Studiu din 21 iunie 2007

Obiectul și scopul studiului preliminar

Obiectul și scopul prezentului studiu este realizarea unei evaluări preliminarii a prevalenței germenilor din genul Salmonella la porcinele pentru îngrășare tăiate în abatoare din România.

Studiul preliminar se derulează până la data de 30 septembrie 2007.

Cadrul de recoltare

Pentru realizarea obiectivului și scopului prezentului studiu sunt prelevate, în sistem randomizat, un număr minim de 300 de probe de la porcine pentru îngrășare ce sunt ținute pe teritoriul României o perioadă de cel puțin 3 luni înainte de prelevare.

Pentru ca examenele pentru detectarea germenilor din genul Salmonella să fie efectuate pe un număr minim de 300 de probe, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene selectate au în vedere recoltarea unui număr cu 10% mai mare față de baremul menționat.

Prelevarea probelor este realizată stratificat din abatoarele desemnate și proporțional cu capacitatea de tăiere a acestora; estimarea acestei capacități se realizează în funcție de tăierile de porcine pentru îngrășare din anul anterior.

Desemnarea abatoarelor care sunt incluse în prezentul studiu se realizează de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, astfel încât să fie identificate toate abatoarele în care s-au tăiat cel puțin 80% din numărul total de porcine pentru îngrășare tăiate în anul anterior, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul studiu preliminar.

Numărul total de carcase de porcine de la care urmează să fie prelevate probe din fiecare abator inclus în prezentul studiu este estimat pe baza numărului minim garantat de 330 de probe și a proporției porcinelor pentru îngrășare tăiate în anul anterior în acel abator.

Prelevarea acestor probe se face în mod uniform în decursul fiecărei luni din toate abatoarele selectate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prevăzute în anexă, astfel încât până la data de 30 septembrie 2007 să se recolteze numărul de probe prevăzut pentru fiecare abator selectat, conform datelor prevăzute în anexă, care cuprinde și lista abatoarelor selectate pentru implementarea prezentului studiu.

Dacă pe durata prezentului studiu unul sau mai multe abatoare prevăzute în anexă își încetează activitatea sau își reduc în mod semnificativ numărul de porci tăiați, acestea sunt înlocuite cu alte abatoare, în ordinea descrescătoare a porcinelor pentru îngrășare tăiate în anul anterior.

Pentru fiecare abator desemnat pentru realizarea prezentului studiu, la începutul fiecărei luni se stabilesc în mod aleatoriu numere de la 1-31 ce reprezintă zilele din luna respectivă în care sunt efectuate prelevări de probe; dacă numerele alese la întâmplare reprezintă zile de tăiere, atunci la datele alese din acea lună se realizează prelevarea de probe, iar dacă numerele alese nu corespund unor zile de tăiere, se aleg la întâmplare alte numere care să corespundă zilelor de tăiere; numerele alese nu trebuie să reprezinte zilele de vineri.

La începutul zilelor de tăiere alese în conformitate cu procedura prevăzută la alin. (8), se selectează în mod aleatoriu anumite numere care reprezintă carcasele de porcine de la care sunt prelevate probe; în ziua respectivă, numărul total de animale supuse sacrificării este cunoscut de către medicul veterinar oficial, care înaintează personalului abatorului o listă de randomizare cu numerele carcaselor ce urmează a fi selectate pentru prelevarea de probe; numerele alese se selectează astfel încât să se încadreze în numărul de porcine tăiate în acele zile în acel abator, astfel încât să se recolteze numărul de probe prevăzut pentru acel abator în acea lună.

Se exclud din prezentul studiu următoarele categorii de porcine la îngrășat:

a) animale cu o greutate vie sub 50 kg sau mai mare de 170 kg;

b) animale tăiate de necesitate;

c) orice carcasă confiscată.

Până la expedierea tuturor probelor recoltate într-o zi din abator către laborator, probele recoltate inițial se păstrează la frigider.

Prelevarea de probe

Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali cu responsabilități privind examinarea postmortem, instruiți în prealabil, teoretic și practic, cu privire la tehnica de recoltare de către personalul specializat din Laboratorul Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

În zilele selectate la începutul lunii, medicul veterinar cu responsabilități privind examinarea post-mortem în unul dintre abatoarele selectate, asistat de către operatorul din cadrul abatorului, desemnat prin decizie de către conducătorul unității, realizează prelevarea de probe.

Șeful serviciului/biroului de igienă și sănătate publică veterinară din cadrul direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene selectate elaborează și monitorizează săptămânal o evidență a probelor prelevate care cuprinde următoarele date:

a) numărul probelor prelevate;

b) individualizarea probelor cu carcasa de la care s-a efectuat prelevarea;

c) data și ora prelevării fiecărei probe în parte;

d) abatorul de unde s-au prelevat probele;

e) data și ora expedierii probelor către laborator;

f) numele medicului veterinar oficial care a efectuat prelevarea;

g) numele curierului care efectuează transportul probelor către laborator.

Medicul veterinar oficial din cadrul abatorului ține evidența la zi a probelor prelevate, în baza documentației întocmite conform alin. (3), pe care o raportează săptămânal la serviciul/biroul de igienă și sănătate publică veterinară din cadrul direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene.

Medicul veterinar oficial are asupra sa lista de randomizare pentru evidența prelevărilor, materialele necesare prelevării, precum și procesul-verbal de recoltare a probelor de origine animală pentru examen de laborator înregistrat în evidențele direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene.

De la carcasele de porcine selectate sunt prelevați limfonodulii ileocecali în totalitate sau cel puțin 5 limfonoduli individuali; greutatea probei prelevate este de cel puțin 25 g, fără țesut gras și țesut conjunctiv.

Pentru recoltarea limfonodulilor ileocecali se desfășoară ileonul în evantai până la nivelul cecumului, astfel încât aceștia să poată fi puși în evidență; fără a folosi cuțitul, dar cu utilizarea mănușilor, limfonodulii se prelevă direct din zona evidențiată, prin ruperea mezenterului; se prelevă limfonoduli ileocecali în totalitate sau individual; aceștia se introduc într-o pungă de plastic special utilizată pentru acest scop, prevăzută cu o etichetă pe care sunt înscrise următoarele:

a) data și ora prelevării;

b) numărul de identificare al probei;

c) numărul autorizației sanitar-veterinară a abatorului;

d) numele și prenumele medicului veterinar care a efectuat recoltarea.

Transportul probelor

Probele sunt transportate la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală într-o perioadă de cel mult 24 de ore, prin curier, al cărui nume este specificat în procesul-verbal de recoltare a probelor de origine animală pentru examen de laborator.

Probele se transportă în cutii izoterme care să permită menținerea unei temperaturi de cel mult 8°C.

În ziua recoltării se anunță telefonic Laboratorul Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, unde sunt analizate probele, despre acest fapt și estimarea aproximativă a orei de plecare din abator și a orei de sosire în laborator, care sunt înscrise într-un registru.

Examene de laborator

Probele prelevate în scopul prezentului studiu se examinează la Laboratorul Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

Până la examinarea bacteriologică probele sunt menținute la temperatura de 4°C; examinarea acestora este efectuată imediat după primire; se ia în considerare faptul că examinarea bacteriologică a probelor se realizează într-o perioadă de cel mult 40 de ore de la prelevare.

Înainte de efectuarea examenului bacteriologic, limfonodulii sunt decontaminați prin introducerea în alcool absolut și uscarea la aer.

Limfonodulii trebuie să fie triturati steril, cântăriți și apoi transferați într-un recipient steril cu apă peptonată tamponată, preîncălzită - BPW - în diluție de 1:10; recipientul este incubat pentru o perioadă de 16-20 de ore la o temperatură medie de 37°C.

Pentru examinarea bacteriologică este utilizată metoda recomandată pentru Salmonella de către Laboratorul Comunitar de Referință din Bilthoven, Olanda; această metodă este descrisă în anexa D la ISO 6579:2002, Detectarea Salmonella spp. în fecalele animalelor și în probele provenite din etapa primară de producție; pentru această metodă se utilizează mediul semisolid modificat Rappaport-Vasiliadis - MSRV - ca singurul mediu selectiv de îmbogățire.

Toate tulpinile izolate și confirmate ca Salmonella spp. sunt serotipizate în concordanță cu schema Kaufmann-White.

Pentru asigurarea calității, 16 tulpini tipizabile și 16 izolate netipizabile sunt trimise la Laboratorul Comunitar de Referință; toate tulpinile de Salmonella izolate sunt trimise la Laboratorul Comunitar de Referință, dacă s-au izolat mai puțin de 16 tulpini.

În cazul în care tulpinile de Salmonella, varian ta serotipică typhimurium, și Salmonella, varianta serotipică enteritidis, sunt fagotipizate, se utilizează metodele descrise de centrele de referință ale Organizației Mondiale a Sănătății pentru tipizarea fagică a Salmonella spp. din cadrul Agenției pentru Protecția Sănătății, Colindale, Marea Britanie.

Pentru testarea sensibilității antimicrobiene este utilizată o metodă validată și controlată, precum și recomandările Institutului pentru Standarde Clinice și de Laborator, prevăzut la pct. 4.5 din anexa nr. 1 la Decizia Comisiei 2007/219/CE.

Sunt acceptate atât metodele de difuzie în agar, cât și metodele de difuzie în bulion.

Rezultatele sunt raportate atât ca date cantitative - concentrația minimă inhibitorie pentru metodele de diluție și diametrul zonei de inhibiție pentru metodele de difuzie, precum și ca date calitative - proporția tulpinilor existente din totalul tulpinilor examinate.

Datele calitative sunt interpretate în conformitate cu valorile epidemiologice limită prezentate de Comitetul European pentru Testarea Sensibilității Antimicrobiene, ale cărui coordonate se regăsesc pe site-ul http://www.eucast.org.

Tulpinile sunt testate pentru sensibilitate față de următoarele substanțe antimicrobiene:

a) ampicilină sau amoxicilină;

b) tetraciclină;

c) cloramfenicol;

d) florfenicol;

e) acid nalidixic;

f) ciprofloxacin sau enrofloxacin;

g) sulfonamide sau sulfametoxazol;

h) sulfonamide sau trimethoprim;

i) gentamicină;

j) streptomicină;

k) kanamicină sau neomicină;

l) cefalosporine a treia generație sau cefotaxime;

m) colistin - opțional.

Înainte de inițierea prezentului studiu, Direcția de igienă și sănătate publică veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor împreună cu personalul specializat din cadrul Laboratorului Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor din Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală - LNR - organizează instruirea medicilor veterinari din abatoarele selectate și a celor din cadrul birourilor de igienă și sănătate publică din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene selectate, cu privire la aspectele tehnice, teoretice și practice și responsabilitățile corelate cu realizarea prezentului studiu.

Înregistrările și depozitarea probelor

Laboratorul Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor ține înregistrarea actualizată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate în scopul prezentului studiu, conform următorului tabel:

Proba Primire Analiza

Număr de identificare a probei

Numărul autorizației sanitar- veterinare a abatorului

Numele abatorului

Data prelevării

Ora primirii

Numele laboratorului

Data examinării

Ora examinării

Pozitiv sau negativ

Varianta serotipică

Fagotip

Antibio- gramă

Codul de depozitare

1 S

84

Operator 1

3-06-07

12,00

IDSA

3-06

14,00

Negativ

1 S

84

Operator 2

4-06-07

12,30

IDSA

4-06

14,00

Pozitiv

Typh

DT104

ASTSu

(ID nr.)

1 S

84

Operator 3

8-06-07

12,30

IDSA

8-06

14,00

Pozitiv

Agona n.a.*)

ASTE

(ID nr.)

-------

Notă

*) n.a. = nu se aplică - fagotipizarea se efectuează numai după izolarea Salmonella typhimurium și enteritidis.

Toate tulpinile de Salmonella izolate sunt păstrate în Laboratorul Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 3 ani.

Prelucrare statistică și raportare

Laboratorul Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor împreună cu Serviciul de epidemiologie, statistică, prognoze și analiză de risc din structura Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală realizează prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examinărilor de laborator și le comunică Direcției sănătate animală din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

În baza datelor rezultate în urma efectuării studiului preliminar, Direcția sănătate animală din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor elaborează raportul național anual privind monitorizarea Salmonella spp. la animale, conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 34/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, ce transpune în legislația națională

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2003/99/CE

.

Raportul prevăzut la alin. (2) cuprinde cel puțin următoarele informații:

a) descriere generală privind implementarea programului de supraveghere, cu următoarele detalii:

(i) descrierea populației de porcine pentru îngrășare aflate în studiu, corelată în concordanță cu capacitatea abatorului;

(îi) descrierea procedurii de prelevare randomizată a probelor, a sistemului de identificare și notificare, precum și a calculării numărului de probe;

(iii) detalii referitoare la autoritățile implicate în prelevarea și transportul probelor, precum și la Laboratorul Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor;

(iv) rezultatele generale ale studiului - probe analizate bacteriologic, numărul de probe pozitive, numărul de serotipuri de Salmonella și precizarea acestora, numărul de fagotipuri de Salmonella și precizarea acestora - precum și rezultatele testelor de rezistență la antibiotice;

b) date complete privind fiecare animal de la care s-au prelevat probe și rezultatele examenului de laborator:

(i) Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor trimite rezultatele supravegherii sub formă de date primare, folosind un dicționar de date și formulare de colectare a datelor prevăzute de Comisia Europeană;

(îi) dicționarul și formularele sunt stabilite de Comisie și cuprind cel puțin:

1. numărul autorizației sanitar-veterinare a abatorului;

2. capacitatea abatorului;

3. data și ora prelevării probei;

4. numărul de identificare a probei;

5. tipul probei prelevate: limfonoduli;

6. data expedierii către laborator;

(iii) Laboratorul Național de Referință pentru Salmonelozele Animalelor are următoarele informații pentru fiecare probă primită:

1. mijlocul de transport al probelor;

2. data primirii probelor de către laborator;

3. greutatea fiecărei probe;

4. rezultatele de la testarea individuală a probelor, "negative" sau "pozitive", pentru Salmonella spp. și rezultatele serotipizării - "Salmonella varianta serotipică" sau "netipizabilă";

5. rezultatele pentru tulpinile supuse testării sensibilității antimicrobiene și/sau rezultatele fagotipizării.

Datele naționale colectate și rezultatele obținute sunt disponibile publicării într-o formă care să asigure confidențialitatea.