Decizia nr. 450/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001

privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, excepție ridicată de Consiliul Local al Primăriei Comunei Tudor Vladimirescu în Dosarul nr. 1.100/838/2008 al Judecătoriei Liești.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.100/838/2008, Judecătoria Liești a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001

privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, excepție ridicată de Consiliul Local al Primăriei Comunei Tudor Vladimirescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că organizarea administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază, potrivit Constituției, pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Or, art. 7 alin. (1) din actul normativ criticat limitează dreptul unității administrativ-teritoriale de a-și exercită atribuțiile constituționale prin aceea că impune vânzarea la un preț echivalent cu 10% din valoarea contabilă a construcțiilor zootehnice dezafectate la momentul atribuirii lor în folosință gratuită, potrivit normelor metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Legea criticată instituie un tratament juridic inechitabil prin aceea că impune unității administrativ-teritoriale obligația de a vinde construcțiile sub valoarea reală a acestora, în vreme ce beneficiarului vânzării i se recunoaște dreptul de a obține contravaloarea investiției, stabilită prin raport de expertiză, în situația în care nu încheie contractul de vânzare din motive neimputabile.

Judecătoria Liești nu își exprimă punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001

privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 20 decembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, texte de lege care au următorul conținut: "La expirarea termenului de maximum 5 ani prevăzut în contractul de atribuire în folosință gratuită sau după efectuarea investițiilor prevăzute în contractul de atribuire în folosință gratuită, fabrica de nutrețuri combinate, construcția zootehnică, terenul de sub acestea și incintele aferente pot fi vândute persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c), care le-au avut în folosință gratuită, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, la un preț echivalent cu 10 % din valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în folosință gratuită, stabilită potrivit normelor metodologice."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2), art. 120 alin. (1), art. 121 și art. 136 alin. (5).

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001

s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 415 din 11 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2004. Cu acel prilej Curtea a reținut că ordonanța de urgență "stabilește măsuri pentru atribuirea construcțiilor zootehnice și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate în folosința gratuită a asociațiilor crescătorilor de animale, cu sau fără personalitate juridică, precum și a persoanelor fizice în vârstă de până la 40 de ani sau a persoanelor juridice care formulează cerere scrisă și dovedesc capacitatea tehnică și financiară de a desfășura activități de creștere a animalelor. [...]

Măsurile instituite prin ordonanța de urgență criticată vizează repunerea în circuitul economic agricol a unor construcții dezafectate, în scopul încurajării dezvoltării creșterii animalelor, cu consecințe pozitive asupra dezvoltării economice a unităților administrativ-teritoriale. În acest mod statul realizează «protejarea intereselor naționale în activitatea economică» și «crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții», în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) și f) din Constituție".

Referitor la susținerile autorului potrivit cărora dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001

contravin art. 44 alin. (2) și art. 136 alin. (5) din Constituție, întrucât se limitează dreptul de dispoziție al comunității locale asupra construcțiilor zootehnice dezafectate aflate în patrimoniul său, Curtea constată următoarele:

Conform art. 7 alin. (1) din ordonanța de urgență, "La expirarea termenului de maximum 5 ani prevăzut în contractul de atribuire în folosință gratuită sau după efectuarea investițiilor prevăzute în contractul de atribuire în folosință gratuită, fabrica de nutrețuri combinate, construcția zootehnică, terenul de sub acestea și incintele aferente pot fi vândute persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c), care le-au avut în folosință gratuită, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, la un preț echivalent cu 10 % din valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în folosință gratuită, stabilită potrivit normelor metodologice". Curtea observă că textul de lege instituie posibilitatea consiliilor locale de a opta, la expirarea termenului prevăzut în contractul de atribuire în folosință gratuită sau după efectuarea investițiilor prevăzute în acest contract, pentru vânzarea bunurilor aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale către asociațiile de crescători de animale, cu sau fără personalitate juridică, ori către crescătorii de animale, persoane fizice sau juridice. În situația în care titularul dreptului de proprietate, prin reprezentantul său legal, își manifestă intenția de a înstrăina bunurile care fac obiectul ordonanței de urgență, iar persoanele care le-au deținut în folosință gratuită sunt de acord cu cumpărarea lor, transferul dreptului de proprietate se va realiza contra unui preț echivalent cu 10 % din valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în folosință gratuită. Astfel, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu îngrădesc prerogativa dispoziției dreptului de proprietate, înstrăinarea bunurilor fiind subsecventă manifestării neechivoce a intenției titularului dreptului de a le vinde.

În ceea ce privește prețul stabilit de legiuitor, acesta operează strict în considerarea persoanei cumpărătorului, care, în calitatea sa de titular al contractului de atribuire în folosință, a fost obligat să respecte clauzele contractuale referitoare la reintegrarea fabricii de nutrețuri combinate sau a construcției zootehnice în circuitul economic productiv. De altfel, cuantumul prețului și folosința gratuită a acestor construcții pe o perioadă de maximum 5 ani au constituit principalele argumente în atragerea investitorilor în acest domeniu și realizarea scopului declarat al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 , și anume dezvoltarea strategiei naționale în domeniul zootehnic. Or, această strategie a avut ca principal obiectiv diminuarea pagubelor produse prin dezafectarea complexurilor zootehnice și a impus oferirea unor avantaje crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice, cu condiția ca aceștia să utilizeze bunurile date în folosință și, ulterior, cumpărate, exclusiv pentru creșterea de animale și realizarea de producții zootehnice.

Curtea reține că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, "Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege". Această prevedere permite legiuitorului ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze incidența și a altor drepturi fundamentale ale cetățenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematică a Constituției, astfel încât ele să nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001

privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, excepție ridicată de Consiliul Local al Primăriei Comunei Tudor Vladimirescu în Dosarul nr. 1.100/838/2008 al Judecătoriei Liești.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009.