Decizia nr. 346/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decizia nr. 441/2007 3 iulie 2007 privind retragerea autorizației de funcționare a brokerului de asigurare Societatea Comerc…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepție ridicată de Petru Juravle și Gabriela Grigore în Dosarul nr. 871/30/2006 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.
La apelul nominal răspunde partea Dumitru Ninoiu, constatându-se lipsa autorilor excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 10D/2007, nr. 11D/2007, nr. 12D/2007, nr. 15D/2007, nr. 30D/2007, nr. 32D/2007, nr. 33D/2007, nr. 34D/2007 și nr. 35D/2007, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de Petru Juravle, Gabriela Grigore, Grațian Petlic și Octavian Grigore în dosarele nr. 1.207/30/2006, nr. 5.082/30/2006 (6.624/2006), nr. 870/30/2006, nr. 733/30/2006, nr. 227/30/2006, nr. 1.735/30/2006, nr. 5.365/30/2006 (3.632/C/2006), nr. 5.366/30/2006 (3.630/C/2006) și nr. 5.363/30/2006 (7.096/C/2006) ale Tribunalului Timiș - Secția civilă.
La apelul nominal răspund părțile Ioan Bratu, Dumitru Ninoiu, Virgil Pitaru și Ioan Petrovici, constatându-se lipsa autorilor excepției și a celorlalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 10D/2007, nr. 11D/2007, nr. 12D/2007, nr. 15D/2007, nr. 30D/2007, nr. 32D/2007, nr. 33D/2007, nr. 34D/2007 și nr. 35D/2007 la Dosarul nr. 9D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției, considerând că textul de lege criticat este în deplin acord cu prevederile constituționale la care autorii excepției își raportează critica.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 6 noiembrie 2006, 13 noiembrie 2006, 14 noiembrie 2006, 20 noiembrie 2006 și 2 noiembrie 2006, pronunțate de Tribunalul Timiș - Secția civilă în dosarele nr. 871/30/2006, nr. 1.207/30/2006, nr. 5.082/30/2006 (6.624/2006), nr. 870/30/2006, nr. 733/30/2006, nr. 227/30/2006, nr. 1.735/30/2006, nr. 5.365/30/2006 (3.632/C/2006), nr. 5.366/30/2006 (3.630/C/2006) și nr. 5.363/30/2006 (7.096/C/2006), Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de Petru Juravle, Gabriela Grigore, Grațian Petlic și Octavian Grigore.
În motivările excepției de neconstituționalitate, având un conținut similar, se susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin
art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât, prin abrogarea Legii nr. 42/1990
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, se face, în mod indirect, o aplicare retroactivă a
și asupra persoanelor beneficiare ale
Legii nr. 42/1990 . Se arată că sunt încălcate și dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție, deoarece terenurile vizate de norma criticată nu pot fi folosite, fiind scoase din circuitul civil. Prin interdicția de vânzare a acestora pe o perioadă de 10 ani, prevederile
art. 5 lit. g) din Legea nr. 341/2004
îngrădesc accesul liber la justiție, întrucât în acest interval de timp nu poate fi introdusă o acțiune în justiție în soluționarea căreia să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare. Se mai susține că se instituie o discriminare între beneficiarii
și cei ai
Legii nr. 341/2004 , interdicția de înstrăinare a terenului atribuit aplicându-de doar persoanelor care au obținut titlul de proprietate după intrarea în vigoare a
Legii nr. 341/2004 , nu și celor care au reușit să obțină acest titlu în baza
Legii nr. 42/1990 . În fine, autorii excepției susțin că "normei incriminate îi lipsește acea cerință de previzibilitate care ar trebui să existe în cazul normelor legale".
Tribunalul Timiș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată nu este întemeiată, fiind respectat atât principiul constituțional al neretroactivității legii, cât și dispozițiile din Legea fundamentală, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, accesul liber la justiție și protecția dreptului de proprietate privată.
Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. Precizează că acestea nu au caracter retroactiv și nici nu aduc atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără privilegii și discriminări. Apreciază că textul de lege criticat nu îngrădește accesul liber la justiție și este în deplină concordanță cu prevederile art. 44 din Legea fundamentală, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, care au următorul cuprins:
- Art. 5 alin. (1) lit. g): "(1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizația calculată conform prevederilor art. 4, și de următoarele drepturi: [...]
g) atribuirea, în limita posibilităților, în proprietate și cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii, a 10.000 mp de teren în extravilan și 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinația de locuință, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spațiu locativ;".
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 15 alin. (2), care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1), care statuează că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și art. 44 alin. (2) fraza întâi, referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile
art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004
conferă persoanelor care au calitatea de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 și urmașilor eroilor-martiri dreptul de a obține în proprietate anumite suprafețe de teren. Autorii excepției sunt nemulțumiți de inserarea în cuprinsul textului de lege a interdicției de înstrăinare pe o perioadă de 10 ani a terenurilor atribuite categoriilor de persoane menționate mai sus.
În motivarea excepției se face referire la faptul că o asemenea clauză de neînstrăinare nu exista în reglementarea anterioară, respectiv în
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996), care prevedea, la art. 10 lit. t), că "Urmașii eroilor-martiri ai revoluției, răniții, precum și pensionarii de invaliditate care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria revoluției beneficiază și de următoarele drepturi: [...] t) acordarea unei suprafețe de teren în condițiile
Legii fondului funciar nr. 18/1991 ". Autorii excepției susțin că prevederile
art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004
au caracter retroactiv, întemeindu-și această critică pe afirmația potrivit căreia textul de lege ce formează obiect al excepției de neconstituționalitate se aplică și persoanelor beneficiare ale
Curtea reține că această critică nu este întemeiată, întrucât legea nouă nu afectează drepturile câștigate sub imperiul legii vechi, ci nu face altceva decât să reglementeze situațiile ivite după momentul intrării sale în vigoare.
De fapt, această critică vizează o chestiune concretă de determinare a legii aplicabile în cauză. Or, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra acestui aspect, instanța de judecată sesizată cu soluționarea litigiului având competența exclusivă de a soluționa conflictul temporal de legi.
Critica prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție reprezintă, de asemenea, o problemă de aplicare a legii. Textul de lege supus controlului de constituționalitate nu instituie niciun fel de discriminări între cetățenii aflați în ipoteza normei incriminate. Dobândirea unui drept, în cazul de față a dreptului de proprietate, este guvernată de principiul tempus regit actum. Acesta are semnificația aplicării acelor prevederi de lege aflate în vigoare la data la care persoana îndreptățită a dorit să își valorifice dreptul conferit prin lege, respectiv acela de a solicita acordarea în proprietate a unei suprafețe de teren. De aceea, instanța de judecată are competența de a stabili, de la caz la caz, care dintre cele două legi succesive se aplică.
În ceea ce privește critica referitoare la nesocotirea dreptului de proprietate privată, garantat de prevederile art. 44 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că nu poate fi reținută. O problemă similară a fost analizată de instanța de contencios constituțional cu referire la interdicția înstrăinării de către chiriașii care au cumpărat apartamentele ce nu s-au restituit în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, în condițiile
art. 9 alin. (1) din Legea nr. 112/1995
pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului. Prin mai multe decizii, dintre care cea mai recentă este
Decizia nr. 547 din 6 iulie 2006
(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 24 august 2006), Curtea a statuat că "Limitarea este în deplină conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora «Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege». Așa fiind, conform art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul, ca «unică autoritate legiuitoare a țării», are dreptul de a decide instituirea unei asemenea interdicții temporare de înstrăinare".
Nici critica potrivit căreia indisponibilizarea temporară a terenurilor la care se referă prevederile
art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004
ar îngrădi accesul liber la justiție nu este întemeiată. Însăși deducerea în fața instanței judecătorești a acțiunii în cursul soluționării căreia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate constituie o dovadă în acest sens.
De altfel, prin deciziile nr. 257 din 20 martie 2007 și nr. 309 din 29 martie 2007, nepublicate până la data redactării prezentei decizii, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004 , critica textului fiind raportată la aceleași dispoziții constituționale ca și în cazul de față.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepție ridicată de Petru Juravle, Gabriela Grigore, Grațian Petlic și Octavian Grigore în dosarele nr. 871/30/2006, nr. 1.207/30/2006, nr. 5.082/30/2006 (6.624/2006), nr. 870/30/2006, nr. 733/30/2006, nr. 227/30/2006, nr. 1.735/30/2006, nr. 5.365/30/2006 (3.632/C/2006), nr. 5.366/30/2006 (3.630/C/2006) și nr. 5.363/30/2006 (7.096/C/2006) ale Tribunalului Timiș - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.