Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 968/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție

prezumat în vigoare

Data actului
30 octombrie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 854 din 12 decembrie 2007
Citat de
8 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 9.150 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 43/2002 4 aprilie 2002 (prevederi anume) privind Parchetul Național Anticoruptie

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Daniel Vârnav, Gheorghiță Ivan, Adrian Cioc și Marinela Crivăț în Dosarul nr. 450/35/P/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori.

La apelul nominal răspunde avocatul Sorin Munteanu, pentru autorii excepției, cu împuternicire avocațială depusă în ședință, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, apărătorul autorilor excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, întrucât dispozițiile de lege criticate permit organelor de cercetare să întocmească acte care la parchetele ordinare sunt săvârșite doar de procuror, ceea ce contravine prevederilor art. 16, ale art. 21 și ale art. 124 din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind neîntemeiată, întrucât regulile prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

în ceea ce privește urmărirea penală se completează cu dispozițiile Codului de procedură penală, care, la art. 217, prevede că procurorul poate dispune ca anumite acte de cercetare penală să fie săvârșite de organele de cercetare penală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 450/35/P/2007, Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție. Excepția a fost ridicată de Daniel Vârnav, Gheorghiță Ivan, Adrian Cioc și Marinela Crivăț într-o cauză având ca obiect judecarea unor infracțiuni de corupție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât atribuie organelor de poliție judiciară competența de a efectua acte de urmărire penală în numele procurorului, instituind astfel o discriminare între inculpații din cauzele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție și cei din alte cauze, în care urmărirea penală este efectuată în mod obligatoriu de către procuror, lipsindu-i pe aceștia de garanțiile procesuale care decurg din efectuarea urmăririi penale de către procuror.

Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul criticat se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza sa, iar judecata se desfășoară de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, verificând, evaluând și coroborând probele.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate reprezintă o aplicare a prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituție, în conformitate cu care parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 503/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: "Dispozițiile procurorilor din Direcția Națională Anticorupție sunt obligatorii pentru ofițerii de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1). Actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și ale art. 131 alin. (3) privind funcționarea parchetelor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele motive:

În baza dispozițiilor criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Naționale Anticorupție efectuează acte de cercetare penală, în baza unei dispoziții scrise a procurorului și în numele acestuia.

Susținerile autorilor excepției, în sensul că aceste dispoziții ar crea discriminări între inculpații din cauzele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție și cei din alte cauze, în care urmărirea penală este efectuată în mod obligatoriu de către procuror, sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

și Codului de procedură penală, cu ale căror dispoziții se completează această ordonanță, urmărirea penală se efectuează de către procuror, nefiind deci în prezența unei încălcări a principiului egalității în fața legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Faptul că, în anumite cazuri, ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Naționale Anticorupție efectuează acte de cercetare penală nu echivalează cu o încălcare a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, prevăzut de dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, întrucât, pe de-o parte, această poliție judiciară a fost creată în scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție, iar, pe de altă parte, actele de cercetare ale acestor ofițeri se efectuează în numele procurorului și numai după dispoziția scrisă a acestuia.

Totodată, Curtea constată că ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului, ceea ce dă expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.

Având în vedere toate aceste argumente, Curtea reține că dispozițiile criticate nu contravin nici prevederilor constituționale ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Daniel Vârnav, Gheorghiță Ivan, Adrian Cioc și Marinela Crivăț, în Dosarul nr. 450/35/P/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 octombrie 2007.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.