Decizia nr. 684/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (1), (2), (4) și (5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul magistraților, excepție ridicată de Elena Pătrașcu în Dosarul nr. 3.010/2005 al Tribunalului Tulcea.

La apelul nominal răspunde autorul excepției. Lipsește partea Tribunalul Tulcea, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 803D/2005, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 .

La apelul nominal în acest dosar răspunde Paul Irimia, autorul excepției. Lipsește partea Casa Județeană de Pensii Dolj, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 803D/2005 la Dosarul nr. 792D/2005, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .

Elena Pătrașcu este de acord cu conexarea dosarelor.

Paul Irimia nu se opune conexării.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect a cauzelor menționate, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 803D/2005 la Dosarul nr. 792D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, Elena Pătrașcu solicită admiterea excepției, arătând că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât discriminează persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare au altă ocupație decât cea de judecător sau procuror, deși au o vechime mare în magistratură față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare au funcția de magistrat, chiar dacă au avut această ocupație pentru o perioadă foarte scurtă.

Având cuvântul, Paul Irimia solicită admiterea excepției. Arată în acest sens că dispozițiile

art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004

sunt discriminatorii, întrucât stabilesc acordarea pensiei de serviciu în funcție de vechimea în magistratură.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, apreciind că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.010/2005, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (1), (2), (4) și (5) din Legea nr. 303/2004 . Excepția a fost ridicată de Elena Pătrașcu într-o cauză de contencios administrativ, având ca obiect refuzul Tribunalului Tulcea de a elibera adeverința tip pentru stabilirea pensiei de serviciu.

Prin Încheierea din 5 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 480/CM/2005, Curtea de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 . Excepția a fost ridicată de Paul Irimia într-o cauză ce are ca obiect contestația împotriva deciziei Casei Județene de Pensii Dolj.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât instituie privilegii pentru persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau procuror, indiferent ce vechime au în această funcție, și le discriminează pe cele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare au altă ocupație, deși au o vechime mare în magistratură, mai mică însă de 25 de ani.

Tribunalul Tulcea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituționalitate formulate.

Curtea de Apel Craiova arată că excepția ridicată nu este întemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece acestea nu instituie discriminări, ci prevăd un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație juridică.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (1), (2), (4) și (5) din Legea nr. 303/2004

privind Statutul magistraților.

Anterior sesizării Curții cu excepția de neconstitu-ționalitate, această lege a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, sub titlul " Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor", dându-se articolelor o nouă numerotare, astfel că art. 81 a devenit art. 82.

Prin urmare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 82 alin. (1), (2), (4) și (5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu următorul conținut: "(1) Judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

(2) Judecătorii și procurorii sunt pensionați la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani. [...]

(4) De pensia de serviciu beneficiază și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală.

(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) numai în funcția de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecător sau procuror în funcție în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului".

Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție "Egalitatea în drepturi", deoarece acestea stabilesc privilegii pentru persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau procuror, iar pentru persoanele care timp îndelungat au deținut o asemenea funcție, dar la data pensionării au o altă ocupație, prevăd un tratament discriminatoriu.

Analizând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie, ca și celelalte forme de asistență socială, se exercită în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept ca pentru diferite categorii socioprofesionale, având în vedere situația deosebită a acestora, să stabilească condiții, criterii și mod de calcul al pensiei diferențiate.

Pensia de serviciu pentru magistrați este mai avantajoasă decât cea stabilită conform normelor general aplicabile în cadrul sistemului public de pensii. Legiuitorul a stabilit acest beneficiu pentru magistrați în scopul creșterii atractivității profesiei, al asigurării stabilității în aceste funcții și al recompensării privațiunilor și incompatibilităților pe care le impune exercitarea acestora.

Persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, cele care, deși au trecut într-o altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1), (2), (4) și (5) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Elena Pătrașcu în Dosarul nr. 3.010/2005 al Tribunalului Tulcea și de Paul Irimia în Dosarul nr. 480/CM/2005 al Curții de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2005.