Decizia nr. 108/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19, art. 20 alin. (1) și art. 24 alin. (3) din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și ale art. 35 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decizia nr. 887/2020 15 decembrie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) și ale a…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor art. 19, art. 20 alin. (1) și
art. 24 alin. (3) din Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și ale
art. 35 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Gheorghe Grameni și Hristachi Ciamatu în Dosarul nr. 739/M/2005 al Curții de Apel Constanța - Secția pentru cauze cu minori și de familie, precum și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 891D/2005, nr. 894D/2005-902D/2005, nr. 909D/2005-911D/2005, nr. 924D/2005-927D/2005, nr. 957D/2005, nr. 960D/2005-965D/2005, nr. 1.053D/2005, nr. 1.054D/2005 și nr. 58D/2006, care au același obiect.
La apelul nominal în aceste dosare se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la Dosarul nr. 909D/2005 de către autorul excepției, Cristea Gâscan, pentru acordarea unui nou termen de judecată din cauza imposibilității de prezentare, precum și asupra cererii depuse la Dosarul nr. 960D/2005 de către autorii excepției, Mariana Gâju și Constantin Bălan, pentru amânarea judecății în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererilor de amânare.
Curtea, în temeiul art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererile de amânare depuse de Cristea Gâscan în Dosarul nr. 909D/2005 și de Mariana Gâju și Constantin Bălan în Dosarul nr. 960D/2005.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 891D/2005, nr. 894D/2005-902D/2005, nr. 909D/2005-911D/2005, nr. 924D/2005-927D/2005, nr. 957D/2005, nr. 960D/2005-965D/2005, nr. 1.053D/2005, nr. 1.054D/2005 și nr. 58D/2006 la Dosarul nr. 890D/2005, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea, întrucât dosarele au obiect identic.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor menționate, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr . 47/1992, dispune conexare a dosarelor nr. 891D/2005, nr. 894D/2005-902D/2005, nr. 909D/2005-911D/2005, nr. 924D/2005-927D/2005, nr. 957D/2005, nr. 960D/2005-965D/2005, nr. 1.053D/2005, nr. 1.054D/2005 și nr. 58D/2006 la Dosarul nr. 890D/2005, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu contravin art. 16 din Constituție.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 25 octombrie 2005, pronunțate în dosarele nr. 739/M/2005, nr. 740/M/2005, nr. 741/M/2005, nr. 742/M/2005, nr. 743/M/2005, nr. 744/M/2005, nr. 745/M/2005 și nr. 746/M/2005, prin încheierile din 18 octombrie 2005, pronunțate în dosarele nr. 645/M/2005, nr. 662/M/2005, nr. 666/M/2005, nr. 670/M/2005, nr. 671/M/2005 și nr. 674/M/2005, prin încheierile din 8 noiembrie 2005, pronunțate în dosarele nr. 665/M/2005, nr. 669/M/2005, nr. 673/M/2005, nr. 807/M/2005, nr. 809/M/2005, nr. 811/M/2005, nr. 814/M/2005 și nr. 816/M/2005, prin încheierile din 22 noiembrie 2005, pronunțate în dosarele nr. 805/M/2005, nr. 806/M/2005, nr. 808/M/2005, nr. 810/M/2005 și nr. 815/M/2005, toate ale Curții de Apel Constanța - Secția pentru cauze cu minori și de familie, precum și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și prin Încheierea din 3 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.706/2005 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția comercială și de contencios administrativ, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19, art. 20 alin. (1) și
art. 24 alin. (3) din Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și ale
art. 35 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Grameni și Hristachi Ciamatu, de Avram Ghebeni, Marian Sărăcilă și Vintilă Sărăcilă, de Gigel Sava și Nicolae Ilie, de Mugur Viorel Mitrana și Alexandru Sandu, de Vasile Neicu și Gheorghe Martinescu, de Marian Gâscan și Octavian Erimia, de Ion Tănase și Ion Popescu, de Vasile Băjan, Marinel Eftinca și Ion Baciu, de Valeriu Iacoboaiea, de Constantin Radu, de Constantin Bentea și Dumitru Nebunu, de Cristea Gâscan, de Marcela Rădulescu și Dumitru Nedea, de Gheorghe Murat și Ion Legănel, de Ion Roman și Ion Bogdan, de Dumitru Dedu și Neagu Gheorghe Tănase, de Stelian Gheorghe, de Gheorghe Frigioi, Marian Stan și Ștefan Toma, de Eugen Dumitru și Vasile Banu Cojocaru, de Mariana Gâju și Constantin Bălan, de Antoaneta Mândrescu și Ion Adam, de Dan Anica și Pavel Crișan, de Ion Ioniță și Cristian Andrei, de Florin-Georgel Onescu, Ioan Dinu, Ion Burcea și Vasile Dumitrașcu, de Ion Oprea și Silvius Nițu, de Constantin Cimpoiașu și Nelu Miu, de Gabriel Tatulescu și Ion Beiu, precum și de Consiliul Local al Comunei Chiheru de Jos, județul Mureș, în cadrul unor litigii de muncă, având ca obiect plata sporului pentru vechime.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate, prevăzând că pentru demnitari, printre care și aleșii locali - primari și viceprimari, unica formă de remunerare a activității desfășurate o constituie indemnizația lunară, dreptul la sporul pentru vechime în muncă recunoscându-l numai pentru unele categorii de salariați, au caracter discriminativ, contrar prevederilor art. 16 alin. (1), precum și celor ale art. 20 din Constituție, cu raportare la art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.
Curtea de Apel Constanța - Secția pentru cauze cu minori și de familie, precum și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece instituirea unor reglementări juridice diferențiate în privința drepturilor și obligațiilor unor categorii de cetățeni care se află în situații diferite nu este contrară art. 16 alin. (1) din Constituție.
Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția comercială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât funcția de primar este una de demnitate publică, iar sporurile și premiile sunt specifice salariaților în baza unui contract de muncă.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu conțin discriminări, ci legiuitorul a înțeles să reglementeze diferit situația primarilor și a viceprimarilor față de celelalte categorii de persoane, în funcție de criterii obiective.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât acestea se aplică tuturor persoanelor aflate în situațiile prevăzute în ipotezele normelor legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare, iar instituirea unor categorii de persoane cu sisteme de salarizare specifice este justificată de situația diferită a acestor categorii de persoane față de alți salariați.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 19, art. 20 alin. (1) și
art. 24 alin. (3) din Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, precum și dispozițiile
art. 35 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.
Dispoziții legale criticate din
au următorul conținut:
- Art. 19: "Persoanele care ocupă funcții de demnitate publică au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație lunară, stabilită în conformitate cu prevederile anexei nr. II.";
- Art. 20 alin. (1): "Indemnizația lunară, prevăzută la art. 19, este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.";
- Art. 24 alin. (3): "Dispozițiile legale referitoare la alte drepturi salariale, cum sunt sporurile pentru condițiile de muncă, sporul pentru vechimea în muncă, alte sporuri, precum și premiile și stimulentele, acordate persoanelor ale căror salarii de bază se stabilesc potrivit grilelor de salarizare prevăzute în anexele nr. III-VIII, rămân în vigoare."
Articolul 35
are următorul conținut: "Primarii și viceprimarii, precum și președinții și vicepreședinții consiliilor județene au dreptul la o indemnizație lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, în condițiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului."
Autorii excepției consideră că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, precum și prevederilor art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin
Decretul nr. 212/1974 , publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1976, care proclamă dreptul tuturor persoanelor la ocrotire egală din partea legii.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului. În exercitarea acestui drept și îndeplinirea acestei obligații a fost adoptată
Legea nr. 154/1998 , care, potrivit rolului definit în art. 1 lit. c), creează cadrul legislativ și pentru remunerarea persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, categorie în care se încadrează inclusiv primarii și viceprimarii unităților administrativ-teritoriale.
Sistemul de salarizare instituit prin această lege se bazează pe principiul stabilirii salariilor și a indemnizațiilor conform valorii de referință universale și a valorilor de referință sectoriale, prevăzute în bugetul de stat, prin înmulțirea acestora cu coeficienții de multiplicare prevăzute de lege. Valorile de referință sunt diferite în raport cu importanța sectoarelor de activitate la care se referă, iar coeficienții de multiplicare diferă la categorii de demnitari și salariați.
Articolul 19
prevede dreptul persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică la o indemnizație lunară, care, potrivit art. 20 alin. (1) din aceeași lege, constituie unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției. Alin. (3) al art. 24 prevede aplicabilitatea dispozițiilor altor acte normative referitoare la alte drepturi salariale, cum sunt și sporurile, în cazul categoriilor de persoane ale căror salarii de bază se stabilesc potrivit grilelor de salarizare prevăzute în anexele nr. III-VIII.
Articolul 35
prevede dreptul primarilor și viceprimarilor, precum și al președinților și vicepreședinților consiliilor județene la o indemnizație lunară stabilită potrivit legii.
Curtea constată că sporurile, premiile și alte stimulente, acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
După cum a statuat de nenumărate ori Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în acord și cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, cauza Marckx împotriva Belgiei, 1979), principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19, art. 20 alin. (1) și
art. 24 alin. (3) din Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și ale
art. 35 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Gheorghe Grameni și Hristachi Ciamatu, de Avram Ghebeni, Marian Sărăcilă și Vintilă Sărăcilă, de Gigel Sava și Nicolae Ilie, de Mugur Viorel Mitrana și Alexandru Sandu, de Vasile Neicu și Gheorghe Martinescu, de Marian Gâscan și Octavian Erimia, de Ion Tănase și Ion Popescu, de Vasile Băjan, Marinel Eftinca și Ion Baciu, de Valeriu Iacoboaiea, de Constantin Radu, de Constantin Bentea și Dumitru Nebunu, de Cristea Gâscan, de Marcela Rădulescu și Dumitru Nedea, de Gheorghe Murat și Ion Legănel, de Ion Roman și Ion Bogdan, de Dumitru Dedu și Neagu Gheorghe Tănase, de Stelian Gheorghe, de Gheorghe Frigioi, Marian Stan și Ștefan Toma, de Eugen Dumitru și Vasile Banu Cojocaru, de Mariana Gâju și Constantin Bălan, de Antoaneta Mândrescu și Ion Adam, de Dan Anica și Pavel Crișan, de Ion Ioniță și Cristian Andrei, de Florin-Georgel Onescu, Ioan Dinu, Ion Burcea și Vasile Dumitrașcu, de Ion Oprea și Silvius Nițu, de Constantin Cimpoiașu și Nelu Miu, de Gabriel Tatulescu și Ion Beiu în dosarele nr. 739/M/2005, nr. 742/M/2005, nr. 662/M/2005, nr. 671/M/2005, nr. 811/M/2005, nr. 745/M/2005, nr. 673/M/2005, nr. 741/M/2005, nr. 670/M/2005, nr. 645/M/2005, nr. 744/M/2005, nr. 816/M/2005, nr. 809/M/2005, nr. 669/M/2005, nr. 740/M/2005, nr. 666/M/2005, nr. 746/M/2005, nr. 743/M/2005, nr. 806/M/2005, nr. 807/M/2005, nr. 808/M/2005, nr. 814/M/2005, nr. 815/M/2005, nr. 665/M/2005, nr. 674/M/2005, nr. 805/M/2005, nr. 810/M/2005 ale Curții de Apel Constanța - Secția pentru cauze cu minori și de familie, precum și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de Consiliul Local al Comunei Chiheru de Jos, județul Mureș, în Dosarul nr. 2.706/2005 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 februarie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.