Decizia nr. 1270/2008
referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 212 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 212 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Baupartner" - S.R.L. din Ploiești în Dosarul nr. 2.049/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.049/105/2007, Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 212 din Codul de procedură civilă.
Excepția a fost invocată de pârâta Societatea Comercială "Baupartner" - S.R.L. din Ploiești în dosarul menționat, având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind obligarea acesteia la plata unei sume de bani reprezentând contravaloarea unor materiale livrate și a unor lucrări efectuate și neachitate, conform contractului de subantrepriză încheiat între părți.
În motivarea excepției se susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul egalității, dreptul la un proces echitabil și la apărare, deoarece permit instanței de judecată ca în mod discreționar să respingă cererea legală a părții de a se efectua o contraexpertiză în condițiile în care între concluziile experților numiți în cauză sunt diferențe de neconciliat.
Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că dispozițiile art. 212 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, de vreme ce acestea nu privesc încuviințarea unei noi probe, ci doar refacerea unei probe deja administrate, necesară, după caz, în scopul stabilirii în concret a situației de fapt existente în litigiul dedus judecății.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 212 din Codul de procedură civilă sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 212 din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare:
- Art. 212: "Dacă instanța nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză.
Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării."
În susținerea neconstituționalității prevederilor de lege criticate sunt invocate normele constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 care garantează dreptul la apărare și art. 20 alin. (1), acesta din urmă fiind invocat sub aspectul încălcării art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, consacrat dreptului la un proces echitabil.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține următoarele:
În opinia autorului excepției, dispozițiile art. 212 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece oferă instanței de judecată posibilitatea de a exercita în mod abuziv rolul său activ, în sensul că aceasta poate refuza de o manieră discreționară, discriminatorie, cererea legală a unei părți de a se efectua o contraexpertiză, ca mijloc legal de apărare, în condițiile în care sunt diferențe de neconciliat între concluziile experților numiți în cauză.
Curtea constată că aceste critici de neconstituționalitate nu pot fi reținute ca fiind întemeiate.
Dispozițiile art. 212 din Codul de procedură civilă nu conțin norme cu caracter discriminatoriu, care să avantajeze o parte sau alta în defavoarea celeilalte, ci prevăd dreptul oricărei părți din proces de a cere motivat efectuarea contraexpertizei și de a depune această cerere până la primul termen după depunerea lucrării. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa contrarietate față de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.
Cât privește celelalte critici de neconstituționalitate, întemeiate pe art. 21, art. 24 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se constată că nici acestea nu pot fi primite.
Articolul 212
din Codul de procedură civilă reglementează două situații distincte: alin. 1 prevede posibilitatea ca instanța, în exercitarea rolului său activ în administrarea probatoriului, să dispună întregirea expertizei sau o nouă expertiză, atunci când datele rezultate din prima expertiză sunt nelămuritoare pentru aflarea adevărului. Decizia instanței de a se completa sau repeta expertiza ține de specificul fiecărei cauze și de administrarea probelor aflate la dosar, asupra cărora putere suverană de apreciere o are instanța de judecată, care, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituție, se caracterizează prin independență și supunere exclusiv față de lege. Pe de altă parte, alin. 2 al art. 212 din Codul de procedură civilă prevede dreptul oricărei părți din proces de a solicita motivat, până la primul termen după depunerea lucrării, efectuarea unei expertize contrarii, cerere asupra căreia va decide instanța, în funcție de temeinicia acesteia. Este firesc ca partea să aibă dreptul de a solicita efectuarea unei contraexpertize, dar acest drept să nu fie unul absolut, de jure, ci să fie condiționat de exercitarea sa într-un anumit termen, iar cererea să fie motivată, deoarece în caz contrar ar fi împiedicată soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cerință impusă de art. 21 alin. (3) din Constituție, având în vedere că părțile din proces se află pe poziții contrare și ar putea exercita cu rea-credință dreptul prevăzut de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 212 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Baupartner" - S.R.L. din Ploiești în Dosarul nr. 2.049/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.