Decizia nr. 400/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3, 9 și 14 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Corneliu Liviu Popescu și Elena Iuliana Popescu în Dosarul nr. 29/299/2002 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că reglementările criticate definesc noțiunea de apartament și prevăd posibilitatea persoanelor care au calitatea de chiriași de a cumpăra apartamentele care fac obiectul legii. Or, aceste reglementări nu au legătură cu prevederile constituționale invocate de autori în susținerea excepției, respectiv art. 21 și 44 din Constituție, astfel încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3, 9 și 14 din Legea nr. 112/1995

este inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 29/299/2002, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3, 9 și 14 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Corneliu Liviu Popescu și Elena Iuliana Popescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că formalismul dispozițiilor criticate nu poate avea ca efect sancționarea foștilor chiriași, actuali proprietari, care au respectat legislația în vigoare la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a imobilelor care fac obiectul

Legii nr. 112/1995 , pentru culpa autorităților de stat, singurele responsabile în aceste situații. O soluție contrară încalcă dreptul acestor persoane la un proces echitabil și dreptul de proprietate privată, ambele garantate constituțional.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, garantarea dreptului de proprietate privată în raport de art. 44 din Constituție având în vedere doar ipoteza dobândirii acestui drept în condiții de legalitate, iar nu prin fraudarea legii.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că textele de lege criticate conțin definiția locuinței și norme de protecție în favoarea chiriașilor titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate aduc atingere dreptului la un proces echitabil și dreptului de proprietate, Guvernul arată că acesta din urmă este un drept relativ, ce comportă restrângeri care trebuie să răspundă exigențelor de legalitate și proporționalitate între interesul general al comunității și interesul individual al persoanelor private.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 3, 9 și 14 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, texte de lege care au următorul conținut:

- Art. 3: "Prin apartament, în sensul prezentei legi, se înțelege locuința compusă din una sau mai multe camere, cu dependințele, garajele și anexele gospodărești aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivnițe, magazii și altele asemenea, indiferent dacă sunt situate la același nivel sau la niveluri diferite și care, la data trecerii în proprietatea statului, constituia o singură unitate locativă de sine stătătoare, așa cum a fost determinată prin construcție.

Apartamentul, astfel cum a fost definit în alin. 1, rămâne considerat ca atare, indiferent dacă, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat modificări constructive interioare ori a fost luat în evidență ca reprezentând două sau mai multe apartamente.

Pentru adăugările, supraetajările, dotările, utilitățile și orice alte construcții, care exced apartamentul trecut în proprietatea statului, cât și pentru pierderile de valoare, imputabile, se aplică prevederile art. 13.";

- Art. 9: "Chiriașii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a prețului.

De prevederile alineatului precedent beneficiază și chiriașii care ocupă spații locative realizate prin extinderea spațiului inițial construit.

În cazul vânzării apartamentelor cu plata în rate, la încheierea contractului se va achita un avans de minimum 30% din prețul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor eșalona pe o perioadă de maximum 15 ani, cu o dobândă reprezentând jumătate din dobânda de referință stabilită anual de Banca Națională a României.

Tinerii căsătoriți, în vârstă de până la 30 de ani, precum și persoanele trecute de 60 de ani vor plăti un avans de 10%, iar plata în rate lunare se eșalonează pe o perioadă de maximum 20 de ani.

Comisionul cuvenit unităților specializate care evaluează și vând apartamente este de 1% din valoarea acestora.

Fac excepție de la prevederile alin. 1 chiriașii titulari sau membrii familiei lor - soț, soție, copii minori - care au dobândit sau au înstrăinat o locuință proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu.

Chiriașii care nu dispun de posibilități materiale pentru a cumpăra apartamentul în care locuiesc pot să rămână în continuare în spațiul locativ respectiv, plătind chiria stabilită prin lege.

Apartamentele dobândite în condițiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării.";

- Art. 14: "Persoanele îndreptățite la restituirea în natură a apartamentelor sau, după caz, la acordarea de despăgubiri vor depune cereri în acest sens, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și în art. 44 care consacră garantarea proprietății private.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că reglementările deduse controlului acordă posibilitatea tuturor chiriașilor titulari ai contractelor de închiriere a apartamentelor în care locuiesc, așa cum sunt acestea definite de prevederile art. 3 din lege, de a opta între a cumpăra aceste apartamente, după expirarea termenului prevăzut la art. 14 din lege, sau de a rămâne în continuare chiriași. Condiția prevăzută de lege pentru exercitarea acestui drept este ca apartamentele respective să nu fi fost restituite în natură persoanelor îndreptățite, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, care au depus cereri în acest sens, în termenul legal.

Curtea reține că textele de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, de exemplu prin

Decizia nr. 3 din 16 ianuarie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 14 martie 2001, instanța constituțională statuând asupra netemeiniciei criticii de neconstituționalitate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată în prealabil își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3, 9 și 14 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Corneliu Liviu Popescu și Elena Iuliana Popescu în Dosarul nr. 29/299/2002 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 aprilie 2008.