Decizia nr. 44/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Maria Dorha în Dosarul nr. 1.061/COM/2005 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosarul cauzei părțile Alexandru-Emeric Korom și Maria Korom au depus un înscris reprezentând Rezoluția dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, pentru a sublinia netemeinicia excepției de neconstituționalitate.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2005, Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Maria Dorha într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de suspendare a efectelor unei autorizații de construire.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia consideră că textul de lege criticat, care conferă terților posibilitatea să solicite suspendarea efectelor unei autorizații de construire, încalcă dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție privind dreptul de proprietate privată, respectiv a atributelor acestui drept: folosința și dispoziția materială.

Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât, "prin aplicarea articolelor de lege contestate, se urmărește respectarea legalității în emiterea actelor respective, ceea ce reprezintă, de fapt, garantarea dreptului de proprietate al tuturor părților".

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens apreciază, în esență, că "necesitatea respectării legalității prin instaurarea unui control judiciar al actelor administrative ar rămâne fără efect dacă nu ar fi posibilă, în cazuri limitate și expres prevăzute de lege, posibilitatea suspendării acestora".

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate "nu conțin norme contrare prevederilor constituționale privind dreptul de proprietate, ale cărui conținut și limite sunt stabilite prin lege."

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 14 din Legea nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. În realitate, așa cum rezultă din motivarea excepției, obiectul acesteia îl constituie prevederile

art. 14 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 554/2004 .

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 14: "(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond.

(2) Instanța va rezolva cererea de suspendare, de urgență, cu citarea părților. [...]

(4) Încheierea sau, după caz, sentința prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare."

În susținerea excepției autorul acesteia invocă încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată. Din motivarea excepției rezultă însă că în realitate autorul excepției are în vedere doar prevederile constituționale ale art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate și a creanțelor asupra statului și ale alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal de lege, indiferent de titular.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Suspendarea prin hotărâre judecătorească a executării actului administrativ, reglementată prin textul de lege criticat, reprezintă o excepție de la regula executării din oficiu a actului administrativ.

În acest sens, legea revede întrunirea a trei condiții pentru ca instanța să poată suspenda executarea actului: existența cazului bine justificat, prevenirea unei pagube iminente și dovada că persoana vătămată a formulat recursul prealabil (grațios) la autoritatea emitentă a actului respectiv.

Curtea constată că nu se poate reține încălcarea art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, deoarece posibilitatea suspendării executării actului administrativ, în speță - autorizația de construire, ca de altfel și necesitatea obținerii acesteia, se încadrează în sfera limitelor dreptului de proprietate, stabilite prin lege, conform art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție.

Curtea observă, de asemenea, că măsura suspendării executării actului administrativ se dispune până la pronunțarea instanței de fond, având așadar o durată limitată în timp.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (1), (2) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Maria Dorha în Dosarul nr. 1.061/COM/2005 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 ianuarie 2006.