Statutul din 9 aprilie 2008
al Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din România
prezumat în vigoare
PREAMBUL
Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea este o biserică creștină, evanghelică, protestantă, care Îl mărturisește pe Isus Hristos ca Domn și Mântuitor. Ea recunoaște Sfânta Scriptură ca fiind singura normă de credință și practică. Biserica își îndeplinește misiunea în așteptarea iminentei reveniri a Domnului Isus Hristos.
Capitolul I Dispoziții generale
Denumirea
Articolul 1
Credincioșii adventiști de ziua a șaptea din România, fără deosebire de naționalitate, limbă sau cultură, constituie o biserică creștină sub denumirea de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România.
Denumirea Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea se referă la două aspecte majore ale adevărului biblic: credința în revenirea iminentă a Domnului Isus Hristos și respectarea zilei de Sabat ca memorial al creațiunii și semn al răscumpărării.
Simboluri și semne de identificare
Articolul 2
Sigla Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea, redată mai jos, cuprinde Biblia deschisă din care se înalță crucea și o flacără întreită reprezentând Duhul Sfânt. Acestea ilustrează atât crezul fundamentat pe Sfintele Scripturi, centrat în jertfa răscumpărătoare a Domnului Isus Hristos, cât și călăuzirea permanentă a Duhului Sfânt.
Teritoriul
Articolul 3
Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România își desfășoară activitatea pe teritoriul României.
Conducerea centrală
Articolul 4
Organul central de conducere și reprezentare al Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea este Uniunea de Conferințe a Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea. Denumirea prescurtată este Uniunea de Conferințe AZȘ sau UCAZȘ.
Misiunea
Articolul 5
Misiunea Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din România este să acorde asistență religioasă și spirituală credincioșilor și să predice Evanghelia veșnică a Domnului Isus Hristos, în conformitate cu mesajul celor trei îngeri menționați în cap. 14 din Apocalipsă, pentru a-i conduce pe oameni, în spiritul dragostei creștine, să devină ucenici ai lui Isus Hristos și membri ai Bisericii Sale, convinși de răspunderea ce le revine față de Dumnezeu și față de societate.
Biserica organizează și coordonează activități de păstorire, învățare, instruire, educare, cultivare spirituală și vestire a Evangheliei, conform mandatului Domnului Isus din Matei 28: 19-20, prin toate mijloacele specifice ei.
Membrii Bisericii sunt chemați:
a) să se închine lui Dumnezeu în particular și în public, individual și colectiv;
b) să cultive relații strânse cu ceilalți credincioși prin studierea Bibliei în biserică și în afara ei;
c) să promoveze răspândirea Bibliei, revelația lui Dumnezeu prin vestirea Evangheliei și a făgăduinței celei de-a Doua Veniri a lui Isus Hristos, prin predicare în public și în particular, prin literatură, prin mijloace de comunicare în masă și mărturie personală;
d) să proclame principiile morale ale Legii lui Dumnezeu, standardul cel mai înalt privind modul de viață și relațiile umane;
e) să promoveze educația creștină și un stil de viață sănătos;
f) să promoveze programe sociale pentru alinarea suferințelor și durerilor omenești, prin practicarea dragostei creștine, prin organizarea de servicii și instituții umanitare și de binefacere, prin cursuri de educație sanitară, de combatere a folosirii drogurilor, de consiliere familială etc. și prin acordarea de asistență în orfelinate, aziluri, unități de învățământ, spitale, unități militare, penitenciare și altele;
g) să desfășoare acțiuni culturale menite să păstreze și să transmită valorile creștine în cadrul Bisericii și în societate.
Forma de conducere
Articolul 6
Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea are o formă de conducere preponderent reprezentativă, aleasă în mod liber. Forma de conducere reprezentativă a Bisericii recunoaște că autoritatea aparține credincioșilor Bisericii, iar responsabilitatea executivă pentru administrarea Bisericii este delegată unor organisme reprezentative și unor slujbași reprezentativi.
Raportul cu Biserica Adventistă Mondială
Articolul 7
Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România este parte integrantă a Organizației Mondiale a Bisericii Adventiste "Conferința Generală a Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea", cu sediul la Washington DC, SUA, și a organizației teritoriale "Diviziunea Euro-Africa", cu sediul la Berna, Elveția.
Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România se călăuzește după principiile, statutele și regulamentele Bisericii Adventiste Mondiale.
Capitolul II Definirea Bisericii și mărturisirea de credință
Articolul 8
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea este comunitatea celor care aderă la valorile, principiile și standardele biblice definite în Mărturisirea de credință a Bisericii și în normele Bisericii aflate în vigoare.
Capitolul III Relația cu statul
Articolul 9
Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea susține principiul separației bisericii de stat, iar în raporturile sale cu statul român este autonomă și se conduce după statutul propriu.
Articolul 10
Conform Sfintelor Scripturi, ordinea civilă este rânduită de Dumnezeu. Adventiștii de ziua a șaptea recunosc autoritatea statului în chestiunile civile și recomandă supunere față de cerințele sale, atât timp cât acesta acționează în sfera sa legitimă.
În același timp, credem că statul nu are competența să se pronunțe în materie de credință religioasă și în aspecte legate de relația dintre ființa umană și Divinitate.
Articolul 11
Conform poruncii a patra a Decalogului, credincioșii adventiști de ziua a șaptea respectă sâmbăta, începând de vineri de la apusul soarelui până sâmbătă la apusul soarelui, ca zi de repaus și sărbătoare religioasă, rânduită de Dumnezeu pentru închinare, cultivare spirituală și servicii de cult, și nu desfășoară în această zi nicio lucrare în scopuri materiale sau de interes vremelnic, nici atunci când este vorba despre serviciu, școală sau serviciul militar.
Articolul 12
Creștinii adventiști de ziua a șaptea respectă principiile și legile sănătății descoperite în Sfintele Scripturi, promovează un stil de viață cumpătat și se abțin de la orice lucru care dăunează dezvoltării armonioase și depline a ființei umane.
Din acest motiv, credincioșii adventiști de ziua a șaptea așteaptă ca nicio persoană fizică sau juridică, de drept privat sau public, să nu le impună o dietă contrară preceptelor credinței lor.
Articolul 13
Porunca a șasea din Decalog interzice uciderea omului. De aceea, adventiștii de ziua a șaptea se situează pe poziția de necombatanță în cadrul serviciului militar.
Capitolul IV Membrii Bisericii
Articolul 14
Calitatea de membru al Bisericii poate fi dobândită de orice persoană care aderă de bunăvoie și din convingere la valorile, principiile și standardele biblice reflectate în Mărturisirea de credință și în normele Bisericii, trăiește în armonie cu aceste principii și primește botezul biblic.
Articolul 15
Fiecare membru al Bisericii poate să aparțină unei singure biserici locale. Membrii se pot transfera într-o altă biserică locală în conformitate cu prevederile normelor Bisericii.
Articolul 16
Membrii Bisericii au dreptul să participe la serviciile religioase și adunările bisericii locale, să beneficieze de sprijin moral și asistență spirituală, să aleagă și să fie aleși în diferite slujbe sau în comitetele de conducere ale Bisericii. De asemenea, pot fi aleși ca delegați pentru a reprezenta biserica locală la adunări generale ale unui nivel superior din structura Bisericii.
Articolul 17
Copiii nebotezați ai credincioșilor adventiști și persoanele care împărtășesc principiile Bisericii și nu au calitatea de membru fac parte din corpul credincioșilor Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea.
Articolul 18
Părinții sau tutorii legali au dreptul exclusiv de a opta pentru educația religioasă a copiilor minori, conform propriilor convingeri.
Articolul 19
Membrii Bisericii au datoria să trăiască în armonie cu principiile de credință și organizare ale Bisericii, să contribuie la susținerea ei prin slujire, comportament exemplar și prin mijloace materiale, în acord cu standardele biblice.
Articolul 20
Biserica locală are dreptul și obligația de a-i pune sub disciplină, până la retragerea calității de membru din rândurile ei, pe membrii care încalcă principiile biblice și normele Bisericii.
Situațiile și condițiile în care membrilor li se poate administra disciplina Bisericii sunt înscrise în normele Bisericii.
În cazul în care un membru al Bisericii se socotește nedreptățit poate face apel la forul bisericesc superior, care poate dispune reanalizarea cazului.
Articolul 21
Dreptul de primire sau de retragere a calității de membru al Bisericii, precum și dreptul de a acorda scrisori de transfer aparțin numai bisericii locale și se exercită la propunerea comitetului acesteia.
Capitolul V Structura organizatorică
Articolul 22
Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România cuprinde 3 niveluri organizatorice: biserica locală, conferința și Uniunea de conferințe.
Articolul 23
Biserica locală este nivelul de bază al organizației Bisericii.
Bisericile locale de pe un anumit teritoriu formează o conferință. Ansamblul conferințelor de pe întregul teritoriu al României formează Uniunea de Conferințe a Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din România.
Articolul 24
Conferințele și Uniunea de conferințe sunt persoane juridice de utilitate publică. În prezent, în cadrul Uniunii române funcționează 6 conferințe.
La data adoptării prezentului statut, în cadrul Uniunii de Conferințe a Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea funcționează următoarele conferințe:
a) Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Banat, respectiv Biserica AZȘ - Conferința Banat, cu sediul în municipiul Arad, str. Ștefan cel Mare nr. 3, județul Arad, având jurisdicție în județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș;
b) Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Moldova, respectiv Biserica AZȘ - Conferința Moldova, cu sediul în municipiul Bacău, str. Oituz nr. 53, județul Bacău, având jurisdicție în județele Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea;
c) Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Muntenia, respectiv Biserica AZȘ - Conferința Muntenia, cu sediul în municipiul București, str. Negustori nr. 15, sectorul 2, având jurisdicție în municipiul București și în județele Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova și Tulcea;
d) Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Oltenia, respectiv Biserica AZȘ - Conferința Oltenia, cu sediul în municipiul Craiova, Str. 24 Ianuarie nr. 1, județul Dolj, având jurisdicție în județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vâlcea;
e) Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Transilvania de Nord, respectiv Biserica AZȘ - Conferința Transilvania de Nord, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Ghe. Bilașcu nr. 101, județul Cluj, având jurisdicție în județele Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj și Satu Mare;
f) Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea - Conferința Transilvania de Sud, respectiv Biserica AZȘ - Conferința Transilvania de Sud, cu sediul în municipiul Târgu Mureș, str. Predeal nr. 120, județul Mureș, având jurisdicție în județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
Articolul 25
Bisericile locale nou-constituite pe teritoriul unei conferințe sunt primite ca membre în rândul celorlalte biserici ale conferinței respective de către Adunarea generală a acesteia, aflată în sesiune.
Conferințele nou-constituite pe teritoriul Uniunii de conferințe sunt primite în Uniune de către Adunarea generală a acesteia, aflată în sesiune.
Articolul 26
În cadrul Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea pot funcționa: edituri, tipografii, instituții de învățământ de diferite grade și profiluri, Institutul Teologic, instituții sanitare, posturi de radio și TV, Casa de pensii, cămine de bătrâni, orfelinate și alte instituții de caritate și de interes social.
Instituțiile Bisericii pot funcționa pe baza statutului propriu, adoptat de forurile abilitate. Aceste instituții pot funcționa fără statut juridic sau pot avea statut juridic.
Reprezentanții instituțiilor prevăzute la alin. (1), la aprecierea Adunării generale, pot fi aleși în comitetele executive ale conferințelor sau în Comitetul Uniunii, în funcție de organizația față de care sunt subordonate.
Articolul 27
Casa de pensii funcționează după statutul propriu, stabilit de Comitetul executiv al Uniunii de conferințe.
Capitolul VI Biserica locală
Articolul 28
Biserica locală este o organizație formată dintr-un număr suficient de credincioși, înființată de membri ai Bisericii, cu aprobarea comitetului executiv al conferinței pe al cărei teritoriu se află.
Articolul 29
Biserica locală nu are personalitate juridică, fiind parte integrantă a conferinței. Ea funcționează pe baza unei autorizații eliberate de Uniunea de conferințe, valabilă în fața oricărei autorități. Biserica locală se poate angaja în proiecte sau în parteneriate și cooperări numai în baza unei autorizări din partea conferinței.
Articolul 30
Dintr-o biserică locală pot face parte și grupe de credincioși din localitățile învecinate sau credincioși izolați. Grupele funcționează pe baza unei autorizații eliberate de Uniunea de conferințe și sunt subunități ale bisericii locale de care aparțin. În aceste grupe se pot oficia servicii de cult și de învățare a Sfintelor Scripturi.
Articolul 31
Biserica locală desfășoară activități religioase atât în ziua de Sabat, cât și în celelalte zile ale săptămânii, în locașul de cult, dar și în spații publice, în case particulare și în aer liber, cum ar fi: predicarea și învățarea Sfintelor Scripturi, servicii de cult, activități de instruire și vestire a Evangheliei, botezuri, cununii religioase, înmormântări și orice alte activități compatibile cu doctrina și misiunea Bisericii.
Articolul 32
Serviciile de închinare ale Bisericii sunt publice și nimeni nu poate fi împiedicat sau obligat să participe. Nimeni nu are voie să tulbure activitatea Bisericii.
Articolul 33
Organul de conducere al bisericii locale este comitetul acesteia și este format din unul sau mai mulți prezbiteri, primul diacon, casierul și un număr de slujbași hotărât de adunarea generală, în funcție de mărimea bisericii. Comitetul și adunarea administrativă sunt conduse de pastorul delegat de conferință, iar în lipsa acestuia, de către prezbiter, cu acordul pastorului sau al conferinței.
Cele mai importante atribuții ale comitetului bisericii locale sunt: hrănirea spirituală a membrilor, păstrarea purității doctrinale, susținerea standardelor creștine, coordonarea lucrării de evanghelizare, administrarea finanțelor și a bunurilor bisericii și coordonarea departamentelor. Comitetul analizează și recomandă adunării administrative modificările în privința calității de membru.
Articolul 34
Alegerea comitetului bisericii locale și a slujbașilor ei se fac, de regulă, din 2 în 2 ani, dintre membrii bisericii respective, de către adunarea generală a acesteia, conform prevederilor normelor Bisericii.
Delegații pentru Adunarea generală a conferinței pot fi aleși odată cu slujbașii bisericii locale sau la o adunare administrativă special convocată în scopul acesta.
Articolul 35
Dizolvarea sau excluderea unei biserici locale se face în conformitate cu normele Bisericii, atunci când aceasta rămâne cu un număr atât de mic de credincioși încât funcționarea devine imposibilă sau când persistă în apostazie.
Articolul 36
Activitățile din biserica locală se desfășoară pe departamente, conform prevederilor normelor Bisericii. Între acestea sunt: Administrarea creștină a vieții, Asociația pastorală, Comunicare, Copiii, Diaconia, Educația, Misiunea femeii, Publicații, Relații publice și libertate religioasă, Sănătate, Spiritul profetic, Școala de Sabat și Lucrarea personală, Tineretul, Viața de familie și altele.
Articolul 37
Slujbașii bisericii locale slujesc în mod voluntar și își exercită atribuțiile în teritoriul bisericii locale care i-a ales.
Capitolul VII Conferința
Articolul 38
Conferința este o organizație a Bisericii, cu personalitate juridică, având rol spiritual, administrativ și de reprezentare. Ea este alcătuită din totalitatea bisericilor locale de pe un anumit teritoriu, având drept de jurisdicție asupra acestora.
Conferințele de pe teritoriul României aparțin Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România și au aceleași scopuri, principii și reguli de organizare cu aceasta.
Articolul 39
Adunarea generală a Conferinței este organul deliberativ și se compune din delegații de drept și delegații aleși.
Delegații de drept sunt:
a) toți membrii Comitetului executiv al conferinței;
b) membrii Comitetului executiv al Uniunii de conferințe, prezenți în Adunarea generală a conferinței;
c) membrii prezenți ai Comitetului Diviziunii;
d) membrii prezenți ai Comitetului Conferinței generale;
e) pastorii, pastorii asistenți și pastorii stagiari.
Delegații aleși sunt: câte un delegat ales pentru fiecare biserică locală cu un număr mai mic de 250 de membri și câte un delegat pentru fiecare 250 de membri sau fracțiune de 250 de membri pentru bisericile locale cu un număr mai mare de 250 de membri.
Numărul delegaților menționați la alin. (2) lit. b), c) și d) nu va depăși, împreună, 10% din numărul total al delegaților.
La Adunarea generală a conferinței pot participa cu drept de vot și reprezentanți ai instituțiilor conferinței și alți invitați propuși de Comitetul executiv și aprobați de Adunarea generală, dar nu mai mult de 10% din numărul delegaților aleși.
Articolul 40
Sesiunile Adunării generale a conferinței pot fi ordinare și extraordinare. Adunarea generală ordinară a conferinței se convoacă din 4 în 4 ani de către comitetul executiv al acesteia. Data și locul stabilite pentru sesiune se anunță în publicația oficială a Bisericii, cu cel puțin două luni înainte de începerea sesiunii. Excepțiile vor fi votate de Adunarea generală a conferinței.
Adunările generale extraordinare se convoacă de către Comitetul executiv al conferinței în următoarele cazuri:
a) din inițiativa Comitetului executiv al conferinței;
b) prin votul majorității delegaților aflați în sesiune;
c) la cererea unui procent de 40% din numărul bisericilor, exprimat prin comitetele lor;
d) la cererea Comitetului Uniunii, al Diviziunii sau al Conferinței generale.
Data și locul stabilite pentru sesiunea extraordinară se anunță în publicația oficială a Bisericii, cu cel puțin o lună înainte.
Articolul 41
Adunarea generală a conferinței are autoritatea:
a) să aleagă administratorii conferinței, directorii departamentelor și membrii Comitetului executiv al conferinței, precum și alți slujbași care nu fac parte din acest comitet;
b) să acrediteze personalul conferinței;
c) să ratifice înființarea și dizolvarea de biserici locale;
d) să hotărască asupra tuturor chestiunilor legate de bunul mers al conferinței.
e) să adopte direcțiile strategice ale conferinței.
Adunarea generală poate transfera Comitetului executiv responsabilitatea numirii unor directori de departamente, directori asociați și administratori asociați.
Modul de desfășurare a Adunării generale se stabilește prin instrucțiuni emise de Comitetul executiv al Uniunii de conferințe.
Articolul 42
Toți delegații cu drept de vot, la o sesiune a Adunării generale a Conferinței, trebuie să fie membri cu o bună reputație, care nu sunt sub disciplina bisericii.
Articolul 43
Fiecare delegat de drept sau ales are dreptul la un singur vot. Votul este direct.
Articolul 44
Organul de conducere al conferinței, între sesiuni, este Comitetul executiv. Numărul membrilor acestuia nu poate depăși 25 de persoane. Președintele, secretarul și trezorierul conferinței sunt membri din oficiu ai Comitetului executiv. Funcția de secretar și trezorier poate fi deținută de aceeași persoană. Ceilalți membri ai Comitetului executiv sunt aleși dintre directorii de departamente, pastori și pastori asistenți, directori de instituții și membri laici.
Administratorii Uniunii Române, ai Diviziunii și ai Conferinței generale sunt membri din oficiu ai Comitetului executiv al conferinței. Numărul lor se adaugă celor menționați mai sus, dar numărul celor care au drept de vot nu va depăși 10% din numărul total al membrilor prezenți ai comitetului.
Articolul 45
Președintele conferinței, care trebuie să fie pastor hirotonit, cu experiență, este primul administrator și se raportează la Comitetul executiv al conferinței în consultare cu secretarul și trezorierul. El acționează ca președinte al Adunării generale și al Comitetului executiv și va sluji în interesul general al conferinței, după cum hotărăsc Adunarea generală și Comitetul executiv. El reprezintă organizația în cadrul Bisericii și în relațiile cu instituțiile statului sau cu alte persoane fizice și juridice. În activitatea sa de conducere aderă la reglementările Uniunii de conferințe, Diviziunii și Conferinței generale, lucrând în armonie cu Comitetul Uniunii de conferințe și în strânsă consultare cu administratorii Uniunii. El este membru din oficiu al Comitetului executiv al Uniunii de conferințe.
Articolul 46
Secretarul conferinței, asociat cu președintele, în calitate de administrator, slujește sub conducerea Comitetului executiv și acționează ca vicepreședinte al Comitetului executiv. Secretarul se raportează la Comitetul executiv al conferinței după consultarea cu președintele. Este de datoria secretarului să păstreze procesele-verbale ale adunărilor generale și ale ședințelor Comitetului executiv; el pune la dispoziție copii ale acestor procese-verbale tuturor membrilor Comitetului executiv și administratorilor Uniunii de conferințe. De asemenea, secretarul pune la dispoziție informațiile cerute de către președinte sau de Comitetul executiv și îndeplinește orice alte îndatoriri care aparțin slujbei sale.
Articolul 47
Trezorierul conferinței, asociat cu președintele, în calitate de administrator, slujește sub conducerea Comitetului executiv.
Trezorierul se va raporta la Comitetul executiv al conferinței după consultare cu președintele.
Trezorierul este răspunzător de asigurarea conducerii financiare în cadrul organizației, ceea ce va include, dar nu se va limita la, primirea, păstrarea și cheltuirea de fonduri în armonie cu hotărârile Comitetului executiv, și de trimiterea fondurilor curente către Uniunea de Conferințe/Diviziune/Conferința generală, în armonie cu regulamentele Diviziunii Euro-Africa, denumită în continuare EUD; va asigura totodată informații de natură financiară președintelui și Comitetului executiv. De asemenea, trezorierul pune la dispoziția administratorilor Uniunii de conferințe copii ale documentelor financiare.
Articolul 48
Directorii de departamente ai conferinței vor lucra sub îndrumarea Comitetului executiv al conferinței și a președintelui și vor sluji în calitate de sfătuitori ai Bisericii.
Articolul 49
Comitetul executiv al conferinței este organul de conducere între sesiunile Adunării generale și are deplina autoritate să acționeze în numele acesteia, având următoarele atribuții:
a) elaborează strategia conferinței, pe baza liniilor directoare stabilite de Adunarea generală, și promovează planurile Uniunii;
b) răspunde de bunul mers al vieții religioase și morale în cuprinsul conferinței;
c) veghează la păstrarea unității de doctrină, organizație și practică religioasă;
d) hotărăște asupra administrării bunurilor și valorilor conferinței;
e) completează locurile vacante produse în timpul mandatului său. În cazul în care trebuie ales un nou președinte, Comitetul executiv va fi condus de către președintele Uniunii sau de către delegatul acestuia;
f) angajează dintre membrii Bisericii personalul necesar desfășurării activității în conferință, conform schemei de personal aprobate de Comitetul executiv al conferinței, și emite deciziile corespunzătoare;
g) hotărăște asupra definitivărilor, concedierilor și demisiilor privitoare la toți angajații conferinței;
h) în intervalul dintre sesiuni, acreditează personalul și retrage acreditarea persoanelor nedemne. Retragerea acreditării unei persoane din Comitetul executiv al conferinței se poate face numai cu aprobarea a două treimi din numărul membrilor săi;
i) aprobă bugetul conferinței și veghează la executarea lui; aprobă bilanțul contabil;
j) face propuneri Uniunii pentru hirotonirea pastorilor sau pentru retragerea calității de pastor;
k) hotărăște asupra mutării pastorilor în cuprinsul conferinței;
l) stabilește sfera de activitate a personalului pastoral și administrativ;
m) stabilește atribuțiile directorilor de departamente;
n) exercită dreptul de disciplină asupra tuturor angajaților conferinței, judecând în primă instanță abaterile săvârșite;
o) acceptă daruri, donații, testamente, moșteniri, subvenții, legate și altele;
p) susține și apără interesele de orice natură ale conferinței;
r) hotărăște înființarea de instituții subordonate conferinței;
s) avizează cererile de reprimire a persoanelor căsătorite/recăsătorite fără să fi avut acest drept;
ș) hotărăște mutarea sediului;
t) numește delegații pentru Adunarea generală a Uniunii de conferințe;
ț) convoacă Adunarea generală a conferinței;
u) aprobă înființarea bisericilor locale;
v) hotărăște destinația caselor de rugăciune, a caselor parohiale și a celorlalte imobile;
x) soluționează plângerile.
Articolul 50
Personalul pastoral al Conferinței este alcătuit din: pastori hirotoniți, pastori asistenți și pastori stagiari. Lucrătorii biblici sunt angajați pe termen, pentru scopuri misionare și evanghelice. Ei nu participă din oficiu la adunările generale ale conferinței.
Angajații conferințelor și ai instituțiilor lor sunt transferați în funcție de interesele Bisericii.
Articolul 51
Pastorii sunt angajați dintre absolvenții unei instituții de învățământ teologic AZȘ care și-au dovedit chemarea în timpul unei practici corespunzătoare.
În lucrarea pastorală și evanghelică pot fi angajate și femei. Angajarea în lucrarea pastorală și evanghelică a femeilor nu implică actul de hirotonire a acestora.
Articolul 52
Personalul clerical și cel asimilat, dar și membrii comitetului de conducere al bisericii locale nu pot fi obligați să dezvăluie faptele încredințate sau de care au luat cunoștință în exercitarea statutului lor.
Articolul 53
Motivele pentru care un pastor sau alt angajat al uneia dintre organizațiile și instituțiile Bisericii poate fi concediat sunt următoarele: neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, încălcarea legislației muncii, lipsa de vocație, restructurarea organizației, motive bugetare, purtare imorală, abatere de la doctrinele Bisericii AZȘ, abateri grave de la normele și regulamentele Bisericii și pierderea calității de membru al Bisericii.
Capitolul VIII Uniunea de conferințe
Articolul 54
Uniunea de conferințe este organul central de conducere - centrul de cult - al Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din România, cu funcție spirituală, administrativă și de reprezentare a acesteia, având personalitate juridică.
Articolul 55
Adunarea generală a Uniunii de conferințe este organul deliberativ suprem al Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din România și se compune din:
a) delegații de drept, și anume:
- membrii Comitetului executiv al Uniunii;
- membrii prezenți ai Comitetului executiv al Diviziunii;
- membrii prezenți ai Comitetului executiv al Conferinței generale.
b) delegații aleși, și anume: câte un delegat pentru fiecare conferință, indiferent de numărul membrilor ei, și câte un delegat pentru fiecare 350 de membri sau fracțiune de 350 de membri, în proporție de jumătate laici și jumătate pastori.
c) alte persoane din conducerea instituțiilor denominaționale deținute și conduse de Uniune și de la conferințe pot fi recomandate de către Comitetul executiv al Uniunii de Conferințe și acceptate de către delegații aflați în sesiune. Numărul acestor delegați nu va depăși 10% din numărul total al delegaților aleși.
Delegații prevăzuți la alin. (1) lit. b) sunt aleși de către Adunarea generală a conferințelor sau de către Comitetul executiv al acestora.
Delegații prevăzuți la alin. (1) lit. b) și c) nu pot depăși 10% din totalul delegaților.
Articolul 56
Sesiunile Adunării generale a Uniunii de conferințe pot fi ordinare și extraordinare. Adunarea generală ordinară se convoacă o dată la 5 ani de către Comitetul executiv al Uniunii. Data și locul stabilite pentru sesiune se anunță în publicația oficială a Bisericii, cu cel puțin 3 luni înainte.
Adunarea generală extraordinară este convocată de Comitetul executiv al Uniunii în următoarele cazuri:
a) la hotărârea Comitetului executiv al Uniunii;
b) la cererea Comitetului executiv al Diviziunii sau al Conferinței generale;
c) la cererea majorității delegaților adunați în sesiune;
d) la cererea unui procent de 50% din Comitetele executive ale conferințelor din cadrul Uniunii de conferințe.
Data și locul stabilite pentru sesiunea extraordinară se anunță în publicația oficială a Bisericii, cu cel puțin o lună înainte. În cazuri de urgență, comunicarea se face pe căile cele mai eficiente. În anunțul dat spre publicare este inclusă și agenda Adunării generale.
Articolul 57
Adunarea generală a Uniunii are autoritatea:
a) să îi aleagă pe administratorii Uniunii, pe directorii departamentelor și pe membrii Comitetului executiv al Uniunii, precum și pe alți slujbași care nu fac parte din acest comitet;
b) să acrediteze personalul Uniunii și pastorii pensionari;
c) să ratifice înființarea și dizolvarea de conferințe;
d) să hotărască asupra tuturor chestiunilor legate de bunul mers al Uniunii;
e) să examineze rapoartele de activitate ale slujbașilor la încheierea mandatului;
f) să adopte direcțiile strategice ale Uniunii.
Adunarea generală poate transfera responsabilitatea numirii unor directori de departamente, directori asociați și administratori asociați Comitetului executiv.
Modul de desfășurare a Adunării generale se stabilește prin instrucțiuni emise de Comitetul executiv al Uniunii de conferințe.
Articolul 58
Toți delegații cu drept de vot, la o sesiune a Adunării generale a Uniunii de conferințe, trebuie să fie membri cu o bună reputație, care nu sunt sub disciplina bisericii.
Articolul 59
Fiecare delegat de drept sau ales are drept la un singur vot. Votul este direct.
Articolul 60
Toți administratorii, directorii de departamente și asociații lor, secretarii asociați și trezorierii asociați, precum și membrii Comitetului executiv aleși de către Adunarea generală ordinară a Uniunii dețin slujba până la următoarea Adunare generală ordinară, dacă nu au demisionat sau nu au fost demiși de către Comitetul executiv sau de către o Adunare generală extraordinară.
Articolul 61
Conducerea centrală a Uniunii de conferințe între sesiuni este Comitetul executiv. Numărul membrilor acestuia nu va depăși 35 de persoane.
În Comitetul executiv al Uniunii, următoarele persoane sunt membri din oficiu: președintele, secretarul și trezorierul Uniunii, președinții conferințelor, președintele Institutului Teologic, directorul Casei de editură și directorul Centrului media. Ceilalți membri sunt aleși dintre directorii de departamente, directorii altor instituții, pastori și membri laici.
Administratorii Diviziunii și ai Conferinței generale sunt membri din oficiu ai Comitetului executiv al Uniunii de Conferințe. Aceștia se adaugă celor menționați mai sus, dar numărul celor care au drept de vot nu va depăși 10% din numărul total al membrilor prezenți ai comitetului.
Articolul 62
Președintele Uniunii, care trebuie să fie pastor hirotonit, cu experiență, este primul administrator și se raportează la Comitetul executiv al Uniunii de conferințe în consultare cu secretarul și trezorierul. El acționează ca președinte al Adunării generale și al Comitetului executiv și slujește în interesul general al Uniunii de conferințe, după cum hotărăsc Adunarea generală și Comitetul executiv. El reprezintă organizația în cadrul Bisericii și în relațiile cu instituțiile statului sau cu alte persoane fizice și juridice. În activitatea sa de conducere aderă la reglementările Diviziunii și ale Conferinței generale, lucrând în armonie cu Comitetul executiv al Diviziunii și în strânsă consultare cu administratorii Diviziunii.
Articolul 63
Secretarul Uniunii de conferințe, asociat cu președintele, în calitate de administrator, slujește sub conducerea Comitetului executiv și va acționa ca vicepreședinte al Comitetului executiv. Secretarul se va raporta la Comitetul executiv al Uniunii de conferințe după consultarea cu președintele. Este de datoria secretarului să păstreze procesele-verbale ale adunărilor generale și ale ședințelor Comitetului executiv; el pune la dispoziție copii ale proceselor-verbale tuturor membrilor Comitetului executiv al Uniunii și administratorilor Diviziunii. De asemenea, secretarul pune la dispoziție informațiile cerute de către președinte sau de Comitetul executiv și îndeplinește orice alte îndatoriri care aparțin slujbei sale.
Articolul 64
Trezorierul Uniunii de conferințe, asociat cu președintele, în calitate de administrator, slujește sub conducerea Comitetului executiv. Trezorierul se raportează la Comitetul Executiv al Uniunii de conferințe după consultare cu președintele. Trezorierul asigură conducerea financiară în cadrul organizației, ceea ce include, dar nu se limitează la, primirea, păstrarea și cheltuirea de fonduri în armonie cu hotărârile Comitetului executiv. De asemenea, răspunde de trimiterea fondurilor destinate Diviziunii/Conferinței generale în armonie cu regulamentele Diviziunii/EUD și asigură informații de natură financiară președintelui și Comitetului executiv. Trezorierul pune la dispoziție copii ale documentelor financiare administratorilor Diviziunii.
Articolul 65
Directorii departamentelor Uniunii de conferințe lucrează sub îndrumarea Comitetului executiv al Uniunii de conferințe și a președintelui, având rol consultativ pentru domeniul lor de activitate.
Articolul 66
Între sesiunile Adunării generale, Comitetul executiv al Uniunii de conferințe are deplina autoritate să acționeze în numele acesteia, având următoarele atribuții:
a) elaborează strategia Uniunii, pe baza liniilor directoare stabilite de Adunarea generală;
b) răspunde de bunul mers al vieții religioase și morale în cuprinsul Uniunii;
c) reglementează și conduce activitățile patrimoniale ale Bisericii și hotărăște asupra administrării bunurilor Uniunii;
d) veghează la păstrarea unității de doctrină, organizație și practică religioasă;
e) răspunde de buna funcționare a învățământului pentru pregătirea cadrelor pastorale;
f) fixează data și convoacă Adunarea generală a Uniunii;
g) aprobă bugetul Uniunii, verifică și aprobă gestiunea financiară a Uniunii;
h) hotărăște, în colaborare cu Diviziunea și cu conferințele, asupra înființării și desființării de conferințe, precum și asupra întinderii lor teritoriale;
i) hotărăște angajarea, concedierea, transferarea și promovarea personalului Uniunii, precum și completarea vacanțelor produse între sesiuni. Angajarea se efectuează dintre membrii Bisericii. În cazul în care trebuie ales un nou președinte, Comitetul executiv va fi condus de președintele Diviziunii sau de către delegatul acestuia;
j) hotărăște asupra hirotonirii personalului pastoral și retragerii calității de pastor hirotonit;
k) stabilește atribuțiile directorilor de departamente și ale celorlalți angajați ai Uniunii, precum și ale președinților, secretarilor și trezorierilor conferințelor;
l) judecă abaterile săvârșite de angajații Uniunii și de angajații instituțiilor subordonate Uniunii care au fost numiți de Uniune și se pronunță ca instanță de apel asupra hotărârilor date de către comitetele conferințelor și instituțiile subordonate Uniunii;
m) acceptă daruri, donații, testamente, moșteniri, subvenții, legate și altele;
n) susține interesele de orice natură ale Bisericii;
o) înființează, coordonează, controlează și desființează instituții;
p) numește și revocă conducătorii instituțiilor subordonate;
r) hotărăște mutarea sediului;
s) numește delegații la Adunarea generală a Conferinței generale;
ș) stabilește regulamentul pentru adunările generale elective la nivel de Uniune, conferință și biserică locală;
t) stabilește regulamentul de ordine interioară al Bisericii;
ț) stabilește statutul și regulamentul de funcționare al Casei de pensii;
u) stabilește destinația imobilelor din patrimoniul propriu;
v) emite autorizațiile de funcționare pentru biserici locale și grupe.
Capitolul IX Patrimoniu și mijloace financiare
Articolul 67
Patrimoniul Bisericii este compus din bunurile mobile și imobile ale acesteia și ale instituțiilor ei. Bunurile imobile de cult cuprind lăcașurile de cult, sediile, locuințele parohiale, cimitirele și altele. Biserica este preocupată de întreținerea și dezvoltarea patrimoniului.
Articolul 68
Fondurile și bunurile de orice fel ale Bisericii, administrate de Uniunea de conferințe, provin, conform regulamentului, din contribuții benevole de orice natură, primite de la conferințe sau în mod direct, de la persoane fizice sau juridice, incluzând diferite daruri, succesiuni, legate, donații, subvenții, activități comerciale desfășurate în nume propriu ori prin instituții și altele.
Articolul 69
Fondurile și bunurile de orice fel ale Bisericii, administrate de conferințe, provin, conform regulamentului, din contribuții benevole de orice natură din teritoriul acesteia, primite de la bisericile locale sau în mod direct, de la persoane fizice și juridice, incluzând diferite daruri, succesiuni, legate, donații, subvenții, activități comerciale desfășurate în nume propriu ori prin instituții și altele.
Articolul 70
Orice fel de daruri, contribuții, subvenții, succesiuni, legate, donații, precum și orice alte bunuri intrate în mod legal în patrimoniul bisericii nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare din partea donatorilor sau a moștenitorilor acestora.
Articolul 71
Fondurile care, potrivit regulamentului, sunt destinate Uniunii de Conferințe și conferințelor vor fi folosite în armonie cu regulamentele financiare ale Diviziunii și ale Conferinței generale a Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea. În cazul donațiilor, întrebuințarea lor se va face conform intențiilor donatorului și în armonie cu principiile Bisericii.
Articolul 72
Fondurile Bisericii vor fi păstrate în conturi curente sau în depozite, în bănci sau case de economii, conform hotărârilor comitetelor executive ale Uniunii, respectiv ale conferințelor, și vor fi retrase numai de persoanele autorizate de către acestea.
Articolul 73
Serviciile financiare ale Uniunii, conferințelor și ale instituțiilor acestora vor pregăti în mod regulat rapoarte financiare de venituri și balanțe financiare și vor prezenta anual copii ale rapoartelor financiare forurilor prevăzute în regulamentul financiar.
Articolul 74
Uniunea de Conferințe, conferințele și instituțiile acestora vor pregăti bugete anuale în armonie cu regulamentele Diviziunii și ale Conferinței Generale a Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea.
Articolul 75
Rapoartele financiare ale Uniunii de conferințe, ale conferințelor și ale instituțiilor Bisericii vor fi supuse anual reviziei din partea organelor de control ale forurilor superioare ale Bisericii.
Articolul 76
Biserica și instituțiile ei produc materiale cultice cum ar fi: literatură, materiale audio, video, tipărituri, în funcție de nevoile Bisericii.
Articolul 77
În localitățile în care Biserica nu are cimitir propriu, iar comunele nu au cimitire comunale, înmormântarea membrilor decedați se poate efectua în oricare dintre cimitirele existente, conform prevederilor legale.
Articolul 78
Bisericile și cimitirele sunt afectate în mod direct și exclusiv cultului și nu pot fi înstrăinate. Bunurile afectate exclusiv serviciului de cult pot fi dezafectate prin decizia organizației care le deține, cu aprobarea forului superior. Bunurile dezafectate pot fi înstrăinate numai cu aprobarea forului superior.
Capitolul X Dispoziții finale
Articolul 79
În cazul dizolvării unei biserici locale, patrimoniul acesteia rămâne în proprietatea conferinței de care aparține.
Comitetul executiv al conferinței are competența asupra patrimoniului acesteia.
Articolul 80
În caz de dizolvare a unei Conferințe sau a Uniunii de conferințe este necesară o majoritate de două treimi din voturile delegaților prezenți și care votează.
În cazul dizolvării unei conferințe, Comitetul executiv al Uniunii de conferințe dispune asupra patrimoniului acesteia în acord cu legislația românească.
În cazul dizolvării Uniunii de conferințe, Diviziunea și Conferința generală dispun asupra patrimoniului acesteia în acord cu legislația românească.
Articolul 81
Modificarea prezentului statut este de competența Adunării generale a Uniunii, cu votul majorității delegaților prezenți și care votează.
În situații excepționale, între sesiuni se pot aduce modificări prezentului statut de către Comitetul executiv al Uniunii cu votul a cel puțin a două treimi din numărul membrilor comitetului, cu respectarea modelului de statut stabilit de Conferința generală.
Schimbările efectuate de Comitetul executiv al Uniunii de conferințe vor produce efecte de la data publicării lor, urmând să fie supuse aprobării următoarei Adunări generale a Uniunii.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.