Decizia nr. 619/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tim Ciclop" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 6.691/115/2006 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 6.691/115/2006, Tribunalul Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tim Ciclop" - S.R.L. din Timișoara.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 19 alin. (2) din lege nu respectă prevederile constituționale referitoare la egalitatea tuturor persoanelor în fața justiției, întrucât stabilesc desemnarea administratorului judiciar sau lichidatorului de către creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, iar nu de către majoritatea creditorilor înscriși în tabelul de creanțe al societății debitoare. Această din urmă formă de luare a deciziilor în cadrul procedurii insolvenței este prevăzută expres de

art. 17 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 , astfel că introducerea prin lege a două variante de adoptare a deciziilor de către creditori apare ca fiind inechitabilă și discriminatorie pentru acei creditori care nu pot participa la procesul decizional.

Tribunalul Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile

art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

nu conțin norme discriminatorii care să contravină principiului de imparțialitate și de legalitate a justiției.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că sistemele de vot din cadrul adunării creditorilor, respectiv al comitetului creditorilor nu sunt contrare principiului egalității în fața justiției, ele fiind justificate tocmai de diferențele substanțiale între competențele celor două organe.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Modalitatea de desemnare a administratorului judiciar sau a lichidatorului constituie o problemă de procedură pe care legiuitorul este liber să o reglementeze, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul conținut: "La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i și remunerația. În cazul în care remunerația se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilită de către judecătorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolvență. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că procedura insolvenței este o procedură specială, concursuală, o serie dintre drepturile procesuale fiind exercitate nu individual, ci colectiv. Acest specific a condus la crearea unor organe colective - adunarea creditorilor și comitetul creditorilor, al căror rol este de a asigura promovarea intereselor ansamblului creditorilor. Astfel, adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege. Pentru facilitatea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial, sunt prevăzute două modalități de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanțelor. Regula în această materie este stabilită de dispozițiile

art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , potrivit cărora deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorități, prin valoare, a creanțelor prezente. Există situații speciale, cum este aceea a desemnării unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanța sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, și anume votul creditorilor care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor.

Opțiunea legiuitorului pentru criteriul valorii și nu cel al numărului creditorilor este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenței, respectiv recuperarea creanțelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiași clase de creditori, proporțional cu valoarea creanțelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanțelor, iar nu la numărul creditorilor.

În ceea ce privește comitetul creditorilor, legea prevede că, în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, aceștia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanțe garantate și cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii. Acest comitet are un rol diferit de cel al adunării creditorilor, atribuțiile lui fiind acelea de a supraveghea permanent activitatea administratorului judiciar sau lichidatorului, de a face recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activității debitorului și la planurile de reorganizare propuse și de a promova în instanță interesul creditorilor, atunci când astfel de acțiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator. Așadar, comitetul, spre deosebire de adunarea creditorilor, nu este un organ de decizie în cadrul procedurii insolvenței, ci acționează ca un mandatar al acesteia, îndeplinind funcția de reprezentare a creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanțe în raporturile cu administratorul judiciar, lichidatorul sau judecătorul-sindic. Prin urmare, reglementarea în procedura de vot a unei majorități simple, raportate de această dată la numărul total de membri ai comitetului, prin care acesta hotărăște cu privire la atribuțiile care îi sunt conferite prin lege, apare ca fiind pe deplin justificată de rolul special pe care comitetul îl are în cadrul procedurii insolvenței.

În considerarea argumentelor prezentate, Curtea constată că dispozițiile

art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

nu contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiției în mod unic, imparțial și egal pentru toți.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tim Ciclop" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 6.691/115/2006 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 mai 2008.