Decizia nr. 1285/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Pensiunea Brad" - S.R.L. din Aiud în Dosarul nr. 1.807/57/2008 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că la dosar au fost comunicate concluzii scrise de către Consiliul Local al Municipiului Aiud prin care lasă la aprecierea Curții Constituționale soluționarea excepției de neconstituționalitate. Totodată, Guvernul României - Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase din România a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepție, considerând că aceasta este neîntemeiată.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 5/F/CA/2009 din 28 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.807/57/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Pensiunea Brad" - S.R.L. din Aiud într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele criticate sunt neconstituționale, de vreme ce acestea nu privesc și terțele persoane (cum ar fi chiriașii) ale raportului creat prin aplicarea ordonanței privind retrocedarea unor bunuri imobile ce au aparținut cultelor religioase din România. Astfel, consideră că terțele persoane sunt discriminate față de instituțiile de cult, cărora le este comunicată decizia comisiei speciale de retrocedare și care, astfel, o pot contesta la instanța de contencios administrativ. Susține că prevederile criticate sunt "insuficient formulate", așa încât nu prevăd cui i se comunică deciziile comisiei speciale de retrocedare și cine le comunică, în acest mod fiind discriminați "cetățeni cu interese legitime similare".

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile criticate nu încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor și, implicit, nu creează discriminare între titularii raportului juridic de restituire și terții de acest raport juridic, titulari de drepturi în legătură cu imobilul supus procedurilor de restituire.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat este o normă de procedură, ce stabilește modalitatea în care pot fi atacate deciziile Comisiei speciale de retrocedare, și nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 și 21.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale, acestea aplicându-se tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, apreciază că acestea sunt în deplină concordanță cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale, fără ca astfel de reguli să aducă atingere dreptului la un proces echitabil.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, având următorul cuprins: "Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor și ale art. 21 alin. (1), (2), (3) și (4) referitoare la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că principala critică de neconstituționalitate se referă la o omisiune legislativă, autorul excepției fiind nemulțumit de faptul că prevederile criticate nu reglementează categoria de persoane cărora le este comunicată decizia Comisiei speciale de retrocedare. Însă examinarea criticii de neconstituționalitate cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Pensiunea Brad" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.807/57/2008 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.