Decizia nr. 847/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Aziz Impex" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 346/C+C/2006 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 346/C+C/2006, Tribunalul Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Aziz Impex" - S.R.L. din Brăila.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (1), (2), (3) și (8) din Constituție, deoarece caracterul contravențional al faptei nu poate determina confiscarea unor bunuri legal dobândite.

Tribunalul Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că sancțiunea contravențională prevăzută de lege apare ca justificată și nu poate fi considerată a fi de natură să încalce protecția constituțională a dreptului de proprietate, fiind consecința legală a încălcării dispozițiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că aplicarea și executarea unei sancțiuni pecuniare, precum și măsura confiscării unor bunuri sau valori, deși determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale privind ocrotirea proprietății private.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, ce au următorul cuprins: "Comercializarea bijuteriilor și obiectelor din metale prețioase, aliaje ale acestora sau cu pietre prețioase, fără ca acestea să fie supuse în prealabil operațiunii de marcare prevăzute la art. 12, sau marcarea necorespunzătoare a titlurilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, precum și cu măsura confiscării bunurilor respective în favoarea statului."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1), (2), (3) și (8) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că stabilirea unei contravenții și sancționarea acesteia cu amendă reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. De asemenea, față de critica potrivit căreia textul de lege criticat contravine dreptului de proprietate privată, având efectul unei confiscări a averii prezumate a fi dobândită în mod licit, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate reprezintă norme coercitive, care instituie sancțiuni contravenționale pentru agenții economici care nu respectă prevederile legale referitoare la marcarea cu marca de garanție proprie și înregistrată a producătorului intern, a importatorului sau/și a vânzătorului cu amănuntul și cu marca titlului a bijuteriilor și obiectelor din metale prețioase și din aliaje ale acestora, expuse comercializării.

Obligația marcării bijuteriilor și a obiectelor din metale prețioase și din aliaje ale acestora, expuse comercializării, este prevăzută în vederea prevenirii unor acte de comerț ilicit, pentru garantarea dreptului de proprietate, precum și pentru desfășurarea liberă a unei activități comerciale implicând respectarea de către toți comercianții a obligațiilor ce le revin în această calitate.

O prezumție specială cu privire la proveniența unor bunuri în condițiile nerespectării legii care reglementează regimul juridic special al acestora nu încalcă prezumția generală de dobândire licită a averii, instituită de art. 44 alin. (8) din Constituție. Pe de altă parte, art. 44 alin. (9) din Constituție prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenții pot fi confiscate în condițiile legii. Aceasta înseamnă că interdicția confiscării averii dobândite licit și prezumția caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constituție, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, potrivit alin. (9) al aceluiași articol. În acest cadru se includ și bijuteriile și obiectele din metale prețioase, aliaje ale acestora sau cu pietre prețioase, care nu au fost supuse în prealabil operațiunii de marcare sau au fost marcate necorespunzător și care sunt comercializate, ceea ce duce la concluzia că prevederile

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

sunt constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Aziz Impex" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 346/C+C/2006 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 noiembrie 2006.