Protocolul din 7 februarie 1992

Articolul 1

Sistemul European al Băncilor Centrale

1.1 Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) și Banca Centrala Europeană (BCE) se constituie în virtutea articolului 4 A din tratat; acestea își îndeplinesc sarcinile și își desfășoară activitățile în conformitate cu dispozițiile tratatului și ale prezentului statut.

1.2 În conformitate cu articolul 106, paragraful 1 din tratat, SEBC este compus din Banca Centrala Europeană și băncile centrale ale statelor membre (băncile centrale naționale). "Institutul monetar luxemburghez" este Banca centrala a Luxemburgului.

Articolul 2

Obiective

În conformitate cu articolul 105, paragraful 1 din tratat, obiectivul principal al SEBC este menținerea stabilitatii prețurilor. Fără a aduce atingere obiectivului stabilitatii prețurilor, SEBC sprijină politicile economice generale din Comunitate, pentru a contribui la realizarea obiectivelor Comunității, asa cum sînt definite în articolul 2 din tratat. SEBC acționează conform principiului unei economii de piața deschise în care concurenta este libera, favorizind o alocare eficienta a resurselor și respectînd principiile fixate în articolul 3 A din tratat.

Articolul 3

Sarcini

3.1 În conformitate cu articolul 105, paragraful 2 din tratat, sarcinile fundamentale ale SEBC sînt:

- definirea și implementarea politicii monetare a Comunității;

- desfășurarea operațiunilor de schimb, conform articolului 109 din tratat;

- păstrarea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;

- promovarea bunei funcționari a sistemelor de plati.

3.2 În conformitate cu articolul 105, paragraful 3 din tratat, prevederea de la cea de-a treia liniuța din articolul 3.1 nu aduce atingere deținerii și gestionării fondurilor de rulment în valută de guvernele statelor membre.

3.3 În conformitate cu articolul 105, paragraful 5 din tratat, SEBC contribuie la buna conducere a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește controlul prudential al instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar.

Articolul 4

Funcții consultative

În conformitate cu articolul 105, paragraful 4 din tratat:

a) BCE este consultata:

- în privința oricărui act comunitar propus în domeniile care țin de competența sa;

- de autoritățile naționale, în privința oricărui proiect legislativ în domeniile care țin de competența sa, dar în limitele și în condițiile fixate de Consiliu, conform procedurii prevăzute la articolul 42;

b) În domeniile care țin de competența sa, BCE poate prezenta avize instituțiilor sau organelor comunitare competente sau autorităților naționale.

Articolul 5

Colectarea informațiilor statistice

5.1 Pentru realizarea sarcinilor SEBC, BCE, asistată de băncile centrale naționale, colectează informațiile statistice necesare, fie de la autoritățile naționale competente, fie direct de la agenții economici. În acest scop, ea cooperează cu instituțiile și organele comunitare, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre sau ale statelor terțe și cu organizațiile internaționale.

5.2 În măsura în care este posibil, băncile centrale naționale îndeplinesc sarcinile descrise la articolul 5.1.

5.3 BCE este însărcinata ca, atunci cînd este necesar, sa promoveze armonizarea regulilor și practicilor privind colectarea, prelucrarea și difuzarea datelor statistice din domeniile care țin de competența sa.

5.4 În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 42, Consiliul stabilește persoanele fizice și juridice care au obligația declarării, regimul de confidențialitate și regulile adecvate de executare și de sancționare.

Articolul 6

Cooperarea internaționala

6.1 În domeniul cooperării internaționale, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredințate SEBC, BCE decide modul de reprezentare a SEBC.

6.2 BCE și, cu autorizarea sa, băncile centrale naționale sînt abilitate sa participe la instituțiile monetare internaționale.

6.3 Articolele 6.1 și 6.2 se aplică fără a aduce atingere articolului 109, paragraful 4 din tratat.

Articolul 7

Independenta

În conformitate cu articolul 107 din tratat, în exercitarea competentelor și în îndeplinirea obiectivelor și îndatoririlor care le sînt conferite prin prezentul tratat și prin prezentul statut, nici BCE, nici o banca centrala naționala și nici un membru al organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instrucțiuni din partea instituțiilor sau a organelor comunitare, a guvernelor statelor membre sau a oricăror alte organisme. Instituțiile și organele comunitare, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea sarcinilor lor.

Articolul 8

Principiu general

SEBC este condus de organele de decizie ale BCE.

Articolul 9

Banca Centrala Europeană

9.1 BCE, care are personalitate juridică în virtutea articolului 106 paragraful 2 din tratat, se bucura în fiecare din statele membre de capacitatea juridică cea mai larga, recunoscută persoanelor juridice de legislația naționala; BCE poate în special sa dobindeasca și sa înstrăineze bunuri mobile și imobile și sa stea în justiție.

9.2 BCE veghează ca sarcinile încredințate SEBC în virtutea articolului 105, paragrafele 2, 3, și 5 din tratat să fie îndeplinite prin propriile sale activități, în conformitate cu prezentul statut, sau de băncile centrale naționale, în conformitate cu articolele 12.1 și 14.

9.3 În conformitate cu articolul 106, paragraful 3 din tratat, organele de decizie ale BCE sînt Consiliul guvernatorilor și Comitetul director.

Articolul 10

Consiliul guvernatorilor

10.1 În conformitate cu articolul 109 A, paragraful 1 din tratat, Consiliul guvernatorilor se compune din membrii Comitetului director și guvernatorii băncilor centrale naționale.

10.2 Sub rezerva articolului 10.3, doar membrii Consiliului guvernatorilor prezenți la ședințe au drept de vot. Prin derogare de la aceasta regula, regulamentul interior prevăzut de articolul 12.3 poate prevedea ca membrii Consiliului guvernatorilor pot vota prin teleconferinta. Acest regulament poate totodată sa prevadă ca un membru al Consiliului guvernatorilor împiedicat sa voteze pe o perioadă mai îndelungată, poate desemna un supleant care să-l înlocuiască în calitatea sa de membru al Consiliului guvernatorilor.

Sub rezerva articolelor 10.3 și 11.3, fiecare membru al Consiliului guvernatorilor dispune de un vot. În afară dispozițiilor contrare conținute de prezentul statut, deciziile Consiliului guvernatorilor se iau cu majoritate simpla. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este preponderent.

Pentru ca Consiliul guvernatorilor să poată vota, cvorumul necesar este de două treimi din membri. Dacă cvorumul necesar nu este întrunit, președintele poate convoca o reuniune extraordinară în cursul căreia deciziile pot fi luate fără întrunirea acestui cvorum.

10.3 Pentru toate deciziile luate în virtutea articolelor 28, 29, 30, 32, 33 și 51, voturile membrilor Consiliului guvernatorilor sînt ponderate conform repartiției capitalului subscris la BCE de băncile centrale naționale. Ponderea voturilor membrilor Comitetului director este egala cu zero. O decizie care necesita majoritatea calificată este adoptată dacă voturile favorabile exprimate reprezintă cel puțin două treimi din capitalul subscris la BCE și cel puțin jumătate din acționari. Dacă un guvernator nu poate fi prezent, el poate desemna un supleant pentru a exercita votul sau ponderat.

10.4 Reuniunile sînt confidențiale. Consiliul guvernatorilor poate decide să facă public rezultatul deliberărilor sale.

10.5 Consiliul guvernatorilor se întrunește de cel puțin zece ori pe an.

Articolul 11

Comitetul director

11.1 În conformitate cu articolul 109 A, paragraful 2, litera a) din tratat, Comitetul director se compune din președinte, vicepreședinte și alți patru membri.

Membrii își îndeplinesc funcțiile ca activitate cu program complet. Nici un membru nu poate exercita o alta profesie, remunerată sau neremunerată, mai puțin în situația în care Consiliul guvernatorilor i-a acordat o derogare excepționala.

11.2 În conformitate cu articolul 109 A, paragraful 2, litera b) din tratat, președintele, vicepreședintele și ceilalți membri ai Comitetului director sînt numiți de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului și după consultarea Parlamentului European și a Consiliului guvernatorilor, dintre persoane a căror autoritate și experiența profesională în domeniul monetar sau bancar sînt recunoscute.

Mandatul lor are o durată de 8 ani și nu poate fi reînnoit.

Doar cetățenii statelor membre pot fi membri ai Comitetului director.

11.3 Condițiile de angajare a membrilor Comitetului director, în special retribuțiile, pensiile și alte avantaje privind securitatea socială fac obiectul contractelor încheiate cu BCE și sînt stabilite de Consiliul guvernatorilor la propunerea unui comitet compus din trei membri numiți de Consiliul guvernatorilor și trei membri numiți de Consiliu. Membrii Comitetului director nu au drept de vot asupra chestiunilor reglementate de prezentul paragraf.

11.4 Dacă un membru al Comitetului director nu mai îndeplinește condițiile necesare exercitării funcțiilor sale sau dacă a comis o greseala grava, la cererea Consiliului guvernatorilor sau a Comitetului director Curtea de Justiție poate să-l demita.

11.5 Fiecare membru al Comitetului director prezent la ședințe are dreptul sa voteze și dispune în acest scop de un vot. În afară dispozițiilor contrare, deciziile Comitetului director sînt luate cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este preponderent. Modalitățile de vot sînt precizate în regulamentul interior prevăzut de articolul 12.3.

11.6 Comitetul director este responsabil pentru gestiunea curenta a BCE.

11.7 Locurile vacante din Comitetul director vor fi ocupate prin numirea de noi membri, conform articolului 11.2.

Articolul 12

Responsabilitățile organelor de decizie

12.1 Consiliul guvernatorilor adopta orientările și ia deciziile necesare îndeplinirii sarcinilor încredințate SEBC prin tratat și prin prezentul statut.

Consiliul guvernatorilor stabilește politica monetara a Comunității, inclusiv, dacă este cazul, deciziile privind obiectivele monetare intermediare ratele directoare ale dobînzilor și structura rezervelor în cadrul SEBC și adopta orientările necesare executării lor.

Comitetul director implementeaza politica monetara în conformitate cu orientările și deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor. În acest cadru Comitetul director da instrucțiunile necesare băncilor centrale naționale. În afară de aceasta, Comitetului director îi pot fi delegate anumite puteri prin decizia Consiliului guvernatorilor.

În măsura în care apare ca posibil și oportun, și fără a aduce atingere prezentului articol, BCE apelează la băncile centrale naționale pentru executarea operațiunilor care țin de sarcinile SEBC.

12.2 Comitetul director este responsabil pentru pregătirea reuniunilor Consiliului guvernatorilor.

12.3 Consiliul guvernatorilor adopta un regulament interior prin care se determina organizarea interna a BCE și a organelor sale de decizie.

12.4 Funcțiile consultative prevăzute în articolul 4 sînt exercitate de Consiliul guvernatorilor.

12.5 Consiliul guvernatorilor ia deciziile prevăzute de articolul 6.

Articolul 13

Președintele

13.1 Președintele sau, în absenta sa, vicepreședintele prezidează Consiliul guvernatorilor și Comitetul director al BCE.

13.2 Fără a aduce atingere articolului 39, președintele sau persoana pe care o desemnează în acest scop reprezintă BCE în exterior.

Articolul 14

Băncile centrale naționale

14.1 În conformitate cu articolul 108 din tratat, fiecare stat membru asigura compatibilitatea legislației sale naționale, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu tratatul și prezentul statut, cel tîrziu pînă la data instituirii SEBC.

14.2 Statutele băncilor centrale naționale trebuie să prevadă în special ca durata mandatului de guvernator al băncii centrale naționale să fie de cel puțin cinci ani.

Un guvernator nu poate fi destituit decît dacă nu mai îndeplinește condițiile necesare exercitării funcțiilor sale ori dacă se afla în culpa grava. Decizia de demitere poate fi atacată în fața Curții de Justiție de guvernatorul în cauza sau de Consiliul guvernatorilor, pe motive de violare a tratatului sau a oricărei reglementări privind aplicarea sa. Aceste plîngeri trebuie formulate într-un termen de doua luni, care curge, după caz, de la publicarea actului, de la notificarea sa reclamantului, sau, în lipsa acesteia, din ziua în care reclamantul a luat cunoștința de act.

14.3 Băncile centrale naționale fac parte integrantă din SEBC și acționează în conformitate cu orientările și instrucțiunile BCE. Consiliul guvernatorilor ia măsurile necesare pentru a asigura respectarea orientarilor și instrucțiunilor BCE, solicitînd să-i fie furnizate toate informațiile necesare.

14.4 Băncile centrale naționale pot îndeplini și alte funcții în afară celor menționate de prezentul statut, cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor decide, cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, ca aceste funcții nu sînt compatibile cu obiectivele și sarcinile SEBC. Aceste funcții pe care băncile centrale naționale le exercita pe propria lor răspundere și pe propriul lor risc, nu sînt considerate ca făcînd parte din funcțiile SEBC.

Articolul 15

Obligația de a prezenta rapoarte

15.1 BCE elaborează și publică rapoarte asupra activității SEBC cel puțin o dată pe trimestru.

15.2 Săptămînal este publicată o situație financiară consolidata a SEBC.

15.3 În conformitate cu articolul 109 B, paragraful 3 din tratat, BCE transmite Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, precum și Consiliului European un raport anual asupra activității SEBC și asupra politicii monetare a anului precedent și a anului în curs.

15.4 Rapoartele și situațiile avute în vedere de prezentul articol sînt puse în mod gratuit la dispoziția persoanelor interesate.

Articolul 16

Bancnote

În conformitate cu articolul 105 A, paragraful 1 din tratat, Consiliul guvernatorilor este singurul abilitat sa autorizeze emisiunea de bancnote în cadrul Comunității. BCE și băncile centrale naționale pot emite asemenea bancnote. Bancnotele emise de BCE și de băncile centrale naționale sînt singurele mijloace de plată legale în interiorul Comunității.

BCE respecta, în măsura în care este posibil, practicile existente în ce privește emisiunea și aspectul bancnotelor.

Articolul 17

Conturi la BCE și la băncile centrale naționale

Pentru a-și efectua operațiile, BCE și băncile centrale naționale pot deschide conturi pentru instituțiile de credit, instituțiile publice și pentru alți participanți la piața și pot sa accepte active drept garanție, inclusiv titluri în cont curent.

Articolul 18

Operațiuni de open market și de credit

18.1 Pentru a atinge obiectivele SEBC și a-și îndeplini sarcinile, BCE și băncile centrale naționale pot:

- sa intervină pe piețele de capital, fie prin cumpărare și vînzare ferma (la vedere și la termen) sau contracte la termen la curs fix, fie luînd sau dînd împrumut creanțe și titluri negociabile liberate în moneda comunitară sau necomunitara, precum și de metale prețioase;

- să efectueze operații de credit împreună cu instituții de credit și cu alți participanți la piața, pe baza unor garanții adecvate pentru împrumuturile acordate.

18.2 BCE definește regulile generale ale operațiilor de open market și de credit efectuate de ea sau de băncile centrale naționale, inclusiv regulile privind comunicarea condițiilor practicate pentru încheierea unor astfel de operații.

Articolul 19

Rezerve minime obligatorii

19.1 Sub rezerva articolului 2, BCE este abilitata sa impună instituțiilor de credit din statele membre constituirea de rezerve obligatorii la BCE și la băncile centrale naționale, în conformitate cu obiectivele din domeniul politicii monetare. Modalitățile de calcul și determinare a rezervelor minime obligatorii pot fi stabilite de Consiliul guvernatorilor. Orice abatere constatată în aceasta privința da dreptul BCE sa perceapă dobînzi penalizatoare ori sa impună alte sancțiuni cu efect asemănător.

19.2 În vederea aplicării prezentului articol, Consiliul definește, în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42, baza de calcul a rezervelor minime obligatorii și raportul maxim autorizat între aceste rezerve și baza lor de calcul, precum și sancțiunile adecvate în caz de nerespectare.

Articolul 20

Alte instrumente de control monetar

Consiliul guvernatorilor poate decide, cu majoritate de două treimi din voturile exprimate, sa recurgă la alte metode operaționale de control monetar pe care le va considera oportune, sub rezerva articolului 2.

Dacă aceste metode implica obligații pentru terți, Consiliul stabilește întinderea lor, în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42.

Articolul 21

Operațiuni cu instituțiile publice

21.1 În conformitate cu articolul 104 din tratat, este interzis BCE și băncilor centrale naționale sa acorde credite fără acoperire și orice alte tipuri de facilități de creditare instituțiilor sau organelor Comunității, administrațiilor centrale, autorităților regionale sau locale, celorlalte autorități publice, altor organisme și întreprinderi publice ale statelor membre; este de asemenea interzisă și achiziționarea, direct de la ele, a instrumentelor datoriei lor, de către BCE sau de către băncile centrale naționale.

21.2 BCE și băncile centrale naționale pot acționa în calitate de agenți fiscali pentru entitățile menționate în articolul 21.1.

21.3 Prezentul articol nu se aplică instituțiilor publice de credit care, în contextul refinantarii la băncile centrale, beneficiază, din partea băncilor centrale naționale și a BCE, de același tratament de care beneficiază instituțiile private de credit.

Articolul 22

Sisteme de compensare și de plată

BCE și băncile centrale naționale pot acorda facilități, iar BCE poate adopta reglementări, în vederea asigurării eficacitatii și soliditatii sistemului de compensări și plati în cadrul Comunității și în raporturile cu țările terțe.

Articolul 23

Operațiuni externe

BCE și băncile centrale naționale pot:

- sa stabilească relații cu băncile centrale și instituțiile financiare din țările terțe și, atunci cînd este necesar, cu organizațiile internaționale;

- sa dobindeasca și sa vinda, la vedere sau la termen, orice tip de active valutare și de metale prețioase. Termenul "active valutare" include titlurile și orice alte active liberate în moneda oricărei tari sau în unități de cont, indiferent de forma în care sînt deținute;

- sa dețină și sa gestioneze activele avute în vedere de prezentul articol;

- să efectueze toate tipurile de operații bancare cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, inclusiv sa primească și sa acorde credite.

Articolul 24

Alte operațiuni

În afară operațiunilor care rezultă din sarcinile încredințate, BCE și băncile centrale naționale pot efectua operațiuni în scopuri administrative sau în beneficiul personalului lor.

Articolul 25

Controlul prudential

25.1 BCE este abilitata sa dea avize și poate fi consultata de Consiliu, de Comisie și de autoritățile competente ale statelor membre, în probleme care privesc întinderea și aplicarea legislației comunitare în materia controlului prudential al instituțiilor de credit și a stabilitatii sistemului financiar.

25.2 În conformitate cu deciziile luate de Consiliu în virtutea articolului 105, paragraful 6 din tratat, BCE poate îndeplini sarcini specifice în legătură cu politicile în materie de control prudential al instituțiilor de credit și al altor instituții financiare, cu excepția societăților de asigurări.

Articolul 26

Conturi financiare

26.1 Exercițiul financiar al BCE și al băncilor centrale naționale începe în prima zi a lunii ianuarie și se încheie în ultima zi a lunii decembrie.

26.2 Conturile anuale ale BCE sînt întocmite de Comitetul director în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor. Conturile sînt aprobate de Consiliul guvernatorilor și apoi publicate.

26.3 În scopuri operaționale și de analiza, Comitetul director întocmește un bilanț consolidat al SEBC, cuprinzînd activele și pasivele băncilor centrale naționale care fac parte din SEBC.

26.4 În vederea aplicării prezentului articol, Consiliul guvernatorilor adopta regulile necesare standardizarii procedurii contabile și informării asupra operațiilor băncilor centrale naționale.

Articolul 27

Auditul conturilor

27.1 Conturile BCE și ale băncilor centrale naționale sînt verificate de către auditori externi independenți, recomandați de Consiliul guvernatorilor și agreati de Consiliu. Auditorii au puteri depline în ceea ce privește examinarea tuturor registrelor și conturilor BCE și ale băncilor centrale naționale, și obținerea tuturor informațiilor privind operațiile lor.

27.2 Dispozițiile articolului 188 C din tratat se aplică numai în ceea ce privește examinarea eficientei managementului BCE.

Articolul 28

Capitalul BCE

28.1 Capitalul BCE, care devine operațional de la constituirea acesteia, se ridica la 5 miliarde ECU. Capitalul poate fi mărit, dacă este cazul, prin decizia Consiliului guvernatorilor luată cu majoritatea calificată prevăzută de articolul 10.3, în limitele și condițiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42.

28.2 Băncile centrale naționale sînt singurele autorizate sa subscrie și sa dețină capitalul BCE. Subscrierea capitalului se realizează conform grilei de repartiție determinate potrivit articolului 29.

28.3 Consiliul guvernatorilor, hotarind cu majoritatea calificată prevăzută de articolul 10.3, determina cuantumul capitalului exigibil și modalitățile de vărsare a capitalului.

28.4 Sub rezerva articolului 28.5, părțile băncilor centrale naționale din capitalul subscris la BCE nu pot fi cedate, gajate sau puse sub sechestru.

28.5 Dacă grila de repartiție prevăzută de articolul 29 va fi modificată, părțile din capital corespunzătoare vor fi transferate între băncile centrale naționale, astfel încît repartizarea acestor părți sa corespundă noii grile. Consiliul guvernatorilor fixează modalitățile și condițiile acestor transferuri.

Articolul 29

Grila de repartiție pentru subscrierea capitalului

29.1 Grila de repartiție pentru subscrierea capitalului BCE se stabilește odată cu constituirea SEBC și BCE conform procedurii prevăzute în articolul 109 L, paragraful 1 din tratat. În cadrul acestei grile, fiecărei bănci centrale naționale îi este atribuită o pondere, care este egala cu suma următoarelor procente:

- 50 % din cota pe care statul membru respectiv o reprezintă în cadrul populației Comunității în penultimul an dinaintea constituirii SEBC;

- 50 % din cota pe care statul membru respectiv o deține din produsul intern brut al Comunității la prețurile pieței, constatată în cursul celor cinci ani care au precedat penultimul an dinaintea constituirii SEBC. Procentajele se rotunjesc la cel mai apropiat multiplu de 0,05 procente.

29.2 Datele statistice necesare aplicării prezentului articol sînt stabilite de Comisie potrivit regulilor adoptate de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42.

29.3 După constituirea SEBC, ponderile atribuite băncilor centrale naționale se vor adapta din 5 în 5 ani, prin analogie cu dispozițiile articolului 29.1. Grila adaptată își va produce efectele din prima zi a anului următor.

29.4 Consiliul guvernatorilor ia orice alte măsuri necesare pentru aplicarea prezentului articol.

Articolul 30

Transferul rezervelor valutare la BCE

30.1 Fără a se aduce atingere dispozițiilor articolului 28, băncile centrale naționale vor pune la dispoziția BCE rezerve valutare, altele decît monedele statelor membre, ECU, poziții de rezerva la FMI și Drepturi Speciale de Tragere*), în valoare de pînă la 50 miliarde ECU, în echivalent. Consiliul guvernatorilor decide asupra părții care poate fi pretinsa de BCE după constituirea sa, precum și sumele care vor fi solicitate ulterior. BCE este pe deplin indreptatita sa dețină și sa gestioneze rezervele care i-au fost transferate și să le utilizeze în scopurile prevăzute în prezentul statut.

30.2 Contribuția fiecărei bănci centrale naționale este stabilită proporțional cu partea sa din capitalul subscris la BCE.

30.3 Fiecare banca centrala naționala deține o creanța asupra BCE pînă la concurenta contribuției sale. Consiliul guvernatorilor stabilește denumirea și remunerarea acestor creanțe.

30.4 BCE poate cere rezerve valutare suplimentare, în conformitate cu articolul 30.2, dincolo de limita fixată de articolul 30.1, în limitele și potrivit condițiilor stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42.

30.5 BCE poate deține și gestiona poziții de rezerva la FMI și DST, precum și sa accepte punerea în comun a acestor active.

30.6 Consiliul guvernatorilor ia orice alte măsuri necesare pentru aplicarea prezentului articol.

_________

Articolul 31

Rezervele valutare ale băncilor centrale naționale

31.1 Băncile centrale naționale sînt autorizate să efectueze operațiile în legătură cu îndeplinirea obligațiilor lor față de organizațiile internaționale în conformitate cu articolul 23.

31.2 Orice alte operații cu rezervele valutare care rămîn băncilor centrale naționale după transferul prevăzut în articolul 30 și tranzacțiile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment în valută, peste o anumită limita fixată în cadrul articolului 31.3, sînt supuse autorizării BCE, pentru a asigura coerenta cu politica monetara și politica valutară a Comunității.

31.3 Consiliul guvernatorilor adopta principii privind facilitarea acestor operații.

Articolul 32

Repartizarea veniturilor bănești ale băncilor centrale naționale

32.1 Veniturile obținute de băncile centrale naționale în îndeplinirea sarcinilor politico-monetare ale SEBC, denumite în continuare "venituri monetare", sînt repartizate la sfîrșitul fiecărui exercițiu financiar în conformitate cu prezentul articol.

32.2 Sub rezerva articolului 32.3, nivelul veniturilor monetare ale fiecărei bănci centrale naționale este egal cu venitul anual obținut din activele deținute în contrapartida cu masa monetara aflată în circulație și din depozitele constituite de instituțiile de credit. Aceste active sînt stabilite de băncile centrale naționale în conformitate cu orientările generale stabilite de Consiliul guvernatorilor.

32.3 Dacă, după începerea celei de-a treia faze, Consiliul guvernatorilor apreciază ca structurile bilanțului băncilor centrale naționale nu permit aplicarea articolului 32.2, poate decide, cu majoritate calificată, ca, prin derogare de la articolul 32.2, veniturile monetare să fie calculate conform unei alte metode în cursul unei perioade de cel mult cinci ani.

32.4 Din cuantumul veniturilor monetare ale fiecărei bănci centrale naționale se scade cuantumul eventualelor dobînzi plătite de respectiva banca centrala pentru depozitele constituite de instituțiile de credit în conformitate cu articolul 19.

Consiliul guvernatorilor poate decide sa ramburseze băncilor centrale naționale cheltuielile efectuate cu ocazia emisiunilor de moneda sau, în cazul unor circumstanțe excepționale, pentru pierderile specifice rezultate din operațiile de politica monetara realizate în contul SEBC. Rambursarea ia forma pe care o considera adecvată Consiliul guvernatorilor; aceste sume vor putea fi compensate cu veniturile monetare ale băncilor centrale naționale.

32.5 Suma veniturilor monetare ale băncilor centrale este repartizata între ele proporțional cu părțile vărsate la capitalul BCE, sub rezerva oricărei alte decizii luate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu articolul 33.2.

32.6 Compensarea și decontarea soldurilor care provin din repartiția venitului monetar se efectuează de BCE în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul guvernatorilor.

32.7 Consiliul guvernatorilor ia orice alte măsuri necesare aplicării prezentului articol.

Articolul 33

Repartizarea profiturilor și pierderilor nete ale BCE

33.1 Profitul net al BCE se transfera în următoarea ordine:

a) o sumă care urmează a fi determinata de Consiliul guvernatorilor și care nu poate depăși 20% din beneficiul net, este transferata fondului general de rezerva în limita a 100% din capital;

b) beneficiul net rămas este distribuit deținătorilor părților BCE proporțional cu părțile vărsate.

33.2 Dacă BCE înregistrează o pierdere atunci aceasta va fi acoperită din fondul general de rezerva al BCE și, dacă este necesar, ca urmare a deciziei Consiliului guvernatorilor, din venitul monetar obținut în cursul exercițiului financiar respectiv, proporțional cu și pînă la concurenta sumelor alocate băncilor centrale naționale în conformitate cu articolul 32. 5.

Articolul 34

Acte juridice

34.1 În conformitate cu articolul 108 A din tratat, BCE:

- adopta regulamente, în măsura necesară îndeplinirii sarcinilor definite la prima liniuța din articolul 3.1, în articolele 19.1, 22 sau 25.2 din statutul SEBC, precum și în cazurile prevăzute în actele Consiliului vizate de articolul 42;

- ia deciziile necesare îndeplinirii sarcinilor conferite SEBC în virtutea prezentului tratat și a statutului SEBC;

- emite recomandări și avize.

34.2 Regulamentul are aplicabilitate generală. El este obligatoriu în toate elementele sale și este direct aplicabil în toate statele membre.

Recomandările și avizele nu au forta obligatorie.

Decizia este obligatorie pentru destinatari în toate elementele sale.

Articolele 190, 191 și 192 sînt aplicabile și regulamentelor și deciziilor adoptate de BCE.

BCE poate hotărî publicarea deciziilor, recomandărilor și avizelor sale.

34.3 În limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, conform procedurii prevăzute în articolul 42 din statut, BCE este abilitata să aplice întreprinderilor amenzi sau penalități moratorii, în cazul nerespectării regulamentelor și deciziilor sale.

Articolul 35

Controlul jurisdicțional și problemele conexe

35.1 Actele și omisiunile BCE sînt supuse, în cazurile și condițiile prevăzute în prezentul tratat, controlului și interpretării Curții de Justiție. BCE poate acționa în justiție în cazurile și condițiile prevăzute în tratat.

35.2 Litigiile dintre BCE, pe de-o parte, și creditorii săi, debitorii săi sau orice alte persoane, pe de altă parte, sînt soluționate de instanțele naționale competente, în afară cazurilor în care a fost declarata competența Curtea de Justiție.

35.3 Regimul răspunderii BCE este cel prevăzut în articolul 215 din tratat. Răspunderea băncilor centrale naționale se determina în conformitate cu dreptul național corespunzător.

35.4 Curtea de Justiție este competența sa hotărască pe baza unei clauze compromisorii conținută într-un contract de drept public sau de drept privat încheiat de BCE sau în contul acesteia.

35.5 Decizia BCE de a sesiza Curtea de Justiție este luată de Consiliul guvernatorilor.

35.6 Curtea de Justiție este competența sa hotărască asupra litigiilor privind îndeplinirea de către băncile centrale naționale a obligațiilor care le incumba potrivit prezentului statut. Dacă BCE considera ca una dintre băncile centrale naționale nu și-a îndeplinit o obligație care-i revine conform prezentului statut, ea poate emite un aviz motivat în aceasta chestiune după ce, în prealabil, a dat respectivei bănci centrale naționale posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Dacă banca centrala naționala respectiva nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de BCE, aceasta din urma poate sesiza Curtea de Justiție.

Articolul 36

Personalul

36.1 Consiliul guvernatorilor, la propunerea Comitetului director, stabilește regimul aplicabil personalului BCE.

36.2 Curtea de Justiție este competența sa hotărască asupra tuturor litigiilor dintre BCE și agenții săi, în limitele și condițiile prevăzute în regimul care le este aplicabil.

Articolul 37

Sediul

Decizia privind sediul BCE va fi luată, înainte de finele anului 1992, de comun acord, de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat și de guvern*).

_________

Articolul 38

Secretul profesional

38.1 Membrii organelor de decizie și ai personalului BCE și al băncilor centrale naționale sînt obligați, chiar și după încetarea exercitării funcțiilor lor, sa nu divulge informațiile care, prin natura lor, sînt sub incidența secretului profesional.

38.2 Persoanelor care au acces la date reglementate de norme comunitare care impun obligația păstrării secretului le sînt aplicabile aceste norme.

Articolul 39

Persoanele cu drept de semnătura

BCE se angajează din punct de vedere juridic față de terți, prin președinte sau doi membri ai Comitetului director, ori prin semnătura a doi membri ai personalului sau, autorizați în mod corespunzător de către președinte să semneze în numele BCE.

Articolul 40

Privilegii și imunități

BCE se bucura pe teritoriul statelor membre de privilegiile și imunitățile necesare îndeplinirii misiunilor sale, în condițiile stabilite în protocolul asupra privilegiilor și imunităților Comunităților Europene, anexat Tratatului instituind un Consiliu unic și o Comisie unica a Comunităților Europene.

Articolul 41

Procedura simplificata de modificare

41.1 Conform articolului 106, paragraful 5 din tratat, articolele 5.1, 5.2, 5.3, 17, 18, 19.1, 22, 23, 24, 26, 32.2, 32.3, 32.4 și 32.6, articolul 33.1, litera a) și articolul 36 din prezentul statut pot fi modificate de Consiliu, care hotărăște fie cu majoritate calificată la recomandarea BCE, după consultarea Comisiei, fie în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea BCE. În ambele cazuri este necesar avizul conform al Parlamentului European.

41.2 Pentru ca BCE să facă o recomandare în virtutea prezentului articol, este necesară decizia unanima a Consiliului guvernatorilor.

Articolul 42

Legislația complementara

În conformitate cu articolul 106, paragraful 6 din tratat, imediat după decizia privind data de începere a celei de-a treia faze, Consiliul va adopta dispozițiile avute în vedere de articolele 4, 5.4,19.2, 20, 28.1, 29.2, 30.4 și 34.3 din prezentul statut, hotarind cu majoritate calificată, fie la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a BCE, fie la recomandarea BCE și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei.

Articolul 43

Dispoziții generale

43.1 Derogarea prevăzută de articolul 109 K, paragraful I din tratat are ca efect faptul ca următoarele articole din prezentul statut nu conferă nici un drept și nu impun nici o obligație statului membru în cauza: 3, 6, 9.2, 12.1, 14.3, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26.2, 27, 30, 31, 32, 33, 34, 50 și 52.

43.2 Băncile centrale ale statelor membre, care fac obiectul unei derogări, asa cum a fost definită de articolul 109 K, paragraful 1 din tratat, își păstrează competentele în domeniul politicii monetare, în conformitate cu dreptul național.

43.3 În conformitate cu articolul 109 K, paragraful 4 din tratat, în articolele 3, 11.2, 19, 34.2 și 50 din prezentul statut, prin "state membre" se înțeleg statele membre care nu fac obiectul unei derogări.

43.4 În articolele 9.2, 10.1, 10.3,12.1,16, 17, 18, 22, 23, 27, 30, 31, 32; 33.2 și 52 din prezentul statut, prin "bănci centrale naționale" se înțeleg băncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări.

43.5 În articolele 10.3 și 33.1, prin "acționari" se înțeleg băncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări.

43.6 În articolele 10.3 și 30.2 prin "capital subscris" se înțelege capitalul BCE subscris de băncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări.

Articolul 44

Sarcini tranzitorii ale BCE

BCE îndeplinește sarcinile IME care, datorită derogărilor privind unul sau mai multe state membre, trebuie să fie executate și în faza a treia.

BCE da avize în cursul perioadei de pregătire pentru înlăturarea derogărilor prevăzute în articolul 109 K din tratat.

Articolul 45

Consiliul general al BCE

45.1 Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 106, paragraful 3 din tratat, Consiliul general se constituie ca cel de-al treilea organ de decizie al BCE.

45.2 Consiliul general este compus din președintele și vicepreședintele BCE, precum și din guvernatorii băncilor centrale naționale. Ceilalți membri ai Comitetului director pot participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului general.

45.3 Obligațiile Consiliului general sînt enumerate în mod exhaustiv de articolul 47 din prezentul statut.

Articolul 46

Regulamentul interior al Consiliului general

46.1 Președintele sau, în absenta acestuia, vicepreședintele BCE prezidează Consiliul general al BCE.

46.2 Președintele Consiliului și un membru al Comisiei pot participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului general.

46.3 Președintele pregătește reuniunile Consiliului general.

46.4 Prin derogare de la articolul 12.3, Consiliul general adopta propriul regulament interior.

46.5 Funcțiile Secretariatului Consiliului general sînt îndeplinite de BCE.

Articolul 47

Obligațiile Consiliului general

47.1 Consiliul general:

- executa sarcinile prevăzute în articolul 44;

- contribuie la îndeplinirea funcțiilor consultative prevăzute în articolele 4 și 25.1.

47.2 Consiliul general contribuie:

- la colectarea informațiilor statistice prevăzute în articolul 5;

- la redactarea rapoartelor de activitate ale BCE prevăzute în articolul 15;

- la stabilirea regulilor prevăzute în articolul 26.4, necesare aplicării articolului 26;

- la luarea oricăror alte măsuri prevăzute în articolul 29.4, necesare aplicării articolului 29;

- la stabilirea condițiilor de angajare a personalului BCE, prevăzute în articolul 36.

47.3 Consiliul general contribuie la pregatirile pentru stabilirea irevocabilă a cursurilor de schimb ale monedelor statelor membre care fac obiectul unei derogări, în raport cu monedele, sau moneda unica, a statelor membre care nu fac obiectul unei derogări, asa cum se prevede în articolul 109 L, paragraful 5 din tratat.

47.4 Consiliul general este informat de președintele BCE asupra deciziilor Consiliului guvernatorilor.

Articolul 48

Dispoziții tranzitorii privind capitalul BCE

În conformitate cu articolul 29.1, fiecărei bănci centrale naționale i se atribuie o pondere în grila de repartiție pentru subscrierea capitalului BCE. Prin derogare de la articolul 28.3, băncile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogări nu vor vărsa capitalul subscris, în afară cazului în care Consiliul general, hotarind cu o majoritate care reprezintă cel puțin două treimi din capitalul subscris al BCE și cel puțin jumătate din acționari, decide ca un procent minim trebuie vărsat cu titlu de contribuție la costurile funcționarii BCE.

Articolul 49

Vărsarea ulterioară a capitalului, rezervelor și provizioanelor BCE

49.1 Banca centrala a unui stat membru în privința căruia derogarea a luat sfîrșit își vărsa partea subscrisă din capitalul BCE în aceleași proporții ca și celelalte bănci centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări și transfera BCE rezervele sale valutare, în conformitate cu articolul 30.1. Suma care trebuie transferata se determina prin înmulțirea valorii rezervelor valutare care au fost transferate deja BCE conform articolului 30.1, exprimată în ECU la cursul de schimb în vigoare, cu factorul care exprima raportul dintre numărul de părți subscrise de banca centrala naționala respectiva și numărul de părți achitate deja de celelalte bănci centrale naționale.

49.2 În afară plății prevăzute în articolul 49.1, banca centrala în cauza contribuie la rezervele BCE, la provizioanele echivalente acestor rezerve și la suma care mai trebuie afectată rezervelor și provizioanelor, conform soldului contului de profit și pierderi din 31 decembrie al anului anterior încetării derogării. Suma care trebuie vărsată se calculează prin înmulțirea totalului rezervelor, asa cum au fost definite și asa cum apar în bilanțul aprobat al BCE, cu factorul care exprima raportul dintre numărul părților subscrise de banca centrala respectiva și numărul părților deja achitate de celelalte bănci centrale.

Articolul 50

Numirea inițială a membrilor Comitetului director

La constituirea Comitetului director al BCE, președintele sau, vicepreședintele și ceilalți membri ai săi sînt numiți, de comun acord, de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat și de guvern, la recomandarea Consiliului și după consultarea Parlamentului European și a Consiliului IME. Președintele Comitetului director este numit pentru opt ani. Prin derogare de la articolul 11.2, vicepreședintele este numit pe patru ani, iar ceilalți membri - pentru un mandat cu o durată cuprinsă între cinci și opt ani. Nici un mandat nu poate fi reînnoit. Numărul membrilor Comitetului director poate fi inferior celui prevăzut în articolul 11.1, dar în nici un caz mai mic de patru.

Articolul 51

Derogare de la articolul 32

51.1 Dacă, după începerea celei de-a treia faze, Consiliul guvernatorilor decide ca aplicarea articolului 32 modifica de o maniera semnificativă poziția veniturilor relative ale băncilor centrale naționale, totalul veniturilor care urmează să fie repartizate în conformitate cu articolul 32, se micșorează cu un procentaj uniform care nu depășește 60% în cadrul primului exercițiu financiar de după începutul celei de-a treia faze, și care se va diminua cu cel puțin 12 procente în cursul fiecăruia dintre exercițiile financiare următoare.

51.2 Articolul 51.1 se aplică în cursul a cel mult cinci exerciții financiare complete după începutul celei de-a treia faze.

Articolul 52

Schimbul bancnotelor în monede comunitare

După stabilirea irevocabilă a cursurilor de schimb, Consiliul guvernatorilor adopta măsurile necesare pentru a garanta ca valutele pentru care a fost stabilit în mod irevocabil cursul de schimb, să fie schimbate de băncile centrale naționale la paritatea respectiva.

Articolul 53

Aplicabilitatea măsurilor tranzitorii

Articolele 43 la 48 se aplică atita timp cît statele membre fac obiectul unei derogări.