Normele din 18 martie 2009

A. DISPOZIȚII GENERALE
În conformitate cu prevederile
art. 281 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate "organizează și coordonează activitatea de audit și control în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuțiilor specifice ale CNAS și ale caselor de asigurări (...)."
Prezentele norme metodologice au fost elaborate în temeiul prevederilor
Legii nr. 672/2002
privind auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare, și au avut în vedere prevederile pct. 4 lit. a) din Normele generale privind exercitarea activității de audit public intern, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 38/2003 , cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile
Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.702/2005
pentru aprobarea Normelor privind organizarea și exercitarea activității de consiliere desfășurate de către auditorii interni din cadrul entităților publice și ale
Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 252/2004
pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern.
1. Definiția auditului public intern
Auditul public intern reprezintă o activitate funcțional independentă și obiectivă, care dă asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfecționând activitățile entității publice. Ajută entitatea publică să-și îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, care evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare.
2. Tipuri de audit public intern
Cadrul normativ în domeniul auditului public intern prevede următoarele forme de exercitare a auditului public intern:
2.1. Activități de asigurare:
a) auditul de sistem reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanței examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice, conform normelor legale.
2.2. Activități de consiliere
a) consultanță, având ca scop identificarea obstacolelor care împiedică desfășurarea normală a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea consecințelor, prezentând totodată soluții pentru eliminarea acestora;
b) facilitarea înțelegerii, destinată obținerii de informații suplimentare pentru cunoașterea în profunzime a funcționării unui sistem, standard sau a unei prevederi normative, necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora;
c) formarea și perfecționarea profesională, destinate furnizării cunoștințelor teoretice și practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor și controlul intern, prin organizarea de cursuri și seminarii.
Activitatea de consiliere se organizează și se desfășoară prin mai multe tipuri de misiuni:
- misiuni de consiliere formalizate, cuprinse într-o secțiune separată a planului anual de audit public intern;
- misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea la lucrările unor comisii, comitete, schimburi de experiență, sau derularea unor proiecte cu durată determinată;
- misiuni de consiliere pentru situații excepționale, prin participarea în cadrul unor echipe constituite pentru desfășurarea unor activități, ca urmare a unor situații neprevăzute sau de forță majoră.
Activitatea de consiliere este menită să aducă plusvaloare și să îmbunătățească administrarea entității publice, gestiunea riscului și controlul intern, fără ca auditorul intern să își asume responsabilități manageriale.
B. STRUCTURILE DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN CADRUL SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE
3. Cadrul organizatoric
Auditul public intern la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate reprezintă o activitate funcțional independentă și obiectivă, care dă asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfecționând activitățile desfășurate în cadrul sistemului. Acesta ajută Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și casele de asigurări de sănătate să-și îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, care evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare.
Astfel, în organizarea funcției de audit public intern s-au avut în vedere următoarele caracteristici:
- universalitatea: auditul public intern se desfășoară asupra tuturor activităților, ajutând astfel managerul instituției publice să stăpânească celelalte funcții și toate activitățile;
- independența: auditul public intern funcționează subordonat direct președintelui CNAS/președintelui-director general al casei de asigurări de sănătate (CAS), după caz, iar auditorii publici interni nu trebuie implicați în activitățile auditate;
- periodicitatea: pentru entitatea auditată este o activitate ciclică, a cărei frecvență este determinată de procesul de evaluare a riscurilor, dar care nu poate fi mai mare de 3 ani.
În ceea ce privește standardele profesionale, acestea reprezintă un set de reguli a căror aplicare asigură:
- definirea unitară a activităților auditului public intern;
- stabilirea criteriilor de apreciere că auditul public intern funcționează și că aduce plusvaloare instituției publice;
- definirea valorilor și principiilor care trebuie respectate în activitatea practică de auditorii publici interni.
Președintele CNAS/Președintele-director general al CAS, după caz, are obligația instituirii cadrului organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de audit public intern.
La nivelul CNAS activitatea de audit public intern este asigurată de structura de audit public intern care funcționează în subordinea directă a președintelui.
La CAS auditul este organizat sub formă de structuri subordonate direct președinților-directori generali, cu acordul structurii de audit public intern a CNAS sub a cărei coordonare metodologică se află.
Structurile de audit public intern de la nivelul CAS trebuie să funcționeze cu cel puțin două posturi de auditori publici interni.
La CAS care nu au personal angajat în cadrul structurii de audit public intern, această activitate este efectuată de structura de audit public intern a CNAS.
Structura de audit public intern nu trebuie implicată în elaborarea procedurilor de control intern și în desfășurarea activităților supuse auditului public intern.
4. Obiectivele auditului public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
4.1. Obiectivele auditului public intern sunt:
a) asigurarea obiectivă și consilierea, destinate să îmbunătățească sistemele și activitățile desfășurate de CNAS și CAS;
b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor instituției publice printr-o abordare sistematică și metodică, prin care se evaluează și se îmbunătățește eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare;
c) sprijinirea conducerii CNAS în ansamblul său și a conducerilor CAS prin intermediul opiniilor și recomandărilor formulate în timpul auditărilor, urmărindu-se:
- gestionarea mai bună a riscurilor;
- asigurarea unei mai bune administrări și păstrări a patrimoniului;
- asigurarea unei mai bune monitorizări a conformității cu regulile și procedurile existente;
- asigurarea unei evidențe contabile corecte, conforme cu legislația în vigoare, și un management informatic fiabil și coerent;
- îmbunătățirea calității managementului, a controlului și auditului public intern;
- îmbunătățirea eficienței și eficacității operațiilor.
4.2. Obiectivele misiunii de audit public intern
a) În cazul misiunilor de asigurare:
- evaluarea sistemului de management și control intern - auditul de sistem;
- asigurarea conformității procedurilor și a operațiunilor cu reglementările legale în vigoare - auditul de regularitate;
- evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmărite și examinarea impactului efectiv - auditul de performanță.
b) În cazul misiunilor de consiliere: să aducă plusvaloare și să îmbunătățească administrarea entității auditate, gestiunea riscului și controlul intern, fără ca auditorul intern să își asume responsabilități manageriale.
4.3. Obiectivele activității de audit public intern
a) evaluarea managementului riscului
Auditul public intern trebuie să sprijine conducerea instituției publice în identificarea și evaluarea riscurilor semnificative, contribuind la îmbunătățirea sistemelor de management al riscurilor. Auditul public intern trebuie să supravegheze și să evalueze eficacitatea acestui sistem.
În cursul misiunilor, auditorii publici interni vor identifica riscurile, inclusiv cele care excedează perimetrului misiunii, în cazul în care acestea sunt semnificative.
b) evaluarea sistemelor de control
Pentru evaluarea sistemului de control intern, auditorul public intern trebuie să determine măsura în care conducătorul entității auditate a definit criterii adecvate de apreciere și dacă obiectivele au fost realizate. Dacă aceste criterii sunt adecvate, acestea pot fi utilizate și de auditorii publici interni în evaluarea sistemului de control intern. Dacă acestea sunt inadecvate, auditorii publici interni vor recomanda conducerii instituției publice să elaboreze sau să adapteze în mod corespunzător aceste criterii la cerințele impuse de legislația în vigoare.
Evaluarea pertinenței și eficacității sistemului de control intern se va face pe baza rezultatelor evaluării riscurilor și va viza operațiile și sistemele informatice ale entității publice din următoarele puncte de vedere:
- fiabilitatea și integritatea informațiilor financiare și operaționale;
- eficacitatea și eficiența operațiilor;
- protejarea patrimoniului;
- respectarea legilor și reglementărilor în vigoare;
- respectarea prevederilor contractuale încheiate atât cu furnizorii de asistență medicală, cât și cu ceilalți furnizori de servicii.
În cursul misiunilor, auditorii publici interni trebuie să examineze dacă formele de control intern sunt în concordanță cu obiectivele misiunii, în vederea identificării eventualelor deficiențe specifice sistemului/entității auditat/auditate.
Auditorii publici interni trebuie să analizeze operațiile și activitățile auditate și să determine măsura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite și dacă operațiile/activitățile sunt aplicate sau realizate conform prevederilor legale în vigoare.
5. Atribuțiile auditului public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate
5.1. Atribuțiile structurilor de audit public intern de la nivelul CNAS și al CAS:
a) structura de audit public intern organizată la nivelul CNAS elaborează norme metodologice pentru exercitarea auditului public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, care se aprobă de președintele CNAS cu avizul Unității Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). În exercitarea activității de audit, structurile de audit public intern de la nivelul CAS aplică normele, metodologiile și ghidurile elaborate de structura de audit de la nivelul CNAS;
b) elaborează, în baza referatului de justificare, proiectul planului anual de audit public intern, pe care îl supune aprobării președintelui CNAS/președintelui-director general al CAS, după caz. La nivelul CNAS acesta se elaborează până la data de 30 noiembrie și se aprobă până la data de 20 decembrie a anului precedent celui planificat. La nivelul CAS acesta se aprobă de către președintele-director general al CAS până cel târziu la data de 10 decembrie a anului precedent celui planificat, după care se înaintează și structurii de audit public intern a CNAS, însoțit de referatul de justificare;
c) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale CNAS și ale CAS sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate.
Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate în CNAS și în instituțiile subordonate, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, precum și la administrarea patrimoniului public.
Structurile de audit public intern de la nivelul CNAS și al CAS auditează cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
- angajamentele bugetare și legale din care derivă direct sau indirect obligații de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
- plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;
- vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri;
- constituirea veniturilor publice;
- alocarea creditelor bugetare;
- sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;
- sistemul de luare a deciziilor;
- sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;
- sistemele informatice;
d) informează UCAAPI/structura de audit public intern de la nivelul CNAS, după caz, despre recomandările neînsușite de către președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, la care s-a efectuat misiunea de audit public intern, precum și despre consecințele acestora, astfel:
- structurile de audit public intern de la CAS vor transmite trimestrial, în maximum 5 zile de la încheierea trimestrului, sinteza recomandărilor neînsușite de către președintele-director general al CAS și consecințele neimplementării acestora, însoțite de documentația relevantă;
- structura de audit public intern a CNAS transmite trimestrial la UCAAPI, în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului, sinteza recomandărilor neînsușite de președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, la care s-au desfășurat misiunile de audit public intern și consecințele neimplementării acestora;
e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din activitățile sale de audit;
Structurile de audit public intern transmit la UCAAPI/structura de audit public intern de la nivelul CNAS, după caz, la cererea acestora, rapoarte periodice privind constatările, concluziile și recomandările rezultate din activitățile lor de audit;
f) elaborează raportul anual al activității de audit public intern;
Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern cuprind principalele constatări, concluzii și recomandări rezultate din activitatea de audit public intern, progresele înregistrate prin implementarea recomandărilor, eventualele iregularități/prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum și informații referitoare la pregătirea profesională.
Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern se transmit conform următorului calendar:
- structurile de audit public intern ale CAS transmit rapoartele anuale până la data de 10 ianuarie a anului ulterior celui de raportare la structura de audit public intern a CNAS;
- structura de audit public intern a CNAS transmite raportul anual la UCAAPI până la data de 25 ianuarie a anului ulterior celui de raportare.
Raportul anual privind activitatea de audit public intern transmis la UCAAPI reprezintă sinteza rapoartelor anuale ale structurilor de audit public intern din CNAS și CAS elaborate conform structurii minimale solicitate de UCAAPI;
g) în cazul identificării unor iregularități semnificative, raportează imediat constatările efectuate astfel:
- în situația în care în timpul misiunilor de audit public intern se constată abateri de la regulile procedurale și metodologice, respectiv de la prevederile legale, aplicabile structurii/activității/operațiunii auditate, auditorii publici interni trebuie să înștiințeze președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, la care se efectuează misiunea, în termen de 3 zile;
- în cazurile de identificare a iregularităților auditorii publici interni raportează imediat conducătorului structurii de audit public intern, care, la rândul său, îl informează pe președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, care a aprobat misiunea.
În aceste cazuri, auditorul public intern poate continua misiunea sau poate să o suspende numai cu acordul președintelui CNAS/președintelui-director general al CAS, după caz, care a aprobat misiunea și numai dacă din rezultatele preliminare ale auditării se estimează că, prin continuarea acesteia, nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului, informații insuficiente);
h) structura de audit public intern a CNAS verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către structurile de audit public intern din CAS și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, în cauză.
5.2. Atribuțiile conducătorului structurii de audit public intern:
a) organizează și răspunde de desfășurarea activităților de audit public intern;
b) elaborează Carta auditului intern;
c) elaborează Programul de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit public intern;
d) face evaluarea internă a Programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit public intern;
e) asigură la fiecare misiune de audit public intern desemnarea persoanelor care posedă cunoștințele necesare din domeniul auditat;
f) asigură resursele necesare îndeplinirii planului de audit public intern în mod eficient;
g) asigură măsuri pentru pregătirea profesională a auditorilor publici interni;
h) propune contractarea unor servicii de expertiză/consultanță din afara instituției publice și supervizează lucrările întocmite de acestea;
i) supervizează toate etapele de desfășurare a misiunii de audit public intern pe aspectele ce revin conducătorului structurii de audit public intern din fiecare procedură aplicabilă în procesul de audit public intern;
j) avizează numirea/revocarea auditorilor publici interni din structura de audit public intern pe care o conduce.
5.3. Auditorii publici interni
Personalul din cadrul structurilor de audit public intern din sistemul asigurărilor sociale de sănătate cu atribuții în efectuarea misiunilor de audit public intern este format din funcționari publici, cu studii superioare de lungă durată în una dintre următoarele specialități: administrație publică, economică, medicală, farmaceutică, tehnică sau juridică.
Auditorii publici interni au drepturile, obligațiile și incompatibilitățile prevăzute de Statutul funcționarilor publici.
5.3.1. Numirea/destituirea conducătorilor structurilor de audit public intern de la nivelul CNAS și CAS
Conducătorii structurilor de audit public intern sunt numiți/destituiți de către președintele CNAS/președintele director general al CAS, după caz, cu avizul UCAAPI/CNAS, după caz, în conformitate cu procedura următoare:
Numirea:
- candidații depun la UCAAPI/CNAS, după caz, următoarele documente: curriculum vitae; minimum două scrisori de recomandare de la persoane calificate, prin care să li se ateste calitățile profesionale, manageriale și morale, o lucrare de concepție privind organizarea și exercitarea auditului public intern într-o entitate publică din domeniul căreia îi aparține entitatea unde concurează, o declarație privind respectarea prevederilor
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 672/2002 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la incompatibilitățile auditorilor publici interni;
- avizarea candidaților se face de către UCAAPI/structura de audit public intern a CNAS, după caz, în termen de 10 zile de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora și prin consultări directe;
- după obținerea avizului favorabil de la UCAAPI/structura de audit public intern a CNAS, după caz, numirea se face de către președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcții;
- în cazul în care avizul este nefavorabil, candidatul respectiv nu poate participa la concursul/examenul organizat pentru ocuparea acestei funcții.
Destituirea:
- președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, notifică UCAAPI/CNAS, după caz, despre intenția și motivele destituirii;
- directorul general al UCAAPI/conducătorul structurii de audit public intern din cadrul CNAS, după caz, dispune analizarea motivelor, efectuarea investigațiilor, are consultări directe cu conducătorul structurii de audit public intern care este propus pentru destituire și în termen de 10 zile prezintă în scris avizul favorabil/nefavorabil privind destituirea;
- în cazul obținerii unui aviz favorabil destituirii, președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, procedează în conformitate cu prevederile legale;
- în cazul obținerii unui aviz nefavorabil, destituirea nu este posibilă.
5.3.2. Numirea/Revocarea auditorilor publici interni de la nivelul CNAS și CAS
Numirea/Revocarea auditorilor publici interni se face de către președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, cu avizul conducătorului structurii de audit public intern a CNAS/CAS, după caz.
Numirea:
- pentru acordarea avizului în vederea numirii auditorilor publici interni, conducătorul structurii de audit public intern din cadrul CNAS/CAS, după caz, analizează dosarele de înscriere depuse de candidații pentru ocuparea funcției de auditor public intern și poate avea consultări directe cu aceștia, cu 5-10 zile înainte de data susținerii concursului/examenului. Dosarele de înscriere vor cuprinde în mod obligatoriu declarațiile candidaților privind respectarea prevederilor
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 672/2002 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni, precum și două scrisori de recomandare;
- în cazul obținerii unui aviz favorabil, numirea în funcție se face de către președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestor funcții. Din comisiile de examinare a candidaților pentru funcțiile de auditori publici interni de la nivelul CAS face parte și un reprezentant desemnat de structura de audit public intern a CNAS.
Transferul:
- auditorii publici interni se pot transfera de la o structură de audit public intern a unei entități publice la alta, numai cu avizul conducătorului structurii de audit public intern al entității publice la care se transferă.
Revocarea:
- pentru revocarea auditorilor publici interni, președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, îl înștiințează pe conducătorul structurii de audit public intern din cadrul CNAS/CAS, după caz, despre intenția de revocare a unui auditor public intern și despre motivele acesteia. Conducătorul structurii de audit public intern din cadrul CNAS/CAS, după caz, dispune analizarea motivelor, efectuarea investigațiilor, are consultări directe cu aceștia și în termen de 10 zile prezintă avizul favorabil/nefavorabil revocării.
Funcția de auditor public intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcții ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.
5.3.3. Reguli de lucru și conduită ale auditorului public intern
Auditorii publici interni trebuie să respecte în activitatea lor următoarele reguli de lucru și conduită:
a) auditorii publici interni trebuie să își îndeplinească atribuțiile în mod obiectiv și independent, cu profesionalism și integritate, conform prevederilor
Legii nr. 672/2002 , cu modificările și completările ulterioare, precum și normelor și procedurilor specifice activității de audit public intern;
b) pentru acțiunile lor, întreprinse cu bună-credință în exercițiul atribuțiilor și în limita acestora, auditorii publici interni nu pot fi sancționați sau trecuți în altă funcție;
c) auditorii publici interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situații pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern;
d) auditorii publici interni sunt responsabili de protecția documentelor referitoare la auditul public intern desfășurat la o entitate publică;
e) răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit aparține conducerii entității auditate;
f) auditorii publici interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a auditorului intern;
g) auditorii publici interni au obligația autoperfecționării cunoștințelor profesionale;
h) persoanele care sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, nu pot fi auditori publici interni în cadrul instituției respective;
i) auditorii publici interni nu pot fi desemnați să efectueze misiuni de audit public intern la CNAS/CAS, după caz, dacă sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, sau cu membrii organului de conducere colectivă;
j) auditorii publici interni nu trebuie implicați în vreun fel în îndeplinirea activităților pe care în mod potențial le pot audita și nici în elaborarea și implementarea sistemelor de control intern ale instituției publice respective;
k) auditorii publici interni care au responsabilități în derularea programelor și proiectelor finanțate integral sau parțial de Uniunea Europeană nu trebuie implicați în auditarea acestor programe;
l) auditorilor publici interni nu trebuie să li se încredințeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceștia au deținut funcții sau au fost implicați în alt mod; această interdicție se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani;
m) auditorii publici interni care se găsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. h)-l) au obligația de a-l informa de îndată, în scris, pe președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, și pe conducătorul structurii de audit public intern.
C. NORMELE APLICABILE STRUCTURILOR DE AUDIT PUBLIC INTERN ȘI AUDITORILOR PUBLICI INTERNI ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE
6. Independență și obiectivitate
Garanția obiectivității și independenței activității de audit public intern este dată de asigurarea independenței organizatorice și a auditorilor publici interni.
6.1. Independența organizatorică
Prin statutul său, structura de audit public intern exercită o funcție distinctă și independentă de activitățile instituției publice, garanția fiind asigurată prin subordonarea acesteia direct președintelui CNAS/președintelui-director general al CAS, după caz.
Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor și până la comunicarea rezultatelor acesteia.
6.2. Independența auditorilor
Independența auditorilor publici interni este asigurată de regulile aplicabile acestei funcții în ceea ce privește încadrarea auditorilor și efectuarea misiunilor.
În scopul evitării prejudicierii independenței și obiectivității auditorilor publici interni, atunci când misiunile de asigurare sunt realizate în urma unei misiuni de consiliere, se vor desemna auditori publici interni și supervizori diferiți pentru efectuarea acestora.
Independența auditorilor publici interni selectați pentru realizarea unei misiuni de audit public intern trebuie declarată. În acest sens, fiecare auditor public intern, la începutul misiunii, trebuie să întocmească o declarație de independență.
Auditorii publici interni care se găsesc în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la pct. 5.3.3 au obligația de a-l informa de îndată, în scris, pe președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, și pe conducătorul structurii de audit public intern.
6.3. Obiectivitatea individuală
Auditorii publici interni trebuie să aibă o atitudine imparțială, să nu aibă prejudecăți și să evite conflictele de interese. Auditorii publici interni trebuie să-și îndeplinească atribuțiile în mod obiectiv și independent, cu profesionalism și integritate, potrivit normelor și procedurilor specifice activității de audit public intern.
În activitatea desfășurată, auditorii publici interni acționează pentru prevenirea riscurilor în luarea unor decizii greșite, prin înlăturarea fenomenelor de individualism, de infatuare și autoapreciere excesivă, stimulând colegialitatea în muncă și întrajutorarea permanentă, pârghii ce trebuie să conducă la creșterea prestigiului echipei de audit și la eficiența activităților de auditare.
Conducătorul structurii de audit public intern trebuie să se asigure că pentru fiecare misiune de audit public intern auditorii publici interni desemnați dețin cunoștințele, îndemânarea și competențele necesare pentru desfășurarea corectă a misiunii.
Pentru cunoștințe de strictă specialitate, conducătorul structurii de audit public intern a CNAS, din proprie inițiativă sau la solicitarea conducătorilor structurilor de audit public intern de la nivelul CAS, poate solicita președintelui CNAS contractarea unor servicii de expertiză/consultanță din afara instituției publice sau a unor specialiști în domeniu.
7. Competență și conștiință profesională
7.1. Competența
Pregătirea și experiența auditorilor publici interni constituie un element esențial în atingerea eficacității activității de audit public intern.
Auditorii publici interni trebuie să posede cunoștințe, îndemânare și alte competențe necesare pentru a-și exercită responsabilitățile individuale, cele mai semnificative fiind:
- competență în vederea aplicării normelor, procedurilor și tehnicilor de audit;
- competență în ceea ce privește principiile și tehnicile contabile;
- cunoașterea principiilor de bază în economie, în domeniul juridic și în domeniul tehnologiilor informatice;
- cunoștințe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate, nefiind în sarcina auditorilor publici interni investigarea acestora;
- capacitatea de a comunică oral și în scris, de a putea expune clar și convingător obiectivele, constatările și recomandările fiecărei misiuni de audit public intern;
- cunoștințe privind activitățile specifice sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
Structura de audit public intern trebuie să dispună de metodologii și sisteme IT adecvate, de metode de analiză analitică, eșantioane statistice și instrumente de control al sistemelor informatice.
Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern sunt încredințate acelor persoane care au pregătirea și experiența corespunzătoare nivelului de complexitate a sarcinilor.
În cazul în care pentru finalizarea unei misiuni de audit public intern este nevoie de servicii de expertiză din afară, acestea sunt supervizate de conducătorul structurii de audit public intern.
7.2. Conștiința profesională
Auditorul public intern trebuie să depună toate eforturile în decursul exercitării funcției sale și să ia în considerație următoarele elemente:
- perioada de lucru necesară pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit public intern;
- complexitatea și importanța domeniilor auditate;
- pertinența și eficacitatea procesului de gestiune a riscurilor și de control;
- probabilitatea existenței erorilor, iregularităților și a unor disfuncționalități semnificative;
- costurile implementării unor controale suplimentare în raport cu avantajele preconizate.
Fiind conștient că procedurile de audit public intern nu pot garanta că toate riscurile semnificative au fost detectate, auditorul public intern trebuie să dea dovadă de o vigilență sporită în ceea ce privește riscurile semnificative susceptibile să afecteze obiectivele, activitățile și resursele entității publice.
7.3. Pregătirea profesională continuă
Auditorii publici interni trebuie să-și îmbunătățească permanent cunoștințele și practica profesională printr-o pregătire continuă, atât personală, cât și organizată.
Conducătorul structurii de audit public intern trebuie să acționeze permanent pentru continua îmbunătățire a calității activității de audit public intern, sub toate aspectele, și să se asigure că normele, instrucțiunile și codul etic sunt respectate de auditorii publici interni.
Auditorii publici interni au obligația perfecționării cunoștințelor profesionale; conducătorul structurii de audit public intern și conducerea CNAS/CAS, după caz, vor asigura condițiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minimum 15 zile pe an.
7.4. Confidențialitate
Auditorii publici interni sunt obligați să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele la care au acces în exercitarea atribuțiilor lor.
Este interzis ca auditorii publici interni să utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terț informațiile dobândite în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În cazuri excepționale, auditorii publici interni pot furniza aceste informații numai în condițiile expres prevăzute de lege.
7.5. Neutralitate politică
Auditorii publici interni trebuie să fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod imparțial a activităților. În acest sens, ei trebuie să-și mențină independența față de orice influențe politice.
Auditorii publici interni au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
8. Asigurarea calității în activitatea de audit public intern
Asigurarea calității activității de audit public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate se realizează prin aplicarea Cartei auditului intern, implementarea principiilor Codului privind conduita etică a auditorului intern și urmărirea respectării acestora prin Programul de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit public intern.
8.1. Carta auditului intern
Carta auditului intern definește obiectivele, drepturile și obligațiile auditului intern și este elaborată de către fiecare conducător al structurii de audit public intern și aprobată de președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz. Carta auditului intern informează despre obiectivele și metodele de audit, clarifică misiunea de audit, fixează regulile de lucru între auditor și auditat și promovează regulile de conduită.
8.2. Codul privind conduita etică a auditorului intern
Codul privind conduita etică a auditorului intern reprezintă un ansamblu de principii și reguli de conduită care trebuie să guverneze activitatea auditorilor publici interni. Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este de a promova cultura etică în viziunea globală a profesiei de auditor public intern. Codul privind conduita etică a auditorului intern cuprinde regulile pe care auditorii publici interni trebuie să le respecte în exercitarea atribuțiilor.
8.3. Programul de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit public intern
Eficacitatea activității de audit public intern se urmărește prin Programul de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit public intern elaborat de conducătorul fiecărei structuri de audit public intern.
Programul trebuie să asigure ca normele, instrucțiunile și codul etic să fie respectate de auditori.
Auditul public intern este supravegheat și evaluat în permanență, prin evaluări interne și externe.
8.3.1. Evaluarea internă
Evaluarea internă presupune efectuarea de controale permanente, prin care se examinează eficacitatea normelor de audit public intern pentru a se verifica dacă procedurile de asigurare a calității misiunilor de audit public intern sunt aplicate în mod satisfăcător, garantând calitatea rapoartelor de audit public intern. În acest cadru, supervizarea realizării misiunilor de audit public intern va permite depistarea deficiențelor, inițierea îmbunătățirilor necesare unor derulări corespunzătoare a viitoarelor misiuni de audit public intern și planificarea activităților de perfecționare profesională.
8.3.2. Evaluarea externă
Evaluarea externă este efectuată de către UCAAPI pentru structura de audit public intern a CNAS, cel puțin o dată la 5 ani.
Structura de audit public intern a CNAS evaluează structurile de audit din CAS, cel puțin o dată la 3 ani, prin verificarea respectării normelor, instrucțiunilor și a Codului privind conduita etică a auditorului intern, inițiindu-se măsurile corective necesare, în colaborare cu președintele CNAS/președintele director general al CAS, după caz.
Evaluarea externă se efectuează și prin avizarea numirii/destituirii conducătorilor structurilor de audit public intern de către UCAAPI/CNAS, după caz.
9. Norme de funcționare a auditului public intern
9.1. Planificarea auditului public intern
Planificarea activității de audit public intern se realizează pe 3 niveluri:
- planificarea strategică pe termen lung, care are în vedere definirea obiectivelor pe o perioadă de 5 ani;
- planificarea strategică pe termen mediu, care are la bază prevederile legale conform cărora toate activitățile auditabile trebuie să fie auditate cel puțin o dată la 3 ani;
- planificarea anuală, care constă în definirea obiectivelor și a resurselor necesare, concretizată în Planul de audit public intern anual.
Selectarea misiunilor de audit public intern se face în funcție de următoarele elemente de fundamentare:
a) evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activități, programe/proiecte sau operațiuni;
b) criteriile-semnal/sugestiile președintelui CNAS/președintelui-director general al CAS, după caz, respectiv: deficiențe constatate anterior în rapoartele de audit, deficiențe constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecțiilor, deficiențe consemnate în rapoartele Curții de Conturi, alte informații și indicii referitoare la disfuncționalități sau abateri, aprecieri ale unor specialiști, experți, cu privire la structura și dinamica unor riscuri interne sau de sistem, analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale funcționării sistemului, evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat;
c) temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducerea CNAS/CAS, după caz, va asigura toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI/CNAS, după caz, să fie introduse în planul anual de audit public intern, să fie realizate în bune condiții și raportate în termenul fixat;
d) numărul CAS subordonate;
e) respectarea periodicității în auditare, cel puțin o dată la 3 ani;
f) tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate auditată;
g) recomandările Curții de Conturi.
Planul anual de audit public intern reprezintă un document oficial. El este păstrat în arhiva instituției publice împreună cu referatul de justificare, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale.
9.2. Referatul de justificare
Proiectul planului anual de audit public intern este însoțit de un referat de justificare a modului în care sunt selectate misiunile de audit public intern cuprinse în plan.
Referatul de justificare trebuie să cuprindă, pentru fiecare misiune de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexă la referatul de justificare), criteriile-semnal și alte elemente de fundamentare, care au fost avute în vedere la selectarea misiunii respective.
9.3. Structura planului de audit public intern
Planul anual de audit intern are următoarea structură:
- scopul acțiunii de auditare;
- obiectivele acțiunii de auditare;
- identificarea/descrierea activității/operațiunii supuse auditului public intern;
- identificarea/descrierea entității/entităților sau a structurilor organizatorice la care se va desfășura acțiunea de auditare;
- durata acțiunii de auditare;
- perioada supusă auditării;
- numărul de auditori proprii antrenați în acțiunea de auditare;
- precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoștințe de specialitate, precum și a numărului de specialiști cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de expertiză/consultanță (dacă este cazul);
- numărul de auditori care urmează să fie atrași în acțiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate.
9.4. Actualizarea planului de audit public intern
Actualizarea planului de audit public intern se face în funcție de:
- modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificație a auditării anumitor operațiuni, activități sau acțiuni ale sistemului;
- solicitările UCAAPI/CNAS, după caz, de a introduce misiuni, de a înlocui/elimina unele misiuni din planul de audit intern.
Actualizarea planului de audit public intern se realizează prin întocmirea unui referat de modificare a planului de audit public intern, aprobat de președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz.
9.5. Gestiunea resurselor umane
Conducătorul structurii de audit public intern din CNAS/CAS, după caz, este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activităților de audit public intern și trebuie să asigure resursele necesare îndeplinirii planului de audit public intern în mod eficient.
D. METODOLOGIE
10. Forme de exercitare a auditului public intern
Auditul public intern este o activitate funcțional independentă care dă asigurări și consiliere conducerii.
10.1. Asigurarea reprezintă activitatea desfășurată de auditorii publici interni în vederea îmbunătățirii sistemelor de control intern și creșterii eficienței și eficacității muncii.
Misiunile de audit public intern de asigurare se organizează sub formă de misiuni de audit formalizate, ce se desfășoară în baza planului anual de audit public intern și conform graficului derulării misiunii de audit public prezentate mai jos:
Derularea misiunii de audit public intern de asigurare*)
*Font 8*
Etape
Proceduri
Documente
┌───────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬┐
│
┌─────────────────────────────────┐
│Ordinul de serviciu
A-01││
│
┌──>│Inițierea auditului P01, P02, P03├──>│Declarația de independentă
A-02││
│
│
└────────────────┬────────────────┘
│Notificarea privind declanșarea
││
│
│
│
│misiunii de audit public intern
B-01││
│
│
v
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
│
├──>│P04 Colectarea și
├──>│Lista centralizatoare a obiectelor
││
│
│
│
prelucrarea informațiilor
│
│auditabile
C-01││
│
│
└────────────────┬────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
│
│┌──────────────┐ │
v
│
││
Pregătirea
│ │
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
││ misiunii de
├─┼──>│F05 Analiza riscurilor
├──>│Tabelul "Puncte tari și puncte
││
││ audit public │ │
└────────────────┬────────────────┘
│slabe"
C-02││
││
intern
│ │
│
└────────────────────────────────────────┘│
│└───────┬──────┘ │
v
│
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
│
│
├──>│P06 Elaborarea programului
│
│Programul de audit
A-03││
│
│
│
│
de audit public intern
├──>│Programul preliminar al
││
│
│
│
└────────────────┬────────────────┘
│intervențiilor la fața locului
A03-1││
│
│
│
│
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
v
│
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
│
│
└──>│P07 Ședința de deschidere
├──>│Minuta ședinței de deschidere
B-02││
│
│
└────────────────┬────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
│
│
│
v
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
│
│
┌──>│P08 Colectarea dovezilor
├──>│Lista de verificare
A-04││
│
│
│
└────────────────┬────────────────┘
│Teste
A-04.1││
│
│
│
│
│Fișa de identificare și
││
│
│
│
│
│analiză a problemelor
A-05││
│
│
│
v
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
│
│
├──>│P09 Constatarea și raportarea
├──>│Formular de constatare și
││
│
│
│
│
iregularităților
│
│raportare a iregularităților
A-06││
│
│
│
└────────────────┬────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
│
│
│
v
│
v
│
│┌──────────────┐ │
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
││Intervenția la├─┼──>│P10 Revizuirea documentelor
├──>│Nota centralizatoare a
││
││ fața locului │ │
│
de lucru
│
│documentelor de lucru
C-03││
│└───────┬──────┘ │
└────────────────┬────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
│
│
│
│
│
v
│
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
│
│
└──>│P11 Ședința de închidere
├──>│Minuta ședinței de închidere
B-03││
│
│
└────────────────┬────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
│
│
│
v
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
│
│
┌──>│P12 Elaborarea proiectului de
├──>│Proiect de raport
A07-1││
│
│
│
│
raport de audit public intern│
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
└────────────────┬────────────────┘
│
│
│
│
│
│
│
│
│
v
│
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
│
│
│
├──>│P13 Transmiterea proiectului
│
│
│
│
│
│
de Raport
│
│
│
│
│
└────────────────┬────────────────┘
│
│
v
│
│
│
│┌──────────────┐ │
v
│
││ Raportul de
│ │
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
││ audit public ├─┼──>│P14 Reuniunea de conciliere
├──>│Minuta Reuniunii de conciliere
B-04││
││
intern
│ │
└────────────────┬────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘│
│└───────┬──────┘ │
│
│
│
│
│
v
│
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
│
│
├──>│P15 Raportul final
├──>│Raportul final
A07-2││
│
│
│
└────────────────┬────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘│
│
│
│
│
│
│
│
│
v
│
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
│
│
│
└──>│P16 Difuzarea Raportului
│
│
│
│
│
de audit public intern
│
│
│
│
└────────────────┬────────────────┘
│
│
│
│
│
│
v
v
│
│┌──────────────┐
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
││
Urmărirea
├────>│P17 Urmărirea recomandărilor
├──>│Fișa de urmărire a recomandărilor
A-08││
││recomandărilor│
└─────────────────────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘│
│└──────────────┘
│
│
│
│
┌─────────────────────────────────┐
┌────────────────────────────────────────┐│
└─────────────────────┤P18 Supervizarea*)
├──>│Lista de supervizare a documentelor A-09├┘
└─────────────────────────────────┘
└────────────────────────────────────────┘
---------
10.2. Consilierea reprezintă activitatea desfășurată de auditorii publici interni, menită să îmbunătățească activitatea entității auditate și să adauge valoare, fără ca auditorul să-și asume responsabilități manageriale.
Activitățile de consiliere se efectuează potrivit programului anual, alături de activitățile de asigurare, precum și la cererea expresă a conducerii instituției publice și respectă graficul derulării misiunii prezentat mai jos:
Derularea misiunilor de audit public intern de consiliere*)
*Font 8*
Etape
Proceduri
Documente
┌─────────────────────────────────────┐
┌───┐
│A01 - Ordinul de serviciu
│
│
│
┌───────────────────────────────┐
│A02 - Declarația de imparțialitate
│
│
│
┌──>│P01 - Inițierea misiunii de
├──>│
și păstrare a independenței
│
│
│
│
│
consiliere
│
│B01 - Notificarea privind declanșarea│
│
│
│
└───────────────────────────────┘
│
misiunii de consiliere
│
│
│
│
└─────────────────────────────────────┘
│
│
│
┌───────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐
│
│
├──>│P02 - Colectarea și prelucrarea├──>│C01 - Lista centralizatoare a
│
│
│
┌───────────────┐ │
│
informațiilor
│
│
obiectelor auditabile
│
│P11│
│I. Pregătirea
│ │
└───────────────────────────────┘
│C02 - Tematica în detaliu
│
│
│
│misiunii de
├─┤
└─────────────────────────────────────┘
│
│
│consiliere
│ │
┌───────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐
│ S │
└───────────────┘ ├──>│P03 - Elaborarea programului
├──>│A03 - Programul de consiliere
│
│
│
│
│
misiunii de consiliere
│
└─────────────────────────────────────┘
│ U │
│
└───────────────────────────────┘
│
│
│
┌───────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐
│ P │
└──>│P04 - Ședința de deschidere
├──>│B02 - Minuta ședinței de deschidere
│
│
│
└───────────────────────────────┘
└─────────────────────────────────────┘
│ E │
│
│
┌───────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐
│ R │
┌──>│P05 - Colectarea dovezilor
├──>│A04 - Teste
│
│
│
│
└───────────────────────────────┘
└─────────────────────────────────────┘
│ V │
│
┌───────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐
│
│
│
│P06 - Analiza problemelor
├──>│A05 - Formularele de lucru
│
│ I │
┌───────────────┐ ├──>│
identificate și
│
└─────────────────────────────────────┘
│
│
│II. Intervenția├─┤
│
formularea soluțiilor
│
│ Z │
│la fața locului│ │
└───────────────────────────────┘
│
│
└───────────────┘ │
┌───────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐
│ A │
├──>│P07 - Revizuirea documentelor
├──>│C03 - Nota centralizatoare a
│
│
│
│
│
de lucru
│
│
documentelor de lucru
│
│ R │
│
└───────────────────────────────┘
└─────────────────────────────────────┘
│
│
│
┌───────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐
│ E │
└──>│P08 - Ședința de închidere
├──>│B03 - Minuta ședinței de închidere
│
│
│
└───────────────────────────────┘
└─────────────────────────────────────┘
│ A │
│
│
┌───────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐
│
│
┌──>│P09 - Elaborarea raportului de ├──>│A06 - Raportul de consiliere
│
│
│
┌───────────────┐ │
│
consiliere
│
└─────────────────────────────────────┘
│
│
│III. Raportul
├─┤
└───────────────────────────────┘
│
│
│de consiliere
│ │
┌───────────────────────────────┐
│
│
└───────────────┘ └──>│P10 - Comunicarea raportului
│
│
│
│
de consiliere
│
│
│
└───────────────────────────────┘
└───┘
----------
Activitatea de audit public intern este o activitate planificată, care se realizează conform unor proceduri stricte ce reglementează conținutul, modul de desfășurare și supervizare a misiunii de audit public intern, precum și responsabilitățile și relațiile dintre persoanele implicate: auditor și auditat.
În derularea misiunii de audit public intern auditorii publici interni din sistemul asigurărilor sociale de sănătate vor aplica metodele și instrumentele conform ghidului procedural prezentat în anexa la prezentele norme metodologice.
Respectarea etapelor, procedurilor, precum și a modului de întocmire, avizare, revizuire/supervizare și aprobare a documentelor din ghidul procedural este obligatorie și constituie element al evaluării calității activității de audit public intern.
11.1. Ordinul de serviciu
Ordinul de serviciu se întocmește de conducătorul structurii de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, pe baza planului anual de audit public intern aprobat de președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenție dat de structura de audit public intern.
Ordinul de serviciu repartizează sarcinile de serviciu auditorilor publici interni, astfel încât aceștia să poată demara misiunea de audit.
11.2. Declarația de independență
Independența auditorilor publici interni selectați pentru realizarea unei misiuni de audit public intern trebuie declarată. În acest sens fiecare auditor public intern trebuie să întocmească o declarație de independență.
11.3. Notificarea privind declanșarea misiunii de audit public intern
Structura de audit public intern notifică entitatea auditată, cu 15 zile înainte de declanșarea misiunii de audit public intern, despre scopul, principalele obiective, durata acesteia, precum și despre faptul că, pe parcursul misiunii, vor avea loc intervenții la fața locului al căror program va fi stabilit ulterior, de comun acord.
11.4. Colectarea și prelucrarea informațiilor
11.4.1. Colectarea informațiilor
În această etapă auditorii publici interni solicită și colectează informații cu caracter general despre entitatea auditată. Aceste informații trebuie să fie pertinente și utile pentru a atinge următoarele scopuri:
a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituțional și socioeconomic în care entitatea auditată își desfășoară activitatea;
b) cunoașterea organizării entității auditate, a tehnicilor sale de lucru și a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei;
c) identificarea punctelor-cheie ale funcționării entității auditate și ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari și slabe;
d) identificarea și evaluarea riscurilor cu incidență semnificativă;
e) identificarea informațiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor auditării și selecționării tehnicilor de investigare adecvate.
11.4.2. Prelucrarea informațiilor
Prelucrarea informațiilor constă în:
a) analiza entității auditate și a activității sale (organigrama, regulamente de funcționare, fișe ale posturilor, circuitul documentelor);
b) analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entității auditate;
c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfășurare a misiunii de audit public intern;
d) analiza rezultatelor controalelor precedente;
e) analiza informațiilor externe referitoare la entitatea auditată.
11.5. Identificarea obiectelor auditabile
11.5.1. Obiectul auditabil
Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat, ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic și comparate cu realitatea practică.
11.5.2. Etapele identificării obiectelor auditabile
Identificarea obiectelor auditabile se realizează în 3 etape:
a) detalierea fiecărei activități în operații succesive descriind procesul de la realizarea acestei activități până la înregistrarea ei (circuitul auditului);
b) definirea pentru fiecare operațiune în parte a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească din punctul de vedere al controalelor specifice și al riscurilor aferente (ce trebuie să fie evitate);
c) determinarea modalităților de funcționare necesare pentru ca entitatea să atingă obiectivul și să elimine riscul.
11.5.3. Lista centralizatoare a obiectelor auditabile
Lista centralizatoare a obiectelor auditabile, definite sub aspectele caracteristicilor specifice și ale riscurilor asociate, constituie suportul analizei riscurilor.
11.6. Analiza riscurilor
11.6.1. Definirea riscului
Riscul reprezintă orice eveniment, acțiune, situație sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacității entității publice de a realiza obiectivele.
11.6.1.1. Categorii de riscuri
Categorii de riscuri:
a) riscuri de organizare (neformalizarea procedurilor): lipsa unor responsabilități precise, insuficienta organizare a resurselor umane, documentația insuficientă, neactualizată;
b) riscuri operaționale: neînregistrarea în evidențele contabile, arhivarea necorespunzătoare a documentelor justificative; lipsa unui control asupra operațiilor cu risc ridicat;
c) riscuri financiare: plăți nesecurizate, nedetectarea operațiilor cu risc financiar;
d) riscuri generate de schimbările legislative, structurale, manageriale etc.
11.6.1.2. Componentele riscului
Componentele riscului sunt:
- probabilitatea de apariție;
- nivelul impactului, respectiv gravitatea consecințelor și durata acestora.
11.6.2. Scopul analizei riscurilor
Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are drept scopuri:
a) să identifice pericolele din entitatea auditată;
b) să identifice dacă controalele interne ori procedurile entității auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele;
c) să evalueze structura/evoluția controlului intern al entității auditate.
11.6.3. Fazele analizei riscurilor
Fazele analizei riscurilor sunt următoarele:
a) analiza activității entității auditate;
b) identificarea și evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor, de eroare semnificativă a activităților entității auditate, cu incidență asupra operațiilor financiare;
c) verificarea existenței controalelor interne, a procedurilor de control intern, precum și evaluarea acestora;
d) evaluarea punctelor slabe, cuantificarea și împărțirea lor pe clase de risc.
Auditorii publici interni trebuie să integreze în procesul de identificare și evaluare a riscurilor semnificative și pe cele depistate în cursul altor misiuni.
11.6.4. Măsurarea riscurilor
Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariție a riscului și de gravitatea consecințelor evenimentului. Pentru realizarea măsurării riscurilor se utilizează drept instrumente de măsurare criteriile de apreciere.
11.6.4.1. Măsurarea probabilității
Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilității de apariție a riscului sunt:
a) aprecierea vulnerabilității entității;
b) aprecierea controlului intern.
Probabilitatea de apariție a riscului variază de la imposibilitate la certitudine și este exprimată pe o scară de valori pe 3 nivele:
- probabilitate mică;
- probabilitate medie;
- probabilitate mare.
a) Aprecierea vulnerabilității entității
Pentru a efectua aprecierea vulnerabilității entității, auditorul va examina toți factorii cu incidență asupra vulnerabilității domeniului auditabil, cum ar fi:
- resursele umane;
- complexitatea prelucrării operațiilor;
- mijloacele tehnice existente.
Vulnerabilitatea se exprimă pe 3 nivele:
- vulnerabilitate redusă;
- vulnerabilitate medie;
- vulnerabilitate mare.
b) Aprecierea controlului intern
Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize a calității controlului intern al entității, pe 3 nivele:
- control intern corespunzător;
- control intern insuficient;
- control intern cu lipsuri grave.
11.6.4.2. Măsurarea gravității consecințelor evenimentului (nivelul impactului)
Nivelul impactului reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale și se poate exprima pe o scară valorică, pe 3 nivele:
- impact scăzut;
- impact moderat;
- impact ridicat.
Probabilitate
^
│
│ ┌───────────┐ ┌───────────┐ ┌───────────┐
mare │ │
│ │
│ │
│
│ └───────────┘ └───────────┘ └───────────┘
│ ┌───────────┐ ┌───────────┐ ┌───────────┐
medie │ │
│ │
│ │
│
│ └───────────┘ └───────────┘ └───────────┘
│ ┌───────────┐ ┌───────────┐ ┌───────────┐
mică │ │
│ │
│ │
│
│ └───────────┘ └───────────┘ └───────────┘
─┼───────────────────────────────────────────> Impact
scăzut
moderat
ridicat
11.6.5. Metoda - model de analiză a riscurilor
Prezentele norme metodologice exemplifică efectuarea analizei riscurilor prin parcurgerea următorilor pași:
a) identificarea (listarea) operațiilor/activităților auditabile, respectiv a obiectelor auditabile. În această fază se analizează și se identifică activitățile/operațiile, precum și interdependențele existente între acestea, fixându-se perimetrul de analiză;
b) identificarea amenințărilor, riscurilor inerente posibile, asociate acestor operațiuni/activități, prin determinarea impactului financiar al acestora;
c) stabilirea criteriilor de analiză a riscului. Recomandăm utilizarea criteriilor: aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativă și aprecierea calitativă;
d) stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scări de valori pe 3 nivele, astfel:
d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern corespunzător - nivel 1; control intern insuficient - nivel 2; control intern cu lipsuri grave - nivel 3;
d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab - nivel 1; impact financiar mediu - nivel 2; impact financiar important - nivel 3;
d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă - nivel 1; vulnerabilitate medie - nivel 2; vulnerabilitate mare - nivel 3.
e) stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de greutate și un nivel de risc fiecărui criteriu. Produsul acestor 2 factori dă punctajul pentru criteriul respectiv, iar suma punctajelor pentru o anumită operație/activitate auditabilă conduce la determinarea punctajului total al riscului operației/activității respective. Punctajul total al riscului se obține utilizându-se formula:
n
T = Σ
P_i x N_i
i=1
unde:
P_i = ponderea riscului pentru fiecare criteriu;
N_i = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;
f) clasarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obținute anterior, în: risc mic, risc mediu, risc mare;
g) ierarhizarea operațiunilor/activităților ce urmează a fi auditate, respectiv elaborarea tabelului punctelor tari și punctelor slabe. Tabelul punctelor tari și punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluării fiecărei activități/operațiuni/teme analizate și permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării activității de audit public intern, respectiv stabilirea tematicii în detaliu. Tabelul prezintă în partea stângă rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile, obiectivele specifice, riscuri, indicatori și indici), iar în partea dreaptă opinia și comentariile auditorului intern.
Domeniul
Obiective
Riscuri
Opinie
Comentariu
T/S
Consecințe
Gradul de încredere
NOTĂ:
T - tare
S - slab
11.7. Elaborarea tematicii în detaliu a misiunii de audit public intern Tematica în detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate (obiectivele de îndeplinit), este semnată de conducătorul structurii de audit public intern și adusă la cunoștința principalilor responsabili ai entității/structurii auditate în cadrul ședinței de deschidere.
11.7.1. Programul de audit public intern
Programul de audit public intern este un document intern de lucru al structurii de audit public intern, care se întocmește în baza tematicii detaliate. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acțiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum și repartizarea acestora pe fiecare auditor public intern.
Programul de audit public intern are următoarele scopuri:
a) asigură conducătorul structurii de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern;
b) asigură repartizarea sarcinilor și planificarea activităților de către supervizor.
11.7.2. Programul preliminar al intervențiilor la fața locului
Programul preliminar al intervențiilor la fața locului se întocmește în baza programului de audit public intern și prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii publici interni își propun să le efectueze, respectiv studiile, cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante și perioadele în care se realizează aceste verificări la fața locului.
11.8. Deschiderea intervenției la fața locului
11.8.1. Ședința de deschidere
Ședința de deschidere a intervenției la fața locului se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditorilor publici interni și a personalului entității auditate.
Ordinea de zi a ședinței de deschidere trebuie să cuprindă:
a) prezentarea auditorilor publici interni;
b) prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;
c) stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor;
d) prezentarea tematicii în detaliu;
e) acceptarea calendarului întâlnirilor;
f) asigurarea condițiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern.
Entitatea auditată poate solicita amânarea misiunii de audit public intern, în cazuri justificate (interese speciale, lipsa de timp, alte circumstanțe). Amânarea trebuie discutată cu conducătorul structurii de audit public intern și notificată la președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz.
11.8.2. Minuta ședinței de deschidere
Data ședinței de deschidere, participanții, aspectele importante discutate trebuie consemnate în minuta ședinței de deschidere.
11.9. Notificarea privind realizarea intervențiilor la fața locului
Structura de audit public intern trebuie să notifice entitatea auditată despre programul verificărilor la fața locului, inclusiv perioadele de desfășurare. Odată cu această notificare trebuie să se transmită și Carta auditului intern.
12. Intervenția la fața locului
12.1. Definire și etape
Intervenția la fața locului constă în colectarea documentelor, analiza și evaluarea acestora.
Intervenția la fața locului cuprinde următoarele etape:
a) cunoașterea activității/sistemului/procesului supus verificării și studierea procedurilor aferente;
b) intervievarea personalului auditat;
c) verificarea înregistrărilor contabile;
d) analiza datelor și informațiilor;
e) evaluarea eficienței și eficacității controalelor interne;
f) realizarea de testări;
g) verificarea modului de realizare a corectării acțiunilor menționate în auditările precedente (verificarea realizării corectării).
12.2. Tehnici și instrumente de audit public intern
12.2.1. Principalele tehnici de audit public intern
12.2.1.1. Verificarea asigură validarea, confirmarea, acuratețea înregistrărilor, documentelor, declarațiilor, concordanța cu legile și regulamentele, precum și eficacitatea controalelor interne.
Tehnicile de verificare sunt:
a) comparația: confirmă identitatea unei informații după obținerea acesteia din două sau mai multe surse diferite;
b) examinarea: presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularităților;
c) recalcularea: verificarea calculelor matematice;
d) confirmarea: solicitarea informației din două sau mai multe surse independente (a treia parte), în scopul validării acesteia;
e) punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări;
f) garantarea: verificarea realității tranzacțiilor înregistrate prin examinarea documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative;
g) urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacțiile reale au fost înregistrate.
12.2.1.2. Observarea fizică reprezintă modul prin care auditorii publici interni își formează o părere proprie.
12.2.1.3. Interviul se realizează de către auditorii publici interni prin intervievarea persoanelor auditate/implicate/interesate. Informațiile primite trebuie confirmate cu documente.
12.2.1.4. Analiza constă în descompunerea unei entități în elemente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate și măsurate distinct.
12.2.2. Principalele instrumente de audit public intern
12.2.2.1. Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii publici interni.
Tipurile de chestionare sunt:
a) chestionarul de luare la cunoștință (CLC) - cuprinde întrebări referitoare la contextul socio-economic, organizarea internă, funcționarea entității/structurii auditate;
b) chestionarul de control intern (CCI) - ghidează auditorii publici interni în activitatea de identificare obiectivă a disfuncțiilor și cauzelor reale ale acestor disfuncții;
c) chestionarul-listă de verificare (CLV) - este utilizat pentru stabilirea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de întrebări-standard privind obiectivele definite, responsabilitățile și metodele și mijloacele financiare, tehnice și de informare, resursele umane existente.
12.2.2.2. Tabloul de prezentare a circuitului auditului public intern (pista de audit), care permite:
- stabilirea fluxurilor informațiilor, atribuțiilor și responsabilităților referitoare la acestea;
- stabilirea documentației justificative complete;
- reconstituirea operațiunilor de la suma totală până la detalii individuale și invers.
12.2.2.3. Formularele constatărilor de audit public intern se utilizează pentru prezentarea fundamentată a constatărilor auditului public intern.
a) Fișa de identificare și analiză a problemelor (FIAP) se întocmește pentru fiecare disfuncționalitate constatată, prezintă rezumatul acesteia, cauzele și consecințele, precum și recomandările pentru rezolvare. FIAP trebuie să fie aprobată de către coordonatorul misiunii, confirmată de reprezentanții entității auditate și supervizată de conducătorul structurii de audit public intern (sau de către înlocuitorul acestuia).
b) Formularul de constatare și raportare a iregularităților (FCRI) se întocmește în cazul în care auditorii publici interni constată existența sau posibilitatea producerii unor iregularități. Se transmite imediat conducătorului structurii de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, care îl va informa în termen de 3 zile pe președintele CNAS/președintele-director general al CAS, după caz, pentru continuarea verificărilor.
12.3. Dosarele de audit public intern
Dosarele de audit public intern, prin informațiile conținute, asigură legătura dintre sarcina de audit, intervenția la fața locului și raportul de audit public intern. Dosarele stau la baza formulării concluziilor auditorilor publici interni. Tipuri de dosare de audit public intern:
a) Dosarul permanent cuprinde următoarele secțiuni:
Secțiunea A - Raportul de audit public intern și anexele acestuia:
- ordinul de serviciu;
- declarația de independență;
- rapoarte (intermediar, final, sinteza recomandărilor);
- fișele de identificare și analiză a problemelor (FIAP);
- formularele de constatare a iregularităților (FCRI);
- programul de audit public intern.
Secțiunea B - Administrativă:
- notificarea privind declanșarea misiunii de audit public intern;
- minuta ședinței de deschidere;
- minuta reuniunii de conciliere;
- minuta ședinței de închidere;
- corespondență cu entitatea auditată.
Secțiunea C - Documentația misiunii de audit public intern:
- strategii interne;
- reguli, regulamente și legi aplicabile;
- proceduri de lucru;
- materiale despre entitatea auditată (îndatoriri, responsabilități, număr de angajați, fișele posturilor, graficul organizației, natura și locația înregistrărilor contabile);
- informații financiare;
- rapoarte de audit public intern anterioare și externe;
- informații privind posturile-cheie/fluxuri de operații;
- documentația analizei riscului.
Secțiunea D - Supervizarea și revizuirea desfășurării misiunii de audit public intern și a rezultatelor acesteia:
- revizuirea raportului de audit public intern;
- răspunsurile auditorilor publici interni la revizuirea raportului de audit public intern.
b) Dosarul documentelor de lucru - cuprinde copii xerox ale documentelor justificative, extrase din acestea, care trebuie să confirme și să sprijine concluziile auditorilor publici interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere și cifre (E, F, G,...) pentru fiecare secțiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. Indexarea trebuie să fie simplă și ușor de urmărit.
12.4. Revizuirea
Revizuirea se efectuează de către auditorii publici interni, înainte de întocmirea proiectului Raportului de audit public intern, pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod corespunzător.
12.5. Păstrarea și arhivarea dosarelor de audit public intern
Dosarele de audit public intern sunt proprietatea CNAS/CAS, după caz, care a dispus auditarea și sunt confidențiale. Ele trebuie păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din Raportul de audit public intern, după care se arhivează în concordanță cu reglementările legale privind arhivarea.
12.6. Ședința de închidere a intervenției la fața locului
Ședința de închidere a intervenției la fața locului are drept scop prezentarea opiniei auditorilor publici interni, a recomandărilor finale din proiectul Raportului de audit public intern și a calendarului de implementare a recomandărilor. Se întocmește o minută a ședinței de închidere.
13. Raportul de audit public intern
13.1. Elaborarea proiectului Raportului de audit public intern (raport intermediar)
În elaborarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerințe:
a) constatările trebuie să aparțină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern și să fie susținute prin documente justificative corespunzătoare;
b) recomandările trebuie să fie în concordanță cu constatările și să determine reducerea riscurilor potențiale;
c) proiectul Raportului de audit public intern trebuie să exprime opinia auditorului public intern, bazată pe constatările efectuate;
d) se întocmește pe baza FIAP-urilor.
În redactarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele principii:
a) constatările trebuie să fie prezentate într-o manieră pertinentă și incontestabilă;
b) evitarea utilizării expresiilor imprecise (se pare, în general, uneori, evident), a stilului eliptic de exprimare, a limbajului abstract;
c) promovarea unui limbaj cât mai uzual și a unui stil de exprimare concret;
d) evitarea tonului polemic, jignitor, tendențios;
e) ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la concluzii);
f) evidențierea aspectelor pozitive și a îmbunătățirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern.
13.2. Structura proiectului Raportului de audit public intern
Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:
a) scopul și obiectivele misiunii de audit public intern;
b) date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală, ordinul de serviciu, echipa de audit, structura organizatorică auditată, durata acțiunii de auditare, perioada auditată);
c) modul de desfășurare a acțiunii de audit public intern (sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode și tehnici utilizate; documente/materiale examinate; materiale întocmite în cursul acțiunii de audit public intern);
d) constatări efectuate;
e) concluzii și recomandări;
f) documentația-anexă (notele explicative; note de relații; situații, acte, documente și orice alt material probant sau justificativ).
13.3. Transmiterea proiectului Raportului de audit public intern
Proiectul Raportului de audit public intern se transmite la entitatea auditată, iar aceasta trimite în maximum 15 zile de la primire punctele sale de vedere. Punctele de vedere primite trebuie analizate de către auditorii publici interni.
13.4. Reuniunea de conciliere
În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii publici interni organizează reuniunea de conciliere cu entitatea auditată, în cadrul căreia se analizează constatările și concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate. Se întocmește o minută privind desfășurarea reuniunii de conciliere.
13.5. Definitivarea Raportului de audit public intern
Raportul de audit public intern trebuie să includă modificările discutate și convenite din cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit public intern va fi însoțit de o sinteză a principalelor constatări și recomandări.
Raportul de audit public intern este semnat de fiecare membru al echipei de audit pe fiecare pagină a acestuia, iar ultima pagină este semnată și de către conducătorul structurii de audit public intern.
Conducătorul structurii de audit public intern a CAS/CNAS, după caz, trebuie să informeze structura de audit public intern a CNAS sau UCAAPI, după caz, despre recomandările care nu au fost avizate de președintele-director general al CAS/președintele CNAS, după caz. Aceste recomandări vor fi însoțite de documentația de susținere.
13.6. Difuzarea Raportului de audit public intern
Conducătorul structurii de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, trimite Raportul de audit public intern, finalizat, împreună cu rezultatele concilierii și punctul de vedere al entității auditate președintelui CNAS/președintelui-director general al CAS, după caz, care a aprobat misiunea, pentru analiză și aprobare.
După avizarea recomandărilor cuprinse în Raportul de audit public intern, acestea vor fi comunicate entității auditate.
Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit public intern în timpul verificărilor pe care le efectuează.
Accesul altor instituții abilitate la Raportul de audit public intern și la dosarele de lucru se face numai cu acordul președintelui CNAS/președintelui-director general al CAS, după caz.
Când accesul este permis, se transmit solicitantului doar copii ale documentelor respective.
14. Urmărirea recomandărilor
Obiectivul acestei etape este asigurarea că recomandările menționate în Raportul de audit public intern sunt aplicate întocmai, în termenele stabilite, în mod eficace și că managementul a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandări.
Entitatea auditată trebuie să informeze structura de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, asupra modului de implementare a recomandărilor.
14.1. Responsabilitatea entității auditate
Responsabilitatea entității auditate în aplicarea recomandărilor constă în:
- elaborarea unui plan de acțiune, însoțit de un calendar privind îndeplinirea acestuia;
- stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;
- punerea în practică a recomandărilor;
- comunicarea periodică a stadiului progresului îndeplinirii recomandărilor;
- evaluarea rezultatelor obținute.
14.2. Responsabilitatea structurii de audit public intern
Structura de audit public intern a CAS/CNAS, după caz, verifică și raportează CNAS/UCAAPI, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.
Structura de audit public intern a CNAS/CAS, după caz, va comunică președintelui CNAS/președintelui-director general al CAS, după caz, stadiul implementării recomandărilor.
15. Supervizarea misiunii de audit public intern
Conducătorul structurii de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor de desfășurare a misiunii de audit public intern, cu următoarea excepție:
- în cazul în care conducătorul structurii de audit public intern face parte din echipa de audit, supervizarea este asigurată de un auditor public intern desemnat de acesta.
Scopul acțiunii de supervizare este de a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiții de calitate, astfel:
a) oferă instrucțiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit public intern;
b) verifică executarea corectă a programului misiunii de audit public intern;
c) verifică existența elementelor probante;
d) verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern, atât ca proiect, cât și cel final, este exactă, clară, concisă și se efectuează în termenele fixate.
Pentru fiecare acțiune de supervizare se întocmește Fișa de supervizare, în care se consemnează: misiunea, etapa, supervizorul, data supervizării, problema, observații.