Statutul din 11 iunie 2008

Biserica locală care are un număr de cel puțin 21 de membri are personalitate juridică.

Un grup de minimum 2 sau 3 credincioși, dar mai mic de 21 de membri majori, potrivit cuvintelor Domnului Isus, poate forma o biserică locală, fiind afiliată celei mai apropiate biserici locale cu personalitate juridică, având statut de biserică-filială cu autorizație proprie.

O nouă biserică locală se constituie prin hotărârea liberă a unui grup de credincioși ai Bisericii Evanghelice Române de a se aduna în mod organizat în jurul Domnului Isus, decizie consemnată într-un proces-verbal de constituire, semnat de fiecare viitor membru.

Procesul-verbal de constituire împreună cu cererea de eliberare a autorizației de funcționare, vizată de un membru al Sfatului de frați pe țară, cunoscător al cazului, și cu dovada existenței spațiului locativ necesar, respectiv act de proprietate, contract de închiriere, declarație notarială de oferire spațiu și altele asemenea, se comunică Biroului executiv al Bisericii Evanghelice Române (Biroul executiv).

În baza celor 3 documente, Biroul executiv eliberează autorizația de funcționare și comunică autorităților în drept înființarea noii biserici.

Autorizația reprezintă actul doveditor prin care se certifică existența unei biserici locale cu personalitate juridică sau constituirea bisericii-filială.

Data emiterii autorizației reprezintă data constituirii bisericii pe care o atestă.

Biserica locală își desfășoară activitatea prin adunări publice și adunări pentru credincioși.

Adunările publice sunt:

a) pentru evanghelizare;

b) pentru copii și tineri;

c) pentru botezuri;

d) pentru căsătorii;

e) pentru înmormântări.

Adunările pentru credincioși sunt:

a) de frângerea pâinii;

b) de rugăciune și zidire sufletească;

c) de învățătură biblică prin studiul Scripturii;

d) de educație familială.

Sfatul de frați al bisericii locale poate opri de la "Adunarea de frângerea pâinii" pe acei membri ai bisericii care se fac vinovați de cădere în păcat, de abatere de la învățătura Scripturii sau de nefrecventare a serviciilor de cult, ca urmare a lipsei de interes ori a nerespectării prezentului statut și/sau a Mărturisirii de credință.

Persoanele excluse sau care au primit o sancțiune disciplinară într-o biserică nu pot fi primite la "Adunarea de frângerea pâinii" în nicio altă biserică evanghelică. În acest sens, vor fi avizate și celelalte biserici.

Bisericile locale sunt biserici-surori, egale în drepturi și obligații.

Ca urmare a acestui principiu și pentru realizarea unor obiective locale sau de interes general care privesc lucrarea lui Dumnezeu, fiecare biserică își aduce contribuția duhovnicească și materială.

Biserica locală cu statut de persoană juridică poate să își asume responsabilități juridice, să desfășoare activități cu caracter umanitar, social sau religios și să își angajeze personal adecvat acestor activități.

Biserica cu statut de persoană juridică va deține ștampilă, în vederea autentificării actelor pe care le emite.

Competența de folosire a ștampilei cade în sarcina unui membru al Sfatului de frați, anume desemnat.

Dimensiunea și conținutul ștampilei sunt unice, sunt stabilite de Sfatul de frați pe țară și sunt precizate în prezentul statut.

După caz, bisericile persoane juridice pot deține și sigiliu. Competența de folosire este aceeași ca la ștampilă.

Păstorii se ocupă cu hrănirea duhovnicească și păstorirea credincioșilor.

Evangheliștii se ocupă cu răspândirea Evangheliei prin evanghelizări publice sau prin mărturisirea de la om la om. De asemenea, ei se ocupă de pregătirea credincioșilor pentru evanghelizarea personală.

Învățătorii se ocupă de instruirea biblică a credincioșilor, a celor de curând întorși la Dumnezeu, a tinerilor și a copiilor, prin forme adecvate fiecărei categorii.

Misionarii sunt credincioși trimiși și susținuți material de biserică, în țară sau în străinătate, pentru a înființa noi biserici prin vestirea Evangheliei sau pentru a oferi ajutor duhovnicesc bisericilor care au ajuns într-un declin spiritual. Ei sunt trimiși într-un anumit loc pentru o perioadă determinată de timp și au obligația să prezinte periodic rapoarte de activitate bisericii/ bisericilor care îi susține/susțin.

Slujba de diacon este încredințată de biserică credincioșilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de I Timotei 3:8-13, pentru administrarea și gospodărirea bunurilor materiale ale bisericii și pentru coordonarea acțiunilor de binefacere creștină.

Potrivit cu învățăturile Cuvântului lui Dumnezeu din I Timotei 3:1-7, credincioșii din Sfatul de frați trebuie să fie recunoscuți de biserică atât pentru calitățile și darurile cu care i-a înzestrat Dumnezeu, cât și pentru trăirea unei vieți creștine alese.

Sfatul de frați al unei adunări noi este numit de Sfatul de frați pe țară al Bisericii Evanghelice Române, atunci când acesta cunoaște bine credincioșii respectivi, sau de frații prin care Dumnezeu a înființat adunarea.

Sfatul de frați are următoarele îndatoriri principale:

a) veghează asupra curăției învățăturii și a purtării credincioșilor în biserică și în societate;

b) urmărește și se preocupă de creșterea spirituală a credincioșilor;

c) creează cadrul potrivit pentru descoperirea și folosirea darurilor duhovnicești;

d) cercetează, discută și contactează credincioșii de curând întorși la Dumnezeu, în vederea primirii lor la "Adunarea de frângerea pâinii";

e) asigură disciplina în biserică;

f) aprobă mutarea, excluderea și reprimirea membrilor;

g) coordonează lucrările de binefacere;

h) supraveghează toate activitățile desfășurate în biserica locală;

i) stabilește modalitatea de desfășurare a tuturor adunărilor publice;

j) îi informează periodic sau de câte ori este nevoie, cu privire la activitatea desfășurată, pe toți frații care participă la "Adunarea de frângerea pâinii".

Membrii Sfatului de frați își desfășoară activitatea benevol și onorific, fără retribuire.

Unul dintre membrii Sfatului de frați este casier-gestionar.

El ține evidența contribuțiilor financiare colectate și a cheltuielilor care se fac sub îndrumarea Sfatului de frați și informează periodic biserica.

În administrarea bisericii se pot afla bunuri materiale mobile și imobile, cum ar fi:

a) clădiri proprii, cu dotările, anexele și terenurile respective;

b) cimitire;

c) mijloace de transport;

d) unități de învățământ, de caritate și alte unități asemănătoare, cu dotările specifice;

e) terenuri și utilaje agricole și altele asemenea.

Proprietarul patrimoniului bisericilor locale este Cultul Creștin Biserica Evanghelică Română.

Înstrăinarea patrimoniului se face prin Biroul executiv.

Colectivul de conducere al Bisericii Evanghelice Române este Sfatul de frați pe țară, alcătuit din maximum 21 de frați, care au dovedit o viață curată și evlavioasă, cunoașterea Sfintei Scripturi și au o maturitate duhovnicească deosebită.

În situații speciale, ce necesită o consultare mai largă a frățietății, vor fi convocați și frați din toate zonele geografice care nu au reprezentanți în Sfatul de frați pe țară.

Membrii Sfatului de frați pe țară sunt persoane reprezentative ce exprimă interesele lui Dumnezeu pentru întreaga frățietate.

Membrii Sfatului de frați pe țară sunt credincioși activi, cu spirit de inițiativă și dar de cârmuire, cu o bună mărturie, cu disponibilități spirituale, fizice și timp pentru intervenții și rezolvări inspirate, operative și eficiente.

Fiecare frate din Sfatul de frați pe țară preia răspunderea directă a unor activități specifice concrete: misiune, doctrină, educație-învățământ, lucrarea cu copiii și tinerii din adunări, mediere a conflictelor, relații cu alte biserici din țară și din străinătate, construcții.

Membrii Sfatului de frați pe țară sunt recomandați de Sfatul de frați al bisericilor locale cu personalitate juridică și aleși de Adunarea generală a reprezentanților prin vot secret cu majoritate simplă.

Următorii 11 credincioși de pe lista de candidați sunt membri supleanți.

Sfatul de frați al unei biserici locale are libertatea să recomande prin Duhul Sfânt ca membri în Sfatul de frați pe țară frați din orice biserică locală a Cultului Creștin Biserica Evanghelică Română care corespund criteriilor menționate.

La fiecare 5 ani, Adunarea generală a reprezentanților alege Sfatul de frați pe țară.

În situația în care unul sau mai mulți membri ai Sfatului de frați pe țară, din motive de vârstă, sănătate ori discernământ spiritual, nu se mai poate/pot deplasa și nu își mai poate/pot îndeplini îndatoririle care îi/le revin potrivit prevederilor art. 52, 57 și 58, Sfatul de frați pe țară numește înlocuitori dintre credincioșii nominalizați de Adunarea generală a reprezentanților ca membri supleanți.

Aceeași procedură se aplică și în situațiile în care unul sau mai mulți membri din Sfatul de frați pe țară manifestă abateri de la Mărturisirea de credință, sunt contestații de bisericile locale din care fac parte, au demisionat sau au decedat.

Biroul executiv este subordonat Sfatului de frați pe țară și coordonează următoarele colective de lucru: administrativ, secretariat, personal, financiar-contabil și, după caz, consilierii pe probleme de învățământ, juridice, redacție, misiune și altele asemenea.

Biroul executiv nu este o ierarhie ecleziastică, ci un organism operativ alcătuit din frați care să reprezinte interesele bisericilor în relațiile cu statul sau cu terțe persoane și care desfășoară activități de interes general ale frățietății.

Bugetul Bisericii Evanghelice Române este constituit din:

a) contribuții ale bisericilor locale;

b) daruri în bani și în natură prin donații sau testamente din țară și din străinătate;

c) încasări din vânzarea tipăriturilor creștine;

d) venituri obținute prin activități economice desfășurate pentru susținerea activităților cultice;

e) alte surse financiare.

Bugetul Bisericii Evanghelice Române este gestionat de către Biroul executiv.

Adunarea generală a reprezentanților, forumul suprem de îndrumare și control al Cultului Creștin Biserica Evanghelică Română, este formată din reprezentanții bisericilor locale din țară și filiale, indicele de reprezentare fiind de un reprezentant la 50 de membri. Bisericile cu un număr mai mic de 50 de membri pot trimite câte un reprezentant.

Reprezentanții cooptați în Adunarea generală a reprezentanților trebuie să fie credincioși maturi, implicați în lucrarea de vestire a Evangheliei și cu o bună mărturie în biserica locală.

Adunarea generală a reprezentanților se întrunește o dată la 5 ani și ori de câte ori este necesar. Întrunirile sunt considerate legal constituite atunci când sunt prezenți două treimi din totalul reprezentanților convocați.

Convocarea Adunării generale a reprezentanților se face de către Biroul executiv, cu cel puțin 30 de zile înainte, fiecărui reprezentant comunicându-i-se în scris ordinea de zi, data și locul desfășurării lucrărilor.

Adunarea generală a reprezentanților are următoarele atribuții:

a) reconfirmă sau, după caz, alege Sfatul de frați pe țară;

b) confirmă Biroul executiv;

c) dezbate problemele pe linie de cult apărute în bisericile locale și ia hotărâri în consecință;

d) primește raportul de activitate al Biroului executiv;

e) aprobă completarea prezentului statut și a Mărturisirii de credință, propusă de Sfatul de frați pe țară;

f) numește Comisia de cenzori și primește rapoartele acesteia;

g) semnează Statutul și Mărturisirea de credință ale Bisericii Evanghelice Române, prin Biroul executiv.

Adunarea generală a reprezentanților retrage autorizația de funcționare a bisericilor care:

a) nu respectă prevederile prezentului statut și Mărturisirea de credință a Bisericii Evanghelice Române;

b) se fac vinovate de adoptarea sau răspândirea de învățături și practici contrare Mărturisirii de credință;

c) lovesc în unitatea credincioșilor sau a bisericilor locale surori prin provocarea de dezbinări;

d) nu mai întrunesc numărul legal de membri și nu mai respectă scopul propus potrivit prevederilor art. 23.