul de a solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

Potrivit art. 2 lit. a) din ordonanță, se circumscrie noțiunii de "lucrător al Securității" acea persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității ori al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care "a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii puterii totalitar comuniste".

Așa fiind, Curtea observă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

urmărește scopul de deconspirare, enunțat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în temeiul art. 12 alin. (1) din ordonanță - a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art. 3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea ori numirea în aceste demnități sau funcții.

Sub acest aspect,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

operează o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind "lucrătoare ale Securității" față de prevederile

Legii nr. 187/1999 , declarată neconstituțională prin

Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008. Astfel, reglementarea anterioară nu a urmărit doar deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, ci a promovat răspunderea juridică și politică a acestora, cu scopul îndepărtării lor din anumite funcții și împiedicării lor de a candida pentru alegerea sau numirea în acele funcții. Mai mult, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin decizia menționată, legea crea premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, fără vinovăție și fără existența unei fapte de încălcare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate ce face obiectul prezentului dosar, Curtea constată că prevederile art. 2 lit. a) din ordonanță definesc noțiunea de "lucrător al Securității" și explicitează în concret semnificația termenului. Astfel, dețin calitatea de lucrători ai Securității persoanele care, pe de o parte, au fost încadrate ca ofițeri ori subofițeri ai Securității sau ai Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițeri sub acoperire, în perioada 1945-1989, și care, pe de altă parte, au desfășurat activități prin care au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii puterii totalitar comuniste.

Întrunirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de textul de lege criticat este constatată de instanța judecătorească - Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Așa fiind, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea reține că dispozițiile procedurale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.

În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile art. 2 lit. a) și ale

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nesocotesc prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție, Curtea constată că domeniul de aplicare a prezumției de nevinovăție vizează materia penală, respectiv situațiile în care fapta atribuită unei persoane are conotații penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Astfel, prezumția constituie suportul dreptului la apărare și, implicit, al drepturilor procesuale acordate învinuitului sau inculpatului, în cadrul procesului penal. Or, în condițiile în care procedura prin care se constată calitatea de lucrător al Securității se desfășoară potrivit regulilor procedurii civile și are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a activității acestora, iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice, Curtea constată că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție, respectiv instituția prezumției de nevinovăție, nu este aplicabilă procesului declanșat în temeiul dispozițiilor ordonanței.

Cu toate acestea, deși prezumția nu cunoaște o consacrare expresă în materie civilă, dispozițiile art. 1169 din Codul civil prevăd că "Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească". Astfel, legea asigură echilibrul procesual al părților în litigiu și dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a) și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Gheorghe Anton în Dosarul nr. 28.259/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2009.