Acordul din 26 iulie 1991

Articolul 1

Definiții

În sensul acestui acord:

1. Termenul "investiție" va cuprinde orice fel de active legate de participarea la companii și societăți comerciale mixte, în special, dar nu exclusiv:

a) proprietăți mobile și imobile, cît și orice alte drepturi reale referitoare la orice fel de active;

b) drepturi provenite din acțiuni, obligațiuni și alte categorii de interese în societăți;

c) drepturi de creanta, goodwill și alte active sau drepturi referitoare la prestări având o valoare economică sau financiară;

d) drepturi în domeniul proprietății intelectuale și industriale, procedee tehnice și know-how;

e) venituri reinvestite.

Aceste investiții vor fi efectuate în conformitate cu legile, reglementările și aprobările, în scris, care pot fi solicitate părții contractante pe teritoriul căreia se realizează investiția.

O eventuala schimbare a formei în care s-au efectuat investițiile nu afectează caracterul lor de investiții, cu condiția ca o astfel de schimbare sa nu contravina legilor, reglementărilor și aprobărilor scrise ale părților contractante.

2. Termenul investitor desemnează:

a) cu privire la România: orice persoană fizica având cetățenia română în conformitate cu legile în vigoare, precum și orice persoană juridică constituită în conformitate cu legile române și având sediul social în România;

b) cu privire la Republica Cipru: orice persoană fizica având cetățenia Republicii Cipru în conformitate cu legislația acesteia, precum și orice persoană juridică constituită în conformitate cu legislația acesteia și avîndu-și sediul pe teritoriul Republicii Cipru și care este sub jurisdicția și controlul Guvernului Republicii Cipru.

3. Termenul venituri desemnează acele sume nete obținute din investiții pe o anumită perioada de timp, cum ar fi părți din profituri, dividende, dobinzi, redevențe și alte plati, sume provenite din lichidarea totală sau parțială a investițiilor, precum și orice alte sume provenind din astfel de investiții considerate ca venituri în baza legilor tarii gazda.

4. Termenul național desemnează:

a) cu privire la România: orice persoană fizica având cetățenie română în conformitate cu legile și reglementările române;

b) cu privire la Republica Cipru: orice persoană fizica care, în conformitate cu legile Republicii Cipru, este cetățean al Republicii Cipru.

Articolul 2

Promovarea și protejarea investițiilor

1. Fiecare parte contractantă va incuraja și crea condiții favorabile pentru investițiile efectuate pe teritoriul sau de către investitori ai celeilalte părți contractante.

2. Investițiile vor fi admise în conformitate cu prevederile legale și normele guvernamentale, precum și cu politica oficială a părții contractante pe teritoriul căreia se efectuează investiția și se vor bucura de protecția și garanțiile prevăzute în acest acord.

3. Fiecare parte contractantă se angajează să asigure pe teritoriul sau un tratament just și echitabil pentru investițiile investitorilor celeilalte părți contractante. Nici una dintre părțile contractante nu va împiedica în nici un fel prin măsuri arbitrare, nerezonabile sau discriminatorii conducerea, întreținerea sau folosirea investițiilor, precum și dreptul de a dispune de acestea.

4. Investitorilor fiecărei părți contractante li se va permite sa angajeze, la alegere, personal de conducere și tehnic superior, indiferent de naționalitate, în măsura permisă de legile, reglementările și politica oficială urmată de statul gazda. Potrivit legilor, reglementărilor și politicii oficiale urmate, referitor la intrarea și șederea străinilor, naționalilor din oricare parte contractantă li se va permite să între și sa ramina pe teritoriul celeilalte părți contractante în scopul de a efectua și administra investiția.

5. Fiecare parte contractantă se angajează să asigure mijloace efective de sustinere a pretențiilor și de aplicare a drepturilor în legătură cu acordurile privind realizarea de investiții, autorizațiile pentru investiții și proprietăți. Fiecare parte contractantă nu va împiedica dreptul investitorilor celeilalte părți contractante de a avea acces la curțile sale de justiție, tribunale administrative și agenții, precum și la orice alte organisme care exercita o autoritate de jurisdicție.

6. Fiecare parte contractantă va publică toate legile și reglementările care au legătură sau afectează investițiile de pe teritoriul sau ale investitorilor celeilalte părți contractante.

Articolul 3

Tratamentul națiunii celei mai favorizate

1. Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor efectuate pe teritoriul sau de către investitori ai celeilalte părți contractante un tratament nu mai puțin favorabil decît cel pe care îl acorda în situații asemănătoare investițiilor investitorilor oricărui stat terț.

2. Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, în ceea ce privește conducerea, menținerea, utilizarea sau dispunerea de investițiile lor, un tratament nu mai puțin favorabil decît cel pe care îl acorda investitorilor oricărui stat terț.

3. Prevederile acestui acord referitoare la acordarea tratamentului națiunii celei mai favorizate nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă sa extindă asupra investitorilor celeilalte părți contractante avantajul rezultind din:

a) orice uniune economică sau vamală, o zona de liber schimb sau organizație economică regionala, la care oricare dintre părțile contractante este sau ar putea sa devină parte;

b) orice acord, internațional sau regional, sau alt aranjament referitor în totalitate sau în principal la impozitare sau din aplicarea propriei legislații interne referitoare, în totalitate sau în principal, la impozitare;

c) orice acord de investiții care asigura valabilitate retroactivă și care defineste deținerea indirecta de acțiuni drept investiții.

4. Fiecare parte contractantă va respecta toate celelalte obligații asumate cu privire la investitorii celeilalte părți contractante, la investițiile și profiturile lor.

Articolul 4

Exproprierea și despăgubirea

1. Nici una dintre părțile contractante nu va lua măsuri care să-i priveze direct sau indirect pe investitorii celeilalte părți contractante de investițiile lor, decît dacă au fost îndeplinite următoarele condiții:

a) măsurile sunt luate în interesul public și în baza unei proceduri legale corespunzătoare;

b) măsurile nu sunt discriminatorii;

c) măsurile sunt însoțite de prevederi pentru plata unei despăgubiri juste.

2. Despăgubirea va trebui sa corespundă valorii investiției care a făcut obiectul uneia dintre măsurile menționate la paragraful 1 al acestui articol, să fie prompta, adecvată și efectivă.

3. Cuantumul despăgubirii va fi determinat în conformitate cu principiile recunoscute de evaluare, cum este valoarea libera de piața a investiției la data când a fost luată măsura de expropriere.

În situația în care valoarea libera de piața nu poate fi stabilită cu usurinta, despăgubirea va fi determinata pe baza unor principii echitabile, tinindu-se seama, între altele, de capitalul investit, aprecierea sau deprecierea acestuia, veniturile curente, valoarea de înlocuire și alți factori relevanti.

4. La cererea investitorului afectat, cuantumul despăgubirii va putea fi reexaminat de către un tribunal sau alt organ competent, în cadrul jurisdicției părții contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția.

5. Suma despăgubirii stabilită definitiv va fi plătită imediat investitorului, care va avea dreptul sa transfere această sumă fără întârziere, în valută liber convertibilă. În situația în care plata despăgubirii intirzie, investitorul va avea dreptul la o dobinda pentru orice perioada de întârziere nejustificată în efectuarea plății.

Articolul 5

Despăgubirea pentru pierderi

Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante au suferit pierderi ca urmare a unui război sau a altui conflict armat, unei stări de necesitate naționala, revoluției, revoltei, insurectiei sau altor evenimente similare, inclusiv pierderi ocazionate de rechizitionare, li se va acorda de către aceasta din urma parte contractantă, în ceea ce privește măsurile pentru acoperirea pierderilor, un tratament nu mai puțin favorabil decît cel pe care îl acorda investitorilor oricărui stat terț. Sumele care ar putea rezultă din aplicarea prevederilor acestui articol vor fi liber transferabile.

Articolul 6

Transferurile valutare

1. Fiecare parte contractantă garantează investitorului celeilalte părți contractante, cu privire la investiția lui, în conformitate cu legile și reglementările sale, transferul:

a) venitului obținut din investiții, inclusiv profituri, dobinzi, dividende și redevențe;

b) sumelor necesare pentru rambursarea la termen a creditelor contractate;

c) sumelor din recuperarea creanțelor, din lichidarea totală sau parțială a investițiilor, inclusiv din sporurile de capital sau cresteri ale capitalului investit;

d) despăgubirii achitate conform art. 4 și 5;

e) redevențelor și altor plati rezultind din drepturi de licență și din asistența comercială, administrativă sau tehnica;

f) unei părți din câștigurile care nu au fost cheltuite pe plan local de către naționalii oricărei părți contractante care au primit autorizația sa lucreze pe teritoriul celeilalte părți contractante în legătură cu o investiție aprobată.

2. Fiecare parte contractantă va emite, după îndeplinirea obligațiilor care revin investitorilor, autorizațiile necesare în scopul de a asigura efectuarea fără întârziere a transferurilor.

3. Transferurile menționate mai sus vor fi efectuate în valută convertibilă în care s-a realizat investiția sau în orice alta valuta liber convertibilă, la cursul de schimb oficial în vigoare la data transferului.

4. Fără întârziere, în sensul acestui articol, sunt considerate transferurile care se fac într-o perioadă în mod obișnuit necesară pregătirii formalităților de transfer. Timpul se considera de la data când cererea împreună cu documentele necesare au fost supuse, în mod corespunzător, autorităților competente și nu trebuie să depășească, în nici un caz, o perioadă de 2 luni.

Articolul 7

Subrogarea

Dacă una dintre părțile contractante efectuează plati propriilor săi investitori, în virtutea unei garanții pe care a acordat-o în legătură cu o investiție sau o parte a acesteia, efectuată pe teritoriul celeilalte părți contractante, ultima parte contractantă va recunoaște:

a) transferul, fie ca efect al legii sau ca urmare a unei tranzacții legale, al oricărui drept, pretentie sau obligație de la acest investitor la prima parte contractantă; și

b) ca prima parte contractantă este indreptatita, în virtutea subrogarii, sa exercite drepturile, sa susțină pretențiile acelui investitor și să își asume obligațiile legate de investiție, inclusiv plata impozitelor și taxelor.

Prima parte contractantă este indreptatita, în măsura în care dorește, sa exercite orice astfel de drept sau pretentie în aceleași limite și supus acelorași restrictii ca și predecesorul sau în titlu.

Articolul 8

Reglementarea diferendelor relative la investiții

1. Orice diferend între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante privind o investiție a acestui investitor pe teritoriul primei părți contractante va fi soluționat între părțile implicate.

2. În situația în care un astfel de diferend nu poate fi soluționat pe cale amiabila în termen de 3 luni de la data cererii scrise, investitorul în cauza poate supune diferendul pentru reglementare, la alegerea sa:

a) în toate cazurile, instanței părții contractante care are jurisdicție teritorială;

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, pentru aplicarea procedurilor de conciliere și arbitraj prevăzute de Convenția de la Washington din 18.03.1965 cu privire la reglementarea diferendelor relative la investiții între state și naționali ai altor state.

3. Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca, în apărarea sa, în nici un moment în timpul desfășurării procedurilor implicind un diferend privind investițiile, imunitatea sa, precum și faptul ca investitorul a primit, în baza unui contract de asigurare, o despăgubire care acoperă în întregime sau parțial pagubele sau pierderile suferite.

Articolul 9

Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante

1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acordului vor fi soluționate, pe cît posibil, prin negocieri între cele doua părți contractante. Dacă un astfel de diferend nu poate fi astfel reglementat într-un termen de 6 luni de la începerea negocierilor, atunci, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, acesta va fi supus unui tribunal arbitral, în conformitate cu prevederile acestui articol.

2. Tribunalul arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în modul următor: fiecare parte contractantă desemnează un arbitru; cei doi arbitri propun, de comun acord, celor două părți contractante un președinte care să fie cetățean al unui stat terț și care va fi numit de cele doua părți contractante. Arbitrii vor fi numiți într-un termen de 3 luni, iar președintele, într-un termen de 5 luni de la primirea cererii de arbitraj.

3. Dacă în decursul oricăreia dintre perioadele menționate la paragraful 2 nu au fost efectuate numirile necesare, oricare parte contractantă poate să invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare. Dacă președintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau este împiedicat sa exercite funcția menționată, vicepreședintele Curții Internaționale de Justiție va fi invitat să facă numirile necesare.

Dacă vicepreședintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau dacă el este, de asemenea, împiedicat sa exercite funcția menționată, membrul Curții Internaționale de Justiție care urmează imediat în grad și nu este național al uneia dintre părțile contractante va fi invitat să facă numirile necesare.

4. Tribunalul arbitral va adopta hotărârea sa pe baza prevederilor prezentului acord, ale altor acorduri încheiate între părțile contractante, precum și a principiilor și normelor generale ale dreptului internațional. Hotărârea va fi adoptată prin majoritate de voturi. Aceste hotărâri vor fi definitive și obligatorii.

5. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile pentru arbitrul pe care l-a desemnat, precum și cele privind reprezentarea sa în procedura arbitrală. Cheltuielile privind președintele și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de părțile contractante.

6. Tribunalul arbitral își va stabili propria procedura.

Articolul 10

Aplicarea

Acest acord se va aplica tuturor investițiilor realizate de investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, după intrarea acestuia în vigoare.

Articolul 11

Intrarea în vigoare, valabilitatea și expirarea

1. Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data când părțile contractante și-au notificat una alteia ca cerințele legale sau constituționale, după caz, pentru intrarea în vigoare a acestui acord au fost îndeplinite.

2. Acordul va rămâne în vigoare pe o perioadă de 10 ani și se va reînnoi prin tacită reconducțiune pe noi perioade de 10 ani, cu excepția cazului denunțării în scris de către una dintre părțile contractante, cu 6 luni înainte de data expirării. După expirarea perioadei inițiale de valabilitate, acordul poate fi denunțat în orice moment, cu un preaviz de cel puțin 6 luni.

3. Pentru investițiile efectuate, în cursul perioadei de valabilitate a acordului, prevederile acestuia vor continua să se aplice în caz de încetare a valabilității, pentru o perioadă de 10 ani de la data expirării sale.

Încheiat și semnat la București la 26 iulie 1991, în doua exemplare originale, în limba engleza, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României,

Dumitru Dan Popescu

Pentru Guvernul Republicii Cipru,

George Hadji Anastasiou