Decizia nr. 349/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (2) și ale art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decizia nr. 438/2007 2 iulie 2007 privind retragerea autorizației de funcționare a Societății Comerciale "Partener - Broker …
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și ale
art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Maria Man în Dosarul nr. 1.396/30/2006 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă Curții faptul că autorul excepției a depus la dosarul cauzei note scrise prin care susține admiterea excepției.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă. Arată, în acest sens, că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, nu motivează excepția pe temeiuri de neconstituționalitate a dispozițiilor legale atacate și urmărește, în realitate, completarea acestora, operațiune ce excedează însă competenței Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.396/30/2006, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și ale
art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepția a fost ridicată de Maria Man într-o cauză având ca obiect o contestație la titlu și la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele legale criticate, care privesc executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au admis acțiuni formulate în condițiile Legii contenciosului administrativ, "sunt cel puțin confuze și permit interpretări arbitrare" și "expun reprezentantul ales unor presiuni nejustificate din partea puterii judecătorești, întrucât legea nu prevede explicit procedura de soluționare a contestațiilor aduse la cunoștința primarului", fiind astfel în contradicție cu art. 1 alin. (4) și cu art. 52 din Constituție, referitoare la principiul separației puterilor în stat, respectiv la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Autorul excepției apreciază că "reclamantul ar trebui să aibă dreptul la despăgubirile ce i se cuvin și la reconstituirea în integralitate a drepturilor lezate, însă nu ar trebui ca acesta să poată solicita penalități în cuantum fix împotriva conducătorului autorității publice". În opinia sa, "penalitatea pentru întârzierea în executarea hotărârilor contencioase ar trebui să cadă în obligația Ministerului Public, iar acesta ar trebui să dispună de mecanisme instituționale arbitrale pentru cercetarea cauză-efect (...)", întrucât "orice acțiune în sistem care se soluționează în favoarea reclamantului înseamnă o perturbare a ordinii de drept în interiorul sistemului administrativ".
Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece autorul nu precizează în mod concret textul constituțional pretins a fi încălcat, singura sa apreciere asupra dispozițiilor legale criticate fiind de natură subiectivă.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece Curtea Constituțională nu este competentă ca prin decizia sa să modifice sau să completeze prevederile supuse controlului, așa cum pretinde autorul excepției. În plus, apreciază că textele de lege criticate nu contravin principiului liberului acces la justiție, care presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza procedurile, în formele și în modalitățile instituite de lege. Pe de altă parte, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești reprezintă o problemă de competența exclusivă a legiuitorului, care, în considerarea unor situații deosebite, poate reglementa reguli speciale de procedură. Or, dispozițiile art. 24 și ale
art. 25 din Legea nr. 554/2004
reglementează măsuri energice, atât de natură civilă, cât și penală, prin care să se asigure realizarea efectivă a dreptului recunoscut și restabilit prin hotărârea judecătorească irevocabilă pronunțată de instanța de contencios administrativ.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 24 și ale
art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
sunt constituționale. Menționează, pe de o parte, că excepția de neconstituționalitate nu este motivată, contrar
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , iar, pe de altă parte, că autorul acesteia urmărește, în realitate, completarea textelor de lege atacate, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. În plus, precizează că în speță se pune în discuție modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate, ceea ce, de asemenea, depășește sfera atribuțiilor instanței de contencios constituțional.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 24 și ale
art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. În realitate, autorul excepției critică dispozițiile art. 24 alin. (2) și ale art. 25 din legea menționată, astfel că asupra acestora Curtea se va pronunța. Textele legale atacate au următorul cuprins:
- Art. 24 - Obligația executării: "(2) În cazul în care termenul nu este respectat, se va aplica conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.";
- Art. 25 - Instanța de executare: "(1) Sancțiunea și despăgubirile prevăzute la art. 24 alin. (2) se aplică, respectiv se acordă, de instanța de executare, la cererea reclamantului. Hotărârea se ia în camera de consiliu, de urgență, cu citarea părților.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) este scutită de taxa de timbru.
(3) Hotărârea pronunțată de instanța de executare poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică, în mod corespunzător, și pentru punerea în executare a hotărârilor instanțelor de contencios administrativ date pentru soluționarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative."
În motivarea excepției autorul acesteia susține contrarietatea textelor legale citate față de prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție, referitoare la principiul separației puterilor în stat, și ale art. 52 din aceasta, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate întrucât nu i se pare "corect să ceară penalizarea primarului (...) pentru întârzierea în punerea în aplicare (a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile învestite cu titlu executoriu), câtă vreme dispozițiile legale în materie sunt cel puțin confuze și permit interpretări arbitrare". Consideră așadar că penalitățile de întârziere reglementate de
art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
nu ar trebui să se aplice conducătorului autorității publice parte în litigiu, iar sancțiunea și despăgubirile să nu se acorde în urma cererii exprese a reclamantului, așa cum prevede art. 25 alin. (1) din aceeași lege, pentru că astfel se perturbă activitatea internă a autorității publice și se pot crea conflicte între colegi.
Analizând aceste susțineri, Curtea constată că autorul excepției formulează aprecieri de natură subiectivă referitoare la textele de lege pretins neconstituționale și nu relevă niciun fel de contradicție între acestea și o normă fundamentală. Astfel, excepția de neconstituționalitate este în realitate nemotivată și urmărește aspecte privind modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 24 alin. (2) și ale
art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Pe de o parte, indicarea principiului separației puterilor în stat, statuat de art. 1 alin. (4) din Constituție, nu echivalează cu un argument de drept, susținut în favoarea admiterii excepției de neconstituționalitate, iar, pe de altă parte, acest principiu fundamental nu are incidență în cauză. Totodată, Curtea observă că autorul excepției ar dori ca textele legale criticate să conțină alte reglementări, care să nu prevadă sancționarea conducătorului autorității publice cu amendă pentru neexecutarea hotărârii definitive și irevocabile în termenul prevăzut de lege, iar, pe de altă parte, nu reclamantul să fie cel care să solicite în fața instanței executarea acestei sancțiuni și acordarea despăgubirilor legale. Or, aceste susțineri pretind în realitate completarea textului criticat ca fiind neconstituțional în sensul dorit de autorul excepției, ceea ce nu intră în competența Curții Constituționale și nu poate fi reținut. De altfel, Curtea remarcă lipsa legăturii între obiectul cauzei în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate - contestație la titlu și la executare - și soluționarea excepției, întrucât prevederile legale criticate privesc conducătorul autorității publice, și nu autorul excepției, care are altă calitate în cadrul unității administrativ-teritoriale și care este parte adversă în procesul din fața instanței de judecată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (2) și ale
art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Maria Man în Dosarul nr. 1.396/30/2006 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.