Decizia nr. 167/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum și ale art. 2 teza întâi și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 188/1999 8 decembrie 1999 (prevederi anume) privind Statutul funcționarilor publici
- Legea nr. 514/2003 28 noiembrie 2003 (prevederi anume) privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, precum și ale art. 2 teza întâi și
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, excepție ridicată de Carmen Brătescu în Dosarul nr. 2.816/314/2007 al Judecătoriei Suceava.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate ca inadmisibilă, întrucât prin motivarea acesteia sunt formulate critici de aplicare și interpretare a legii, iar nu de încălcare a Constituției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 1 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.816/314/2007, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, precum și ale art. 2 teza întâi și
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Excepția a fost ridicată de Carmen Brătescu într-un dosar având ca obiect o contestație la executare, în care aceasta contestă calitatea de reprezentanți juridici unor prepuși ai Administrației Finanțelor Publice Suceava și ai Direcției Generale a Finanțelor Publice Suceava, părți cu care se află în litigiu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece:
- prin formularea actuală,
art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999
"permite funcționarilor publici nerespectarea
legii (Legea nr. 514/2003
și a Statutului profesiei de consilier juridic) în desfiderea normei constituționale, statuarea acestora mai presus de lege și perturbarea sistemului de justiție românesc, viciind cadrul procesual, exercitând o profesie - PROFESIA DE CONSILIER JURIDIC - în alte condiții decât prevede legea";
- art. 2 teza finală și
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
"perpetuează un act normativ abrogat, respectiv
Decretul nr. 143/1955 , menținând în actualitate o funcție care nu mai există - funcția de consilier juridic - salariat în cadrul unor compartimente funcționale (oficii juridice, birouri juridice, servicii juridice, direcții juridice)".
Așa fiind, autorul excepției consideră că
art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999 , precum și art. 2 teza întâi și
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
contravin art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1) și art. 16 alin. (2) din Constituție. În sensul acestor susțineri, arată că, potrivit
privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, activitatea de reprezentare judiciară a statului, a autorităților publice centrale și locale, a instituțiilor publice și de interes public, precum și a tuturor persoanelor juridice de drept public și privat "a devenit atributul exclusiv al profesiei de consilier juridic". În timp ce, conform
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite de lege, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală, profesia de consilier juridic este reglementată distinct, "atributul profesiei constituindu-l activitățile juridice de consultanță, asistență și reprezentare juridică, avizare pentru legalitate și contrasemnare acte juridice", toate desfășurate în regim de independență profesională, conform prevederilor coroborate ale art. 10 lit. b) și
art. 23 din Legea nr. 514/2003 . Așadar, activitatea profesională a consilierului juridic de reprezentare în justiție "se desfășoară sub incidența mandatului și nicidecum ca prerogativă de putere publică", incompatibilitatea dintre funcția publică și profesia de consilier juridic fiind "statuată de legiuitor în
art. 10 lit. c) din Legea nr. 514/2003 ". În continuare, autorul excepției mai arată: imprecizia și insuficiența redactării art. 2 teza întâi și a
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
creează "o confuzie care a perpetuat exercitarea atributelor exclusive de reprezentare juridică ale unei noi profesii reglementate (profesia de consilier juridic) de către funcționarii publici reglementați prin
- ce exercită în mod exclusiv prerogative de putere publică, incompatibile cu activitățile profesionale de reprezentare judiciară"; prin abrogarea
au dispărut gradele profesionale ale funcției de jurisconsult, astfel încât, odată cu organizarea exercitării profesiei de consilier juridic, nu mai există posibilitatea numirii în funcția de consilier juridic, "norma prevăzută în art. 2 și
art. 3 cu referire la numirea în funcție fiind caducă"; Legea nr. 514/2003
"nu mai permite organizarea de oficii juridice, birouri juridice, servicii sau direcții juridice cu organizare ierarhică profesională", iar perpetuarea lor la nivelul instituțiilor și autorităților publice contravine "normei constituționale prevăzute de art. 1 alin. (5)", "statuându-se mai presus de lege în desfiderea art. 16 alin. (2) din Legea fundamentală". În legătură cu invocarea încălcării art. 15 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au drepturile și libertățile consacrate prin legi și au obligațiile prevăzute de acestea, autorul excepției arată că, "pentru a exercita atributele profesiei de consilier juridic, licențiatul unei facultăți de drept trebuie să dobândească această calitate profesională prin apartenența la corpul profesional al consilierilor juridici, care este singurul în măsură să-l verifice sub aspectul compatibilităților, al demnității, și să organizeze primirea în profesie și efectuarea stagiului obligatoriu de doi ani, conform legii și statutului profesiei de avocat, așa cum imperativ statuează
art. 12 din Legea nr. 514/2003 ". Or, în conformitate cu
art. 52 din Legea nr. 188/1999 , funcționarii publici efectuează stagiu pentru funcția publică de execuție, astfel că, "în mod evident, suntem în fața a două profesii distincte - "profesia" de funcționar public - cu prerogative de putere publică, reglementată prin lege specială și statut propriu profesional, și profesia juridică de consilier juridic, reglementată prin lege și statut propriu profesional".
Judecătoria Suceava nu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă, întrucât "cele menționate" "sunt strict probleme de aplicare și interpretare a dispozițiilor legale și ele nu încalcă vreo prevedere constituțională".
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, întrucât: "nu contravin sub niciun aspect normelor fundamentale, ele izvorând din raporturile contractuale ce se desfășoară între autoritate și funcționarul acesteia în baza contractului de muncă"; consilierul juridic poate fi numit în funcție sau angajat în muncă numai în condițiile legii și, "odată numit în funcție, consilierul are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acesteia"; "nu instituie discriminări pe criterii arbitrare, fiind aplicabile în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipotezele normelor legale."
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie:
-
Articolul 2
alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care prevede: "(3) Activitățile desfășurate de funcționarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele: [...] g) [...] precum și reprezentarea în justiție a autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea;";
- Art. 2 teza întâi - "Consilierul juridic poate să fie numit în funcție [...] în condițiile legii" - și art. 3 alin. (1) - "Consilierul juridic numit în funcție are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acesteia" - din
privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003.
În opinia autorului excepției, aceste texte de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care dispune că, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", ale art. 15 alin. (1) potrivit căruia "Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea" și ale art. 16 alin. (2) care stabilește că "Nimeni nu este mai presus de lege."
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:
În esență, potrivit criticilor formulate,
art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999
este neconstituțional, deoarece "permite funcționarilor publici nerespectarea
legii (Legea nr. 514/2003
și a Statutului profesiei de consilier juridic) în desfiderea normei constituționale, statuarea acestora mai presus de lege și perturbarea sistemului de justiție românesc, viciind cadrul procesual, exercitând o profesie - PROFESIA DE CONSILIER JURIDIC - în alte condiții decât prevede legea", iar art. 2 teza finală și
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
sunt neconstituționale, întrucât "perpetuează un act normativ abrogat, respectiv
Decretul nr. 143/1955 , menținând în actualitate o funcție care nu mai există - funcția de consilier juridic - salariat în cadrul unor compartimente funcționale (oficii juridice, birouri juridice, servicii juridice, direcții juridice)".
Analizând aceste susțineri, Curtea constată că ele nu constituie motive de neconstituționalitate, din care să rezulte, așa cum invocă autorul excepției, încălcarea art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1) sau art. 16 alin. (2) din Constituție, și nici a altor prevederi din Legea fundamentală. În principal, criticile privesc necorelări de reglementare între două acte normative -
privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și
privind Statutul funcționarilor publici -, precum și modul de aplicare a dispozițiilor acestor legi. Or, constituționalitatea unei dispoziții de lege nu poate fi examinată prin raportare la o altă dispoziție legală, ci, potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, controlul se efectuează numai prin raportare la prevederile și principiile Constituției. Așadar, aspecte ca cele arătate nu intră în competența de soluționare a Curții, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare.
Pentru aceleași argumente nu pot fi analizate nici celelalte considerații pe care autorul excepției le exemplifică, detaliat, sub aspectul "incompatibilităților" de reglementare existente între legile menționate, și nici pe cele constând în eventuale deficiențe de redactare, cum ar fi, de exemplu, "imprecizia și insuficiența redactării art. 2 teza întâi și a
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 ", care creează "o confuzie care a perpetuat exercitarea atributelor exclusive de reprezentare juridică ale unei noi profesii reglementate (profesia de consilier juridic) de către funcționarii publici reglementați prin
- ce exercită în mod exclusiv prerogative de putere publică, incompatibile cu activitățile profesionale de reprezentare judiciară".
De altfel, Curtea constată că, nici în sine, prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (1) sau ale art. 16 alin. (2) din Constituție. Astfel, reglementarea cuprinsă în
art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici constă în definirea "funcției publice" în sensul că aceasta "reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală, administrația publică locală și autoritățile administrative autonome", precum și în enunțarea activităților desfășurate de funcționarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, între care și cea prevăzută în teza finală a lit. g) - criticate ca fiind neconstituționale - și anume "reprezentarea în justiție a autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea". Din cuprinsul acestor dispoziții nu rezultă încălcarea obligației de a respecta Constituția și legile țării și nici nesocotirea prevederii constituționale potrivit căreia "Nimeni nu este mai presus de lege". Curtea constată, de asemenea, că textul de lege criticat, care dispune, așa cum s-a arătat, în legătură cu o categorie de personal - funcționarul public, nu are incidență cu prevederile constituționale ale art. 15 alin. (1) referitor la drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi de care beneficiază cetățenii. Pentru aceleași rațiuni nu se poate reține nici contrarietatea dintre textele din Constituție menționate și art. 2 teza întâi și
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, întrucât ele stabilesc posibilitatea numirii în funcție a consilierului juridic, în condițiile legii, care are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acestuia.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, precum și ale art. 2 teza întâi și
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, excepție ridicată de Carmen Brătescu în Dosarul nr. 2.816/314/2007 al Judecătoriei Suceava.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent șef, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.