Decizia nr. 640/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Alfred Kuliner, Iudita Iliuț, Miriam Klein, Norbert Kuliner și Ester Iudith Elias în Dosarul nr. 16.882/55/2006 al Judecătoriei Arad.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 231D/2007 și nr. 232D/2007.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 175D/2007, nr. 231D/2007 și nr. 232D/2007 care au același obiect al excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condițiile conexării dosarelor.

Reținând identitatea de obiect, Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 231D/2007 și nr. 232D/2007 la Dosarul nr. 175D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 10 ianuarie 2007 și din 7 februarie 2007, pronunțate în dosarele nr. 16.882/55/2006, nr. 16.896/55/2006 și nr. 16.893/55/2006, Judecătoria Arad a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 .

Excepția a fost ridicată de Alfred Kuliner, Iudita Iliuț, Miriam Klein, Norbert Kuliner și Ester Iudith Elias.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile

art. 30 din Legea nr. 1/2000

contravin dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție, întrucât exclud din categoria persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit legilor fondului funciar, cetățenii străini, moștenitori ai titularului dreptului de proprietate. Este invocată și încălcarea art. 57 din Legea fundamentală, fără ca autorul excepției să argumenteze în ce constă această încălcare.

Judecătoria Arad, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 175D/2007, consideră că excepția este neîntemeiată, întrucât soluția adoptată de legiuitor corespunde unei opțiuni ce ține de competența acestuia. În dosarele nr. 231D/2007 și nr. 232D/2007, își exprimă opinia în sensul neconstituționalității prevederilor de lege criticate. În acest sens, arată că, interpretând prevederile

art. 30 din Legea nr. 1/2000 , așa cum au fost modificate de

Legea nr. 247/2005 , rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate s-ar putea realiza numai pentru cetățenii români, cetățenii străini în calitate de persoane îndreptățite sau moștenitorii legali ai acestora neputând beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază excepția ca fiind neîntemeiată, arătând că principiul constituțional al dreptului de proprietate privată protejează dreptul de proprietate existent în patrimoniul titularului său, iar nu vocația la dobândirea acestui drept.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Totodată, arată că de fapt, în speță, este pus în discuție modul de interpretare și aplicare a legii, aspecte care excedează competenței Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 30 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000. Acest text a fost modificat prin

art. I pct. 35 din titlul VI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 653 din 22 iulie 2005, având următoarea redactare: "În aplicarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum a fost modificată prin

Legea nr. 169/1997 , precum și a prezentei legi, cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țară sau în străinătate."

Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea proprietății în mod egal, indiferent de titular, și art. 57 referitor la exercitarea cu bunăcredință a drepturilor și libertăților.

Excepția a fost ridicată într-un proces în care autorii excepției au contestat hotărârea Comisiei județene Arad pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin care le-a fost respinsă cererea de reconstituire, pe motiv că aceștia nu au calitatea de cetățeni români.

În speță, autorii excepției sunt moștenitorii titularului dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate potrivit

Legii fondului funciar nr. 18/1991 .

Textul de lege criticat, cuprins în capitolul IV "Dispoziții finale și tranzitorii" al

Legii nr. 1/2000 , dispune că în aplicarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum a fost modificată prin

Legea nr. 169/1997 , precum și ale

Legii nr. 1/2000 , cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țară sau în străinătate.

Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că în analiza acestui text trebuie avut în vedere scopul

Legii nr. 1/2000 , anume acela de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice și persoanelor juridice care au formulat cereri în termen legal. Totodată, aceste prevederi de lege trebuie coroborate cu prevederile art. 3 alin. (5) din lege, potrivit cărora "Prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării".

Din această perspectivă, Curtea constată că prevederile

art. 30 din Legea nr. 1/2000

sunt în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (2), potrivit cărora "Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală" și ale art. 46, care prevede că "Dreptul la moștenire este garantat".

De altfel, în reglementarea dată de Codul civil, moștenirea se transmite de drept asupra succesorilor din momentul decesului autorului lor, legea recunoscând nelimitat drepturile acestora, drepturi identice cu cele ale fostului proprietar la a cărui succesiune sunt chemați, nefiind prevăzută nicio derogare de la normele de drept comun referitoare la procedura succesorală.

Curtea constată că în legătură cu pretinsa încălcare a art. 57 din Constituție, referitor la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și libertăților, nu sunt formulate niciun fel de critici, astfel că nu se poate efectua controlul de constituționalitate.

Și în fine, în opinia autorilor excepției, textul de lege criticat "dă naștere la interpretări în ceea ce privește calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în baza

Legii nr. 18/1991 , înlăturând practic de sub incidența legii cetățenii străini, moștenitorii legali ai titularului dreptului de proprietate". Aceste aspecte, însă, sunt chestiuni de aplicare și interpretare a legii care excedează contenciosului constituțional.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Alfred Kuliner, Iudita Iliuț, Miriam Klein, Norbert Kuliner și Ester Iudith Elias în dosarele nr. 16.882/55/2006, nr. 16.896/55/2006 și nr. 16.893/55/2006 ale Judecătoriei Arad.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2007.