Regulamentul din 21 decembrie 2006

Elaborarea regulamentului de ordine interioara

Administratia fiecarui loc de detinere, în functie de particularitati, elaboreaza și aplica un regulament propriu privind ordinea interioara.

Regulamentul de ordine interioara este aprobat prin decizie a directorului locului de detinere și este adus la cunoștința persoanelor private de libertate, prin inmanarea unui exemplar, sub semnatura, la intrarea în penitenciar, precum și ori de cate ori regulamentul este modificat sau completat. Copia de pe regulamentul de ordine interioara se considera inmanata ori de cate ori persoana privată de libertate se reintoarce în locul de detinere în care aceasta i-a fost inmanata, cu excepția cazului în care, de la data inmanarii, a suferit modificari sau completari.

Administratia locului de detinere este obligata sa afiseze, în locuri vizibile, drepturile și oblibațiile persoanelor private de libertate, precum și atribuțiile personalului penitenciarului.

Structura regulamentului de ordine interioara

Regulamentul de ordine interioara cuprinde:

a) activitățile zilnice pe care le desfășoară persoanele private de libertate, prevăzute la art. 19-21 din prezentul regulament;

b) posibilitatile persoanei private de libertate de a comunică cu administratia locului de detinere, cu autoritățile judiciare și administrative, cu sotul sau sotia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv ori cu alte persoane, cu aparatorii sau cu reprezentantii misiunilor diplomatice, după caz;

c) drepturile persoanelor private de libertate;

d) oblibațiile și interdicțiile persoanelor private de libertate;

e) faptele care constituie abateri disciplinare;

f) recompensele ce pot fi acordate persoanelor private de libertate;

g) sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate persoanelor private de libertate;

h) măsuri de siguranță individuala și colectiva adoptate la nivelul locului de detinere;

i) modalitatea de pastrare a bunurilor persoanelor private de libertate;

j) regulile de igiena individuala și colectiva;

k) procedura repartizarii și a transferului persoanelor private de libertate;

l) oferta activităților educationale, culturale, ocupationale, terapeutice, de consiliere și asistența sociala, instruire scolara și formare profesionala, precum și de asistența religioasa;

m) modul de organizare a activităților productive;

n) locurile destinate fumatului;

o) regulile de conduita pe care trebuie să le respecte personalul penitenciarului;

p) alte prevederi.

Respectarea regulamentului de ordine interioara constituie o obligație a tuturor persoanelor private de libertate pe întreaga perioadă a privarii de libertate.

Definirea programului zilnic

Programul zilnic cuprinde totalitatea activităților desfășurate cu persoanele private de libertate în cursul unei zile.

Programul zilnic este diferentiat în raport de regimul de executare, vârsta, stare de sănătate, folosirea la activități productive ori de alta natura, anotimp, precum și în raport de zilele de repaus.

Conținutul programului zilnic

În programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul de muncă, timpul aflat la dispoziția persoanei private de libertate și cel de odihnă, precum și timpul destinat desfășurării activităților administrativ-gospodaresti, de curățenie, de igiena, de plimbare, de instruire scolara și formare profesionala, activităților educative, religioase, sportive, de recreere și de exercitare a unor drepturi.

Pentru persoanele private de libertate bolnave, internate în spitale sau infirmerii, precum și pentru femeile gravide, programul zilnic este stabilit de medicul curant.

Planificarea activităților în cadrul programului zilnic are în vedere ca persoanele private de libertate sa petreaca în afara camerelor de detinere cat mai mult timp.

Persoanelor private de libertate care, din diferite motive, nu participa la activități productive, de educatie și interventie psihosociala sau de alta natura în afara camerelor de detinere li se asigura zilnic cel puțin două ore, timp destinat exercitiilor fizice și plimbarii. Pentru minori și tineri, timpul destinat plimbarii este de minimum 3 ore.

Comunicarea programului zilnic persoanelor private de libertate

Administratia penitenciarului are obligația sa transmita fiecarei persoane private de libertate o copie de pe programul zilnic, elaborat în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) din prezentul regulament, și să asigure afisarea în locuri vizibile a diferitelor tipuri de programe zilnice.

Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile și în situația în care programul zilnic sufera modificari sau completari.

Timpul de odihnă și repaus

Persoanelor private de libertate li se asigura zilnic minimum 8 ore de somn.

Persoanelor private de libertate care muncesc sau desfășoară alte activități cu caracter permanent li se asigura cel puțin o zi de repaus pe săptămâna.

Zilele de sarbatori legale sunt considerate zile de repaus.

Reglementarea cadrului de realizare a asistentei medicale

Activitatea de acordare a asistentei medicale persoanelor private de libertate se desfășoară cu respectarea reglementarilor Ministerului Sănătății Publice și este stabilita prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății publice.

Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contributiei pentru asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat prin sume cu destinatie speciala, prin bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administrației și Internelor.

Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de servicii de asistența medicală și de medicamente din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul locului de detinere și din alte surse, potrivit legii.

Spatii și dotari necesare asigurarii asistentei medicale

Pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează o retea sanitara proprie, care cuprinde: cabinete de medicina primara, cabinete de medicina dentara, farmacii, puncte farmaceutice, infirmerii, cabinete și ambulatorii de specialitate, penitenciare-spital și mijloace de transport medical.

Sectorul medical din cadrul unui loc de detinere cuprinde cel puțin urmatoarele spatii și echipamente:

a) camere de infirmerie pentru bolnavi cu afecțiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, persoane aflate în refuz de hrana;

b) camere pentru izolare respiratorie;

c) camere pentru recoltarea sputei;

d) cabinete de consultații medicale și stomatologice;

e) sali de tratament;

f) punct farmaceutic;

g) laborator de tehnica dentara;

h) mijloace de transport adecvate.

Asistența medicală primara

La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura cel puțin un medic de medicina generală - medic cu specialitatea medicina de familie, precum și un numar corespunzător de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale.

Serviciile de asistența medicală primara sunt acordate de către medici, fie în cabinetele medicale din locurile de detinere, fie în infirmerii, dacă pacientul necesita supraveghere medicală permanenta, dar nu se impune internarea în spital.

Asistența medicală ambulatorie

Asistența medicală ambulatorie se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din locurile de detinere și în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital. La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura, după caz, un medic psihiatru, un medic dentist sau un medic ginecolog. Asistența medicală ambulatorie poate fi acordată și în ambulatoriile din reteaua Ministerului Sănătății Publice sau ministerelor cu retea sanitara proprie, aflate în relatii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.

Asistența medicală ambulatorie se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Internarea și externarea persoanelor private de libertate

Serviciile medicale spitalicesti se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum și în alte unități sanitare de profil, aflate în relatii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.

Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere eliberat de către medicul curant sau de către medicul de specialitate.

La externare, persoanele private de libertate se transfera la locurile de detinere de unde au fost internate.

În situații justificate, după externare, persoanele private de libertate pot fi transferate și în alte locuri de detinere, cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Serviciile medicale spitalicesti se acordă în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Asistența medicală dentara

Serviciile de medicina dentara sunt acordate prin cabinetele de medicina dentara din locurile de detinere.

Toate serviciile de medicina dentara preventiva și tratamentele odontale prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt gratuite.

Orice alt tratament de medicina dentara decat cele prevăzute la alin. (2), solicitat de persoanele private de libertate, se va efectua contra cost. Preturile pentru aceste tratamente sunt stabilite anual, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea sefului Directiei medicale, pe baza preturilor de referința avizate de Ministerul Sănătății Publice. Lista preturilor astfel stabilita va fi adusa la cunoștința persoanelor private de libertate prin afisare în locuri vizibile.

Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Contravaloarea contributiei personale pentru lucrarile protetice se suporta de către persoana privată de libertate.

În situația în care persoana privată de libertate și-a pierdut mai mult de 50% din functia masticatorie în perioada detentiei și se constata din analizarea veniturilor sale că nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, aceasta va fi suportata din bugetul unității, în limita fondurilor alocate în acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.

Asigurarea medicamentelor

Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agentia Naționala a Medicamentului.

Prescrierea medicamentelor se face numai de către medicul curant, în urma consultatiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.

Modul de acordare a medicamentelor cu și fără contribuție personala decontate din Fondul național de asigurări sociale de sănătate este stabilit prin Contractul-cadru privind condițiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Confidentialitatea datelor privind starea de sănătate a persoanelor private de libertate

Examenul medical se realizează cu respectarea confidentialitatii acestuia și a intimitatii persoanei în cauza.

Informațiile cu privire la starea de sănătate pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate își dau consimtamantul explicit sau în cauzele expres prevăzute de lege.

Informațiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate în dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să își consulte dosarul medical sau sa primeasca, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispozițiilor art. 42 din Lege, precum și să solicite și sa primeasca, la externarea din spital, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului și ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii, în conformitate cu prevederile

art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 .

Măsuri ocazionate de constatarea urmelor de violenta

În cazul în care la examenul medical se constată că persoana privată de libertate prezinta semne de violenta, medicul are obligația de a consemna cele constatate în dosarul medical al persoanei private de libertate și de a instiinta imediat directorul locului de detinere. În cazul în care medicul constata ca persoana condamnata a fost supusă la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.

În cazurile prevăzute la alin. (1), persoana condamnata la o pedeapsă privativa de libertate are dreptul de a cere, în scris, să fie examinata, la locul de detinere, de către un medic legist sau de către un medic din afara sistemului penitenciar.

Constatarile medicului din afara locului de detinere sunt consemnate în dosarul medical al persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicală, după ce pacientul a luat cunoștința de conținutul sau, sub semnatura.

Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute la alin. (2) se suporta de către solicitant, cu excepția cazurilor în care se constată că acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, caz în care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unității.

Măsuri în caz de autoagresiune

În cazul în care medicul locului de detinere constata ca persoana privată de libertate a recurs la acțiuni de autoagresiune, întocmește un proces-verbal care, după ce este avizat de către directorul unității, se aduce la cunoștința persoanei private de libertate, sub semnatura, și se ataseaza la dosarul individual. O copie a procesului-verbal se transmite instanței de executare.

Durata internarii în spital se menționează în procesul-verbal care se comunică de către administratia locului de detinere instanței de executare, pentru a proceda conform dispozițiilor legale.

Cheltuielile ocazionate de ingrijirile medicale și tratamentul aplicat persoanelor private de libertate în situațiile prevăzute la alin. (1) sunt imputabile celor în cauza.

Informarea persoanelor private de libertate despre evolutia stării de sănătate

Cu prilejul consultatiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personala de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigatiile necesare, precum și despre condițiile terapeutice.

Persoanele private de libertate au dreptul sa refuze o interventie medicală, asumandu-și în scris raspunderea pentru aceasta decizie. Pacientul este informat despre consecintele medicale ale refuzului sau intreruperii actelor medicale.

Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei interventii medicale sau intreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident și nu constituie abatere disciplinara.

Asistența medicală a femeii gravide

Medicul locului de detinere trebuie să ia în evidenta femeia gravida inca de la primire, dispensarizarea acesteia fiind efectuata conform indicatiilor medicului de specialitate obstetrica-ginecologie.

Femeia gravida beneficiaza pe perioada sarcinii de regim alimentar și de condiții de muncă potrivit normelor legale. Conținutul acestor norme legale este adus la cunoștința femeii gravide prin inmanarea unei fotocopii a acestor norme. Femeia gravida semneaza pentru primirea acestor fotocopii.

Femeia gravida cu evolutie normala a sarcinii este internata cu 30 de zile anterior datei probabile a nasterii intr-o secție de specialitate a unui penitenciar-spital.

Penitenciarul-spital în care se afla femeia gravida ia măsuri pentru ca nasterea copilului să se realizeze într-un spital din reteaua Ministerului Sănătății Publice.

Dispozitii referitoare la ingrijirea unui copil în locul de detinere

Penitenciarul-spital asigura condițiile necesare pentru ca mama privată de libertate, la solicitarea acesteia, să își poata ingriji copilul până la implinirea varstei de un an.

În cazul nasterii unui copil, administratia locului de detinere asigura condiții pentru declararea nasterii potrivit dispozițiilor

art. 17-26 din Legea nr. 119/1996

cu privire la actele de stare civila, cu modificările și completările ulterioare, incunostintand femeia gravida cu privire la conținutul acestor dispozitii legale. Dispozitiile art. 36 alin. (2) teza finala din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

Copilul poate rămâne cu mama în camere special amenajate până la implinirea varstei de un an, după care este încredințat tatalui, unui membru de familie sau unei institutii specializate indicate de mama.

Cu acordul mamei, copilul poate fi încredințat și înainte de implinirea varstei de un an. Încredințarea se realizează și atunci când mama nu este apta să aibă grija de el sau îl supune la rele tratamente.

În cazul când mama își poate manifesta voința cu privire la încredințarea copilului, i se ia consimtamantul, în scris, în doua exemplare, de către judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, dintre care unul se trimite persoanei fizice sau institutiei de ocrotire careia i se incredinteaza copilul, iar al doilea exemplar rămâne la dosarul individual al persoanei private de libertate.

În situațiile prevăzute de alin. (2)-(5), se instiinteaza Directia generală de asistența sociala și protectia copilului, care procedeaza potrivit prevederilor

Legii nr. 272/2004

privind protectia și promovarea drepturilor copilului.

§.2. Dreptul la vizita

Organizarea acordarii dreptului la vizita

Pentru menținerea legaturii cu familia și pentru medierea contactului cu diverse persoane și organizații, administratia locului de detinere asigura posibilitatea vizitarii persoanelor private de libertate.

Administratia locului de detinere este obligata să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizita de către persoanele private de libertate.

În cazul persoanelor private de libertate, incadrate în regimul de maxima siguranța sau inchis, vizita se desfășoară în spatii special amenajate, de regula, cu dispozitive de separare între vizitat și vizitator, sub supraveghere vizuala.

Directorul unității poate aproba, în situațiile prevăzute la alin. (3), ca vizita să se desfășoare în spatii fără dispozitive de separare în urmatoarele situații:

a) pentru stimularea persoanelor private de libertate care au o conduita corespunzătoare, participa activ la activitățile de reintegrare sociala și indeplinesc obiectivele stabilite în planul de evaluare și interventie educativa;

b) cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de nastere, căsătorie, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie;

c) la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, cu ocazia vizitelor intreprinse de acestia în penitenciare.

În cazul persoanelor private de libertate, incadrate în regimul semideschis și deschis, vizita se desfășoară în spatii special amenajate, fără dispozitive de separare între vizitat și vizitator, sub supraveghere vizuala.

În cazuri temeinic justificate, directorul unității poate dispune, în situațiile prevăzute la alin. (5), ca vizita să se desfășoare în spatii cu dispozitive de separare, numai pe perioada care a determinat această măsură.

Amenajarea și dotarea spatiilor pentru acordarea dreptului la vizita se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Durata și periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Persoanele vizitatoare

Persoanele private de libertate pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimtamantul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitata și de alte persoane, cu aprobarea scrisa a directorului locului de detinere.

Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate. Prin excepție, sotul sau sotia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate, cu respectarea regulilor de acordare a vizitei, corespunzătoare regimului de executare cel mai sever în care se afla una dintre persoanele vizitate.

Numărul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat, prin decizie motivata a directorului penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiții pentru desfășurarea în condiții normale a vizitei. Copiii în vârsta de până la 14 ani pot vizita persoana privată de libertate numai însoțiți de o persoană majoră.

Persoana sosita în vizita este obligata să-și dovedeasca identitatea. Dovada identității se face cu cartea sau buletinul de identitate, cu pasaportul sau cu orice alt act prevăzut cu fotografie, emis de o autoritate a statului al cărui cetatean sau rezident este. În caz de indoieli asupra realitatii identității, vizita nu se aproba.

Nu este permisa vizita persoanelor care pot avea o influența negativa asupra comportamentului persoanelor private de libertate, a persoanelor care se afla în stare de ebrietate sau a celor care incearca să introducă alcool ori obiecte interzise în locul de desfășurare a vizitei. Persoanele despre care se dețin date și informații ca ar putea periclita siguranța locului de detinere nu sunt primite la vizita.

Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (5) se face prin dispoziție a directorului locului de detinere.

Vizitele între persoanele private de libertate

Directorul locului de detinere poate aproba vizite între persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la vizite, în spatii prevăzute cu dispozitive de separare.

Despre efectuarea vizitei se fac mențiuni în documentele de evidenta ale fiecarei persoane private de libertate.

Controlul corporal și al bagajelor

În scopul prevenirii introducerii de armament, munitie ori substante stupefiante, toxice sau explozive în locul de detinere, vizitatorii sunt supuși în mod obligatoriu controlului antiterorist sau de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a celor menționate și sunt obligati să depună la postul de control bagajele și obiectele care nu au legătură cu efectuarea vizitei.

Acordarea dreptului la vizita implica efectuarea perchezitiei corporale a persoanei private de libertate, atât înainte, cat și după efectuarea acesteia, în condițiile prevăzute de art. 200 din prezentul regulament.

Vizita intima

Persoanele private de libertate pot beneficia trimestrial de vizita intima, cu durata de doua ore. Prin excepție, frecventa vizitei intime poate fi lunara, pentru primul an după incheierea căsătoriei, în cazul persoanelor care s-au căsătorit în penitenciar, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 45 din prezentul regulament.

Atunci când vizita intima este determinata, potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1) din Lege, de incheierea căsătoriei în penitenciar, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se va desfășura cu acordul directorului penitenciarului, care va stabili totodata și momentul în care se desfășoară vizita, informand în timp util sotii.

În mod excepțional, vizita prevăzută la alin. (2) poate fi întreruptă pentru o perioadă de maximum 24 de ore, fără ca perioada de timp pentru care a avut loc intreruperea să se calculeze la durata totala a vizitei.

Pentru vizita prevăzută la alin. (2) nu este necesar să fie indeplinite condițiile prevăzute de art. 44 din prezentul regulament.

Condiții de acordare a vizitei intime

Pot beneficia de vizita prevăzută în art. 43 alin. (1) din prezentul regulament persoanele private de libertate care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiții:

a) sunt condamnate definitiv și sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;

b) nu sunt cercetate sau în curs de judecată în alte cauze penale;

c) exista o relație de căsătorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de căsătorie, sau, după caz, o relație de parteneriat similara relatiilor stabilite între soti;

d) nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire din penitenciar;

e) nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sancțiunea a fost ridicata;

f) participa activ la programele de educatie și interventie psihosociala ori la activități productive.

Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relație similara relatiilor stabilite între soti de minimum 6 luni, anterior momentului solicitarii vizitei intime. Solicitanții vor da declaratie pe propria raspundere din care să rezulte indeplinirea condiției.

Pentru relatiile între persoane private de libertate, existenta relatiei de parteneriat anterioara solicitarii vizitei intime se dovedeste prin vizitele efectuate între acestea, potrivit dispozițiilor art. 40 din prezentul regulament.

Procedura acordarii vizitei intime

Vizita prevăzută la art. 43 din prezentul regulament se aproba de directorul locului de detinere, la solicitarea scrisa a persoanei private de libertate.

Persoana privată de libertate, sotul sau sotia ori, după caz, partenerul sau partenera are obligația, sub sancțiunea prevederilor art. 309 din Codul penal, republicat, cu modificările și completările ulterioare, să se informeze reciproc cu privire la existenta unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA, intocmind fiecare o declaratie pe propria raspundere despre aceasta informare. Declaratiile se depun la dosarul individual al persoanei private de libertate.

Mențiuni despre acordarea vizitei intime se fac în documentele de evidenta de la sectorul vizita și în modulul corespunzător al aplicatiei informatizate de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

Dispozitiile art. 39 alin. (4)-(6), ale art. 41 și 42 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

Administratia locului de detinere pune la dispoziție mijloace de protecție și materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.

Modul de desfășurare, masurile de siguranță, supraveghere, amenajarea și dotarea spatiilor destinate acordarii acestui tip de vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.

Vizita aparatorului

Persoanele private de libertate au dreptul de a primi oricand vizite ale aparatorului.

Intrevederea cu aparatorul se realizează în încăperi special amenajate, în condiții de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Amenajarea și dotarea spatiilor destinate vizitei aparatorului, precum și condițiile în care se acordă vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.

Vizita altor persoane cu atribuții oficiale

Vizitele notarilor publici și ale executorilor judecătorești se desfășoară în condițiile art. 46 alin. (2) și (3) din prezentul regulament.

Vizita persoanelor prevăzute la alin. (1) se efectueaza în intervalul orar stabilit potrivit art. 38 alin. (2) din prezentul regulament. În situații excepționale, cu aprobarea directorului unității, vizita se poate efectua și în afara programului de vizite stabilit.

Vizita reprezentantilor diplomatici

Administratia locului de detinere informeaza persoanele private de libertate de cetatenie străină despre posibilitatea de a lua legătură cu reprezentantii diplomatici și îi sprijina în vederea contactarii acestora, în conformitate cu prevederile art. 53 din Lege.

Persoanele private de libertate cu alta cetatenie decat cea română, precum și apatrizii pot fi vizitate, cu informarea directorului unității, de către functionari ai reprezentantelor diplomatice sau consulare, care le reprezinta interesele.

Vizitele se desfășoară în timpul zilei, în condițiile prevăzute la art. 46 alin. (2) și (3) din prezentul regulament.

Dreptul de petitionare

În baza dreptului de petitionare, orice persoană privată de libertate poate, pentru apararea drepturilor și intereselor sale, sa scrie și sa adreseze cereri, reclamatii și sesizari către orice persoană autorizata, institutie, organizație guvernamentala, neguvernamentala, locala, centrala, naționala sau internationala.

Persoanele private de libertate sunt informate cu privire la condițiile de exercitare a dreptului de petitionare, de îndată ce sunt primite în locurile de detinere și pe toata perioada executarii pedepsei, de către personalul administrației ori de alte persoane autorizate.

Fiecare persoana privată de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorului locului de detinere ori persoanelor desemnate de acesta din urma.

Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea de a fi ascultate de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, inspectori sau alti reprezentanti autorizati, fără prezenta personalului locului de detinere.

Audierea persoanelor private de libertate care solicită acest lucru este asigurata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, periodic, conform programului pe care îl stabileste, precum și de directorul locului de detinere, saptamanal.

Dreptul la corespondenta

Orice persoană privată de libertate are dreptul de a trimite și de a primi corespondenta.

Dreptul la corespondenta este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.

Corespondenta primita de către persoana privată de libertate este supusă controlului antiterorist și de specialitate.

În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substanțelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fără a fi citita, în prezenta persoanei condamnate.

Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare și la corespondenta

Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare și la corespondenta sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept.

Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare și la corespondenta sunt suportate de către administratia locului de detinere, în conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (5) din Lege. Sunt considerate persoane fără mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut în ultimele 30 de zile sume de bani disponibile în contul personal.

Cheltuielile ocazionate de exercitarea drepturilor de petitionare și la corespondenta, prin trimiteri postale în alt regim decat cel simplu, sunt suportate în totalitate de persoanele private de libertate.

Exercitarea dreptului

Orice persoană privată de libertate are dreptul de a efectua saptamanal, pe cheltuiala sa, cel puțin o convorbire telefonica de la telefoanele instalate în incinta locului de detinere, cu persoane din exteriorul locului de detinere, atât din tara, cat și din strainatate.

Sunt interzise detinerea și folosirea telefoanelor mobile de către persoanele private de libertate, în interiorul locului de detinere.

§.5. Dreptul de a primi bunuri și de a efectua cumparaturi

Exercitarea dreptului de a primi bunuri

Pachetele cu bunuri permise la pastrare de persoanele private de libertate se primesc cu prilejul vizitelor. Acestea se distribuie numai în cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizita.

Sumele de bani primite de la familie sau de la alte persoane, precum și cele descoperite cu ocazia controalelor asupra corespondentei și pachetelor se consemneaza în fisa contabila nominala și pot fi folosite conform prevederilor art. 49 alin. (4) și ale art. 63 din Lege.

Se interzice primirea de articole și bunuri care ar putea pune în pericol siguranța locului de detinere, buna convietuire sau sănătatea persoanelor private de libertate, de stupefiante, substante psihotrope, substante care conțin alcool, precum și a celor a caror manipulare implica risc de deteriorare.

Articolele și bunurile a caror primire nu este permisa se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu excepția celor care prin lege sunt interzise la detinere, în privinta cărora este informat organul competent.

Articolele și bunurile sunt supuse controlului specific în prezenta persoanelor private de libertate, înainte de a le fi predate.

Numărul și greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum și bunurile care pot fi primite, pastrate și folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Exercitarea dreptului de a efectua cumparaturi

Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpara saptamanal de la punctele comerciale din incinta locurilor de detinere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apa minerala, bauturi răcoritoare, tigari și alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum și cele necesare exercitarii drepturilor de petitionare, la corespondenta și la convorbiri telefonice.

Medicul curant poate restrictiona cumpararea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate în afectiunile de care sufera ori a produselor din tutun.

§.6. Contactul cu exteriorul

Relația cu mass-media

Directorul locului de detinere poate aproba contactarea, inclusiv prin incuviintarea de intalniri, între reprezentantii mass-media și persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al persoanelor în cauza, în condițiile în care nu se pericliteaza siguranța locului de detinere sau drepturile și libertatile persoanelor private de libertate.

În cazul nerespectarii regulilor stabilite de administratia locului de detinere de către reprezentantul mass-media, pe timpul cat se afla în locul de detinere, directorul locului de detinere poate intrerupe intalnirea cu persoanele condamnate definitiv. În situații grave, în cazul în care reprezentantul mass-media a încălcat în mod repetat regulile stabilite de administratia locului de detinere, directorul locului de detinere poate anula aprobarea emisa.

Intalnirile cu reprezentantii mass-media nu se calculeaza în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.

Exercitarea drepturilor persoanelor private de libertate

Împotriva masurilor referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta secțiune, dispuse de administratia locului de detinere, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștința de măsura luata, în conformitate cu dispozitiile art. 38 din Lege.

Persoana privată de libertate este ascultata, în mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane în vederea aflarii adevarului.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea, prin încheiere motivata, în termen de 10 zile de la primirea acesteia și pronunță una dintre urmatoarele solutii:

a) admite plangerea și dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de administratia locului de detinere;

b) respinge plangerea, dacă aceasta este nefondata.

Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei private de libertate în termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.

Împotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana privată de libertate poate introduce contestație la judecatoria în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, în termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.

Contestația se judeca potrivit dispozițiilor art. 460 alin. (2)-(5) din Codul de procedură penala, republicat, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

Hotărârea judecatoriei este definitivă.

Notiunea de regim de executare a pedepselor privative de libertate

Persoanele private de libertate se supun regimului de executare stabilit pentru categoria din care fac parte. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligațiilor, programelor și activităților care urmaresc realizarea unei bune convietuiri, astfel încât sa încurajeze comportamente, atitudini și abilitati care să influenteze reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate.

Regimurile de executare se diferentiaza prin gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor private de libertate și activitatea zilnica, în raport de situația juridica, starea sănătății, vârsta, categoria în care au fost clasificate și comportarea în timpul executarii pedepsei.

Pe întreaga durata a executarii pedepsei, administratia locului de detinere asigura supravegherea, observarea și asistența persoanelor private de libertate de către educatori, psihologi, asistenti sociali și consilieri de probatiune, medici, juristi, personal specializat cu aplicarea regimului și siguranța detinerii, preoti și alte persoane calificate din interiorul și exteriorul locului de detinere.

Pregătirea persoanelor private de libertate în vederea liberarii începe imediat după primirea în locul de detinere și se desfășoară progresiv, oricare ar fi durata pedepsei și regimul de executare.

Procedura stabilirii regimului de executare

Membrii comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au în vedere:

a) vârsta;

b) durata pedepsei privative de libertate;

c) conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detentie anterioare;

d) gradul de risc pentru siguranța locului de detinere, pentru celelalte persoane private de libertate și pentru personal;

e) abilitatile necesare includerii în diferite programe de educatie și interventie psihosociala;

f) disponibilitatea de a presta munca și de a urma cursuri de calificare;

g) starea de sănătate.

În raport cu prevederile alin. (1) și ale art. 25 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.

Stabilirea regimului se face prin votul deschis al majorității membrilor comisiei, în functie de propunerile formulate.

Propunerile membrilor comisiei, motivatiile și decizia finala a comisiei, pentru fiecare caz în parte, se consemneaza într-un proces-verbal, care se înregistrează într-un registru de procese-verbale.

Decizia membrilor comisiei se consemneaza într-un proces-verbal de aducere la cunoștința, întocmit în doua exemplare. Un exemplar al procesului-verbal de aducere la cunoștința a deciziei se inmaneaza persoanei private de libertate, iar celalalt, din care să rezulte luarea la cunoștința, se depune la dosarul individual.

Structura și conținutul procesului-verbal de aducere la cunoștința a deciziei se stabileste prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Sesizarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate

Persoana condamnata, nemultumita de regimul de executare stabilit de comisie, poate formula, în scris, plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunoștința de regimul de executare a pedepsei stabilit, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Lege.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate asculta, în mod obligatoriu, persoana condamnata, solutioneaza plangerea în termen de 15 zile de la data primirii acesteia și pronunță prin încheiere motivata una dintre urmatoarele solutii:

a) admite plangerea și dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;

b) respinge plangerea, dacă aceasta este nefondata.

O copie de pe incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate, în termen de cel mult două zile de la pronuntare.

Punerea în aplicare a hotărârii de stabilire a regimului de executare

Hotărârea de stabilire a regimului de executare devine executorie:

a) la data expirarii termenului prevăzut în art. 89 alin. (1) din prezentul regulament;

b) la data expirarii termenului de 3 zile de la comunicarea incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Lege;

c) la data pronuntarii hotărârii instanței de judecată având ca obiect contestația împotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Lege.

Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) se depun la dosarul individual.

Mențiunile despre regimul de executare se fac în dosarul individual, în aplicatiile informatizate și în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.

Schimbarea regimului de executare

Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizează în conformitate cu dispozitiile art. 26 din Lege.

Persoana privată de libertate sau comisia pentru individualizarea regimului, după executarea a 6 luni într-un anumit regim, poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbarii regimului de executare. Persoana privată de libertate este incunostintata despre data când poate solicita schimbarea regimului de executare.

Comisia poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbarii regimului de executare intr-unul mai sever, înainte de implinirea termenului de 6 luni, dacă persoana privată de libertate a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o face incompatibila cu regimul în care executa pedeapsa privativa de libertate, și dacă prin conduita sa afectează grav convietuirea normala în penitenciar sau siguranța acestuia.

Sesizarea de către comisie se realizează după intocmirea unui raport în care sunt menționate conduita persoanei și eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea sociala, raport care se aduce la cunoștința persoanei private de libertate, în conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (1) din Lege.

Dispozitiile art. 88 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate hotaraste asupra cererii de schimbare a regimului de executare, printr-o încheiere motivata, în termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii, numai după ascultarea persoanei în cauza. Incheierea motivata se comunică persoanei condamnate, în termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia, în conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (5)-(7) din Lege.

Împotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnata poate introduce contestație la judecatoria în a carei circumscriptie se afla penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.

Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) se depun în dosarul individual.

Mențiuni despre schimbarea regimului de executare se fac în dosarul individual, în aplicatiile informatizate și în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.

Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul de maxima siguranța

Regimul de maxima siguranța se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viața și persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, în conformitate cu dispozitiile de la art. 20 alin. (1) din Lege.

Regimul de maxima siguranța se aplică și persoanelor private de libertate, clasificate initial în alt regim de executare, care au comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava pe timpul executarii pedepsei și care, prin conduita lor, afectează desfășurarea normala a activităților în locul de detinere ori siguranța acestuia.

Cazarea și amenajarea spatiilor de detinere

Persoanele private de libertate care executa pedeapsa într-un astfel de regim sunt cazate, de regula, individual, în camere amenajate asemanator cu celelalte spatii de cazare, asigurandu-se iluminatul natural, aerisirea, încălzirea, apa potabila și alte dotari necesare igienei individuale.

Persoanele private de libertate clasificate în regimul de maxima siguranța pot fi cazate în comun, atunci când starea de sănătate sau participarea la diferite programe de influentare a comportamentului o impun, cu condiția ca numărul acestora sa nu fie mai mare de 10.

Amenajarea și dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.

Sectiile, camerele și locurile unde persoanele private de libertate desfășoară diferite activități sunt permanent închise și asigurate.

Programul zilnic

Programul zilnic este riguros stabilit și cuprinde activități administrative, lucrative, plimbare, asistența medicală, activități de educatie și interventie psihosociala, asistența religioasa și timp de odihnă.

Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu participa la alte activități pot desfășura în comun, în limita a minimum 3 ore, activități de plimbare, educatie și interventie psihosociala, sportive și religioase.

Servitul hranei de către această categorie de persoane private de libertate se realizează în camerele de detinere sau în spatii special amenajate.

Asistența medicală se asigura de personal medical anume desemnat, în spatii amenajate, de regula în interiorul secției de maxima siguranța. La solicitarea personalului medical, asistența medicală este acordată în prezenta personalului de paza. În cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, persoanele private de libertate pot fi internate în infirmerii sau spitale.

Plimbarea

Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu desfășoară activități de instruire scolara și formare profesionala au dreptul la o plimbare zilnica de cel puțin două ore, în curti special amenajate în aer liber.

Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau interventie psihosociala au dreptul la cel puțin o ora de plimbare zilnica.

Persoanele clasificate în acest regim, aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel puțin o ora, în curti special amenajate în aer liber.

Modul de amenajare și dotarea curtilor destinate activității de plimbare a acestei categorii de persoane private de libertate sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.

Escortarea și insotirea

Deplasarea în exteriorul locului de detinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum și transferarea la un alt loc de detinere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicandu-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin decizie a directorului unității.

La ieșirea și intrarea din și în camerele de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse, în mod obligatoriu, perchezitiilor corporale. Scoaterea din camere se desfășoară numai în prezenta unui numar de personal suficient, dotat corespunzător, iar atunci când situația impune, persoanelor private de libertate li se aplică mijloace de imobilizare.

Vizita

Dreptul la vizita se acordă în spatii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare.

În raport de comportarea persoanei private de libertate și dacă este în interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita să se desfășoare fără dispozitiv de separare.

Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul inchis

Regimul inchis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 15 ani, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Lege.

Acest regim se aplică și:

a) persoanelor private de libertate clasificate initial în regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinara sau care, prin conduita lor, afectează desfășurarea normala a activităților în locul de detinere;

b) persoanelor private de libertate clasificate initial în regimul de maxima siguranța care au avut o comportare buna;

c) în mod excepțional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, în considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii și a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Lege;

d) barbatilor care au implinit vârsta de 60 de ani și femeilor care au implinit vârsta de 55 de ani, femeilor insarcinate sau care au în ingrijire un copil în vârsta de până la un an, minorilor și persoanelor incadrate în gradul I de invaliditate, precum și celor cu afecțiuni locomotorii grave, dacă acestea au fost condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, în conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (1) și (2) din Lege.

Cazarea și amenajarea spatiilor de detinere

Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul prevăzut de prezentul paragraf se realizează, de regula, în comun.

Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati și a minorilor și tinerilor de ceilalti majori, având în vedere atât starea de sănătate, cat și conduita acestor persoane.

Amenajarea și dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.

Camerele de cazare sunt permanent închise și asigurate.

Hrana se serveste, de regula, în spatii special amenajate sau în camerele de cazare.

Programul zilnic

Programul zilnic cuprinde prestarea unei munci, activități educative, culturale, terapeutice și sportive, consiliere psihologica, asistența sociala și religioasa, asistența medicală, plimbare, timp de odihnă și alte activități necesare stimularii interesului persoanelor private de libertate de a-și asuma responsabilității.

Activitățile se desfășoară individual sau în grup, sub paza și supravegherea permanenta a personalului.

Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la munca, la activități de instruire scolara și profesionala sau programe de interventie psihosociala, pot desfășura activități în afara camerelor de detinere în limita a minimum 4 ore.

Asistența medicală se asigura la cabinetele medicale ale locului de detinere.

Plimbarea

Persoanele private de libertate care nu presteaza munca și nu participa la alte activități au dreptul la plimbare zilnica de minimum 3 ore.

Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau interventie psihosociala au dreptul la cel puțin o ora de plimbare zilnica.

Persoanele din această categorie, aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel puțin o ora, în curti special amenajate în aer liber.

Vizita

Dreptul la vizita se acordă în spatii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare.

În raport de comportarea persoanei private de libertate și dacă este în interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita să se desfășoare fără dispozitiv de separare.

§.3. Regimul semideschis

Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis

Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Lege.

Acest regim se aplică și:

a) persoanelor private de libertate clasificate initial în regim deschis care au comis o abatere disciplinara sau care datorita conduitei necorespunzatoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim;

b) persoanelor private de libertate clasificate initial în regimul inchis care au avut o comportare buna;

c) în mod excepțional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 15 ani, în considerarea naturii, modului de savarsire a infractiunii și a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. (2) din Lege.

Locul de executare

Regimul semideschis se executa în penitenciare anume destinate ori în locuri sau sectii special amenajate în interiorul ori exteriorul altor penitenciare.

Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati și a minorilor și tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala și de ordin cultural, interesul de participare la activități de resocializare și de folosire la munca.

Cazarea și amenajarea spatiilor de detinere

Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis se realizează în comun.

Potrivit programului locului de detinere, pe timpul zilei camerele sunt deschise, iar pe timpul noptii acestea se inchid și se asigura. Pe perioada participării la anumite activități a intregului efectiv dintr-o camera usa este inchisa și asigurata.

Pe timpul noptii, după închiderea camerelor, se asigura supravegherea de către personalul anume desemnat, precum și paza perimetrelor, atunci când cazarea se face în sectii exterioare locului de detinere.

Amenajarea și dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.

Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul deschis

Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Lege.

Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate în această categorie se bazeaza pe disciplina liber consimtita, pe sentimentul de responsabilitate față de comunitatea din care provin și îi incurajeaza sa foloseasca cu buna-credinta libertatile ce le sunt oferite.

Locul de executare

Regimul deschis se executa în penitenciare anume destinate ori în locuri sau sectii special amenajate în interiorul sau exteriorul altor penitenciare.

Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati și a minorilor și tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala și de ordin cultural, interesul de participare la activități de resocializare și de folosire la munca.

Cazarea și amenajarea spatiilor de detinere

Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul deschis se realizează în comun.

Camerele de cazare se țin descuiate atât pe timp de zi, cat și pe timp de noapte, condamnatii având acces liber în locurile și zonele stabilite de administratie.

Amenajarea și dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.

Programul zilnic

Persoanele private de libertate își organizeaza singure timpul avut la dispoziție și activitățile administrativ-gospodaresti, cu respectarea programului stabilit de administratie.

Persoanele private de libertate, care executa pedeapsa în acest regim, pot frecventa cursuri de scolarizare și de calificare, pot urma tratamente medicale, pot participa individual sau în grup la programe cultural-educative, sportive, artistice și religioase, în afara locului de detinere. În anumite situații, cu aprobarea directorului locului de detinere, pot lua parte la aceste activități și membrii de familie ai acestora sau reprezentanti ai societatii.

Administratia locului de detinere poate incheia protocoale de colaborare cu institutii publice sau private, cu organizații guvernamentale sau neguvernamentale, pentru derularea programelor prevăzute la alin. (2). Reprezentantii acestor organizații au astfel posibilitatea de a monitoriza activitățile desfășurate de persoanele private de libertate, informandu-l periodic despre aceasta pe directorul locului de detinere.

Obligații și interdictii specifice

Persoanele private de libertate se deplaseaza la activitățile prevăzute la art. 124, 125 și art. 126 alin. (2) din prezentul regulament în timpul, zonele și pe traseele stabilite de administratia locului de detinere. Nerespectarea acestei prevederi de către persoana privată de libertate atrage raspunderea disciplinara sau penala potrivit legii.

Persoanelor din acest regim le este interzis sa procure, să dețină, sa comercializeze și sa consume bauturi alcoolice sau substante psihotrope, sa frecventeze localuri publice, sa conduca autovehicule în alte condiții decat cele stabilite de administratie, să între în legătură cu anumite persoane ori să se deplaseze în anumite locuri, sa poarte sau să dețină arme, munitii, substante toxice ori explozive de orice fel.

Persoanelor din acest regim, pe timpul desfășurării de activități în afara locului de detinere, le este interzis sa părăsească locurile unde sunt planificate, înainte de terminarea programului, fără aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de detinere sa coordoneze activitatea.

Cu ocazia clasificarii persoanelor private de libertate în acest tip de regim și ori de cate ori este necesar, acestea sunt instruite cu privire la indatoririle, oblibațiile și interdicțiile pe care le au, semnand un angajament în acest sens.

Pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, persoanele private de libertate sunt obligate să aibă asupra lor documente de legitimare eliberate de administratia locului de detinere, pe care sunt obligate să le prezinte, la cerere, organelor competente.

Persoanele private de libertate, pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, la activitățile prevăzute la art. 124, 125 și art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, pot pastra și administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plată necesare efectuării unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achizitionarea unor articole de imbracaminte și încălțăminte, precum și pentru participarea la unele activități cultural-educative.

Pe timpul cat se afla în afara locului de detinere, la activitățile prevăzute la art. 124, 125 și art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, persoanele din acest regim pot detine și folosi telefoane mobile personale.

Telefoanele mobile, sumele de bani rămase la intoarcerea în locul de detinere, precum și mijloacele electronice de plată sunt pastrate într-un spatiu special amenajat, în casete prevăzute cu incuietori sigure, amplasate la intrarea în locul de detinere, și sunt evidentiate nominal într-un registru de către personalul administrației, cu menționarea orei la care acestea au fost predate și a orei la care au fost returnate persoanei private de libertate.

Activități lucrative și de interventie psihosociala pentru minori și tineri

Programele de educatie și interventie psihosociala sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea și în special cu familia, astfel încât la punerea în libertate minorii și tinerii sa nu fie dezavantajati sub aspect scolar, profesional sau social.

Administratia locului de detinere urmareste prin programele stabilite ca, pe timpul zilei, minorii și tinerii sa desfasoare activități de educatie, sportive, lucrative, ocupationale și recreative în afara camerelor de detinere.

Instruirea scolara și profesionala a minorilor și tinerilor

În penitenciarele pentru minori și tineri se pot înființa scoli generale, scoli de arte și meserii sau clase ale acestora, potrivit normelor legale după care se desfășoară învățământul de stat.

La activitățile de instruire scolara și profesionala, precum și la cele educative și de interventie psihosociala baietii și fetele pot participa împreună.

La implinirea varstei de 21 de ani, persoanele private de libertate pot fi mentinute pentru executarea în continuare a pedepsei în penitenciarele pentru minori și tineri numai dacă aceasta este în interesul instruirii scolare și profesionale, dar fără a depăși vârsta de 25 de ani.

Locul de executare a pedepselor privative de libertate de către femei

Femeile private de libertate executa pedeapsa în penitenciare pentru femei sau în sectii separate în celelalte penitenciare.

Spatiile de cazare pentru femeile private de libertate trebuie să ofere condiții pentru menținerea unei stari de sănătate și igiena specifice acestei categorii.

Supravegherea femeilor

Supravegherea persoanelor private de libertate femei se asigura de personal de acelasi sex.

Personalul de sex masculin are acces în sectiile pentru femei în condițiile stabilite de directorul locului de detinere.

Internarea și separarea în spitale și infirmerii

Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea într-un penitenciar-spital sau infirmerii din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital sau infirmerii se subordoneaza nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevăzute de Ministerul Sănătății Publice și a caselor de asigurări de sănătate. Separarea se realizează după criterii medicale și după sexul persoanelor private de libertate.

Măsuri de siguranță și supraveghere în spitale și infirmerii

Masurile de siguranță și supraveghere care se aplică persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital și infirmerii se adoptă fără a împiedica desfășurarea programelor terapeutice. Mijloacele de imobilizare, prevăzute la art. 37 din Lege, se aplică numai cu avizul medicului curant, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.

Masurile de siguranță pentru persoanele internate sunt cele specifice cel puțin regimului inchis.

Măsuri de siguranță în cazul persoanelor private de libertate cu tulburari psihice grave

Persoanele private de libertate cu tulburari psihice grave, de natura a pune în pericol siguranța proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate în sectiile de profil din unitatile spitalicesti, pentru tratament medical și asistența psihosociala specifice.

În momentele de criza pot fi utilizate, în condițiile prevăzute la art. 37 din Lege, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autoranirea, ranirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privată de libertate care face obiectul imobilizarii este pusa sub observatie continua. Mijloacele de imobilizare sunt indepartate la încetarea stării care a impus această măsură.

Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afecțiuni psihice se evalueaza în mod constant de personalul medical și de psiholog.

Punerea în libertate a persoanelor private de libertate cu afecțiuni psihice se comunică serviciului de sănătate din localitatea în raza careia se stabilesc aceste persoane, în vederea continuarii tratamentului medical.

Vizitarea persoanelor internate în spitale sau infirmerii

Persoanele private de libertate internate în penitenciarele-spital, care sunt netransportabile, pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rude până la gradul IV inclusiv în camere, cu avizul medicului curant și cu aprobarea directorului locului de detinere.

Persoanele private de libertate internate în unități spitalicesti din afara locului de detinere pot fi vizitate, cu avizul medicului curant al respectivei unități spitalicesti și cu aprobarea directorului locului de detinere.

Procedura acordarii recompenselor și consemnarea în documentele de evidenta

Pentru recompensele prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. a)-e) din Lege, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate analizeaza lunar rapoartele de recompensare prezentate de sefii de sectii.

Sefii de sectii intocmesc rapoartele de recompensare, după consultarea cadrelor care desfășoară activități directe cu persoanele private de libertate.

Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate propune directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor acordarea recompenselor prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. f) și g) din Lege, în conformitate cu dispozitiile art. 68 alin. (2) din Lege. Înainte de formularea propunerii, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate poate consulta, nemijlocit, personalul care desfășoară activități directe cu persoanele private de libertate.

Recompensele se consemneaza în registrul prevăzut în art. 79 lit. b) din Lege.

Condiții de acordare a recompensei constand în ridicarea unei sancțiuni disciplinare

Ridicarea unei sancțiuni disciplinare aplicate anterior se acordă persoanelor private de libertate care:

a) timp de doua luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. a) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare și au avut o conduita regulamentara;

b) timp de 3 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. b) și c) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare și au avut o conduita regulamentara;

c) timp de 4 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. d) și e) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare și au avut o conduita regulamentara;

d) timp de 5 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. f) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare și au manifestat o conduita regulamentara.

Persoanele private de libertate sanctionate disciplinar nu pot beneficia de un alt tip de recompensa inaintea ridicarii sanctiunii disciplinare.

Acordarea recompensei constand în suplimentarea drepturilor la pachete și vizite

Suplimentarea drepturilor la pachete și vizite se acordă persoanelor private de libertate, ca o recunoastere a respectarii normelor de conduita în locul de detinere.

Persoanele private de libertate beneficiaza de recompensa prevăzută la alin. (1) în maximum doua luni de la data acordarii acesteia, cu condiția ca în această perioadă persoana privată de libertate sa nu fi fost sanctionata cu măsura disciplinara prevăzută de art. 71 alin. (1) lit. d) și e) din Lege.

Acordarea de premii constand în materiale pentru activități ocupationale persoanelor private de libertate

Directorul locului de detinere poate acorda premii constand în materiale pentru activități ocupationale persoanelor private de libertate care au obținut rezultate bune și foarte bune în procesul de instruire scolara și formare profesionala, la concursurile și competitiile organizate în cadrul locului de detinere sau care au contribuit la informarea, educarea și formarea altor categorii de persoane private de libertate.

Recompensa prevăzută la alin. (1) se acordă și persoanelor private de libertate care au realizat lucrari literare sau de arta care sunt apreciate la nivelul locului de detinere și al comunității.

Acordarea recompensei cu permisiunea de iesire din locul de detinere

Permisiunea de iesire din locul de detinere prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. e)-g) din Lege poate fi acordată numai persoanelor private de libertate care au avut o conduita constant pozitiva și prezinta suficienta incredere că nu mai comit alte infractiuni.

Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate acorda recompensa prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. e) din Lege sau propune acordarea recompenselor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. f) și g) din aceeasi lege, după o analiza temeinica, conform procedurii stabilite prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Măsuri determinate de permisiunea de iesire din penitenciar

Înainte de ieșirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se aduc la cunoștința urmatoarele:

a) data și ora la care trebuie să se inapoieze;

b) regulile pe care trebuie să le respecte și consecintele nerespectarii acestora;

c) obligativitatea prezentarii la autoritățile publice locale sau la organele de politie din localitatea în care se deplaseaza, pentru confirmarea prezentei în acea localitate, atât la sosire, cat și la plecare, în cazul unei permisiuni de iesire din penitenciar mai mari de 24 de ore.

Cu aceasta ocazie, persoana privată de libertate semneaza un angajament, în sensul celor prevăzute la alin. (1).

În cazul minorilor, persoanelor private de libertate cu capacitate de exercitiu restransa ori al persoanelor private de libertate cu dizabilitati, care pentru deplasare necesita însoțitor, administratia locului de detinere instiinteaza în timp util reprezentantii legali ori, după caz, sotul sau sotia ori rudele până la gradul IV inclusiv, care semneaza angajamentul prevăzut la alin. (2) alaturi de persoanele private de libertate.

La ieșirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se inmaneaza actul de invoire, care face dovada identității și a intervalului de timp pentru care este acordată permisiunea.

O zi permisiune de iesire din penitenciar este echivalenta cu intervalul orar de 24 de ore.

Despre permisiunea iesirii din penitenciar serviciul de evidenta detinuti informeaza, înainte de plecarea din locul de detinere, organele de politie aflate în raza localității unde se deplaseaza persoana privată de liberate.

Cheltuielile efectuate pe timpul permisiunii iesirii din penitenciar sunt suportate de către persoana privată de libertate.

Tipul abaterilor disciplinare

Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozițiilor prevăzute la art. 62 lit. a)-e) și art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savarseasca una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, precum și eludarea regimului de executare a pedepsei de către persoanele private de libertate, care prin inițierea unor cauze penale ori civile pentru ele sau pentru altele urmaresc menținerea într-un anume loc de detinere ori transferarea în alte locuri de detinere.

Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispozițiilor prevăzute la art. 62 lit. f)-j) și art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament, precum și determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savarseasca una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament.

Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispozițiilor prevăzute la art. 62 lit. k)-n) și art. 63 lit. t)-v), ascunderea adevarului privind nivelul de instruire scolara sau pregatire profesionala, precum și determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savarseasca una dintre faptele prevăzute la art. 62 și art. 63 lit. t)-v) din prezentul regulament.

§.2. Sancțiuni disciplinare

Reglementarea

Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru savarsirea uneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de art. 149 din prezentul regulament sunt cele din art. 71 alin. (1) din Lege. Dispozitiile art. 71 alin. (2)-(9) din Lege se aplică în mod corespunzător.

Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administrației penitenciare poate aplica, în mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevăzute în art. 71 din Lege.

Obiectivele procedurii disciplinare

În locurile de detinere, ordinea și disciplina sunt stabilite și mentinute riguros, în scopul asigurarii securitatii colective și individuale, precum și a unei vieti în comun bine organizate.

Nu se poate adauga vreo alta constrangere asupra oricarei persoane private de libertate decat acelea care decurg din prevederile legale.

Interdictii referitoare la procedura disciplinara

Nicio persoana privată de libertate nu poate fi sanctionata disciplinar decat în conformitate cu dispozitiile Legii și ale prezentului regulament și niciodata de doua ori pentru aceeasi fapta.

Persoanele private de libertate pot fi sanctionate disciplinar numai după verificarea completa a imprejurarilor în care s-au comis faptele care fac obiectul procedurii disciplinare. Audierea persoanei private de libertate este obligatorie.

Nu se poate ingradi dreptul unei persoane private de libertate la aparare sau al folosirii cailor de atac împotriva sanctiunii disciplinare aplicate.

Interdictii referitoare la aplicarea unor măsuri coercitive asimilate sanctiunilor disciplinare

Sanctiunile colective, pedepsele corporale, izolarea în încăperi fără lumina și ventilatie și orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.

Este interzisa folosirea ca sanctiune a mijloacelor de constrangere sau imobilizare. Folosirea acestor mijloace este posibila atunci când persoana privată de libertate se afla intr-o stare de criza sau exista riscul iminent de autoranire ori de violenta asupra altor persoane sau ca măsura de siguranță pe timpul escortarii la organele judiciare, la unități sanitare sau în alte locuri, fiind însă inlaturate când autoritatea judiciara sau administrativa dispune în acest sens.

Pentru imobilizarea persoanelor private de libertate care se afla intr-o unitate sanitara nu se pot utiliza catuse metalice. Modelul și modul de utilizare ale mijloacelor de imobilizare utilizate în unități sanitare se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Este interzisa utilizarea forței fizice ca sanctiune împotriva persoanelor private de libertate. Forta fizica poate fi folosita în cazurile de autoaparare, de evadare sau rezistenta fizica activa ori pasiva la o dispoziție bazata pe Lege sau pe prezentul regulament.

Declanșarea procedurii disciplinare

Constatarea abaterii disciplinare, procedura disciplinara și plangerea împotriva hotărârii comisiei de disciplina sunt prevăzute la art. 72-74 din Lege.

În zilele de sambata, duminica și sarbatori legale, rapoartele de incident se depun la seful de tura, care le preda în prima zi lucratoare sefului secției unde este deținută persoana privată de libertate.

În situația în care abaterea disciplinara este savarsita pe perioada transferului între locurile de detinere subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, raportul de incident este întocmit de seful escortei, acesta fiind remis sefului de tura din unitatea de destinatie.

Comisia de disciplina prevăzută la art. 73 alin. (2) din Lege funcționează în fiecare loc de detinere, secretarul acesteia fiind o persoană desemnata de director.

Atunci când după savarsirea unei abateri disciplinare se impune transferarea de îndată a persoanei private de libertate într-un alt loc de detinere subordonat Administrației Naționale a Penitenciarelor, raportul de incident se trimite împreună cu celelalte documente intocmite unității în care a fost transferata persoana privată de libertate, în vederea continuarii procedurii disciplinare.

În cazul în care, pentru motive de siguranță, se impune separarea preventiva a persoanei private de libertate, directorul locului de detinere poate dispune această măsură pe timpul cercetarilor.

Aplicarea sanctiunilor disciplinare

Autoritatea disciplinara este exercitata numai de comisia de disciplina.

Măsura disciplinara se stabileste de comisia de disciplina, prin hotărâre scrisa.

Sanctiunile disciplinare se consemneaza în registrul prevăzut de art. 79 lit. c) din Lege.

Executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea

Sancțiunea disciplinara cu izolarea se executa, de regula, individual, în sectiile de maxima siguranța ale locurilor de detinere sau în camere special amenajate, indiferent de regimul de executare a pedepsei în care se afla persoana sanctionata.

Camerele destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza de iluminat natural și de aerisire și sunt prevăzute cu sisteme de incalzire, alimentare cu apa și alte dotari necesare igienei.

Amenajarea și dotarea camerelor destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea sunt stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.

Sancțiunea disciplinara cu izolarea se executa numai cu avizul medicului.

Persoanele private de libertate care executa sancțiunea disciplinara cu izolarea sunt examinate zilnic de medicul locului de detinere.

La propunerea medicului locului de detinere, sancțiunea disciplinara cu izolarea poate fi întreruptă din motive de sănătate.

Drepturile, oblibațiile și interdicțiile persoanelor private de libertate aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea

Persoanele private de libertate aflate în executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza pe toata perioada acesteia de dreptul de petitionare, la corespondenta și la informare prin presa scrisa, la hrana conform normelor în vigoare, asistența medicală, precum și la plimbare în spatii special amenajate, separat de celelalte persoane private de libertate.

Dotarea și amenajarea spatiilor destinate plimbarii persoanelor care executa sancțiunea disciplinara prevăzută la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.

Fumatul este permis numai pe timpul efectuării activității de plimbare.

Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanele private de libertate nu sunt scoase la munca, nu participa la activitățile cultural-educative și sportive, sunt private de posibilitatea de a pastra și de a folosi aparatura radio-tv.

Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanelor private de libertate li se suspenda dreptul de a primi bunuri, de a primi vizite, cu excepția vizitelor aparatorului, persoanelor cu calități oficiale sau ale reprezentantilor diplomatici, în conformitate cu prevederile art. 46-48 din prezentul regulament, de a efectua convorbiri telefonice, precum și cumparaturi, în afara articolelor necesare pentru petitionare, corespondenta, fumat și igiena individuala.

Ascultarea persoanelor private de libertate în locurile de detinere

Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de detinere se poate face de către reprezentanti ai structurilor Ministerului Administrației și Internelor în baza delegatiei semnate de procurorul care supraveghează sau efectueaza urmarirea penala în cauza ori, după caz, de către sefii Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Române, inspectoratelor de politie judetene, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului București, al Directiei Generale Anticoruptie, precum și de conducătorii structurilor teritoriale cu functie de reprezentare la nivel de sef birou, avizata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Delegatia cuprinde datele de identificare ale persoanelor prevăzute de alin. (1) și pe cele ale persoanelor private de libertate ce urmeaza a fi ascultate. Delegatia nu permite decat ascultarea persoanelor private de libertate menționate în aceasta.

Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de detinere se poate face și de către:

a) procuror, care are acces pe baza legitimatiei de serviciu;

b) avocatul unei alte persoane, care justifica un interes legitim, în baza imputernicirii date în conformitate cu contractul de asistența avocatiala, cu aprobarea directorului penitenciarului;

c) senatori sau deputati ai Parlamentului României, cu imputernicire din partea comisiei din care fac parte.

Ascultarea persoanelor private de libertate în situațiile prevăzute la alin. (1) și (3) se face în condiții de confidentialitate.

Accesul reprezentantilor organizațiilor neguvernamentale

Reprezentantii organizațiilor naționale, straine sau internationale neguvernamentale din domeniul apararii drepturilor omului, a caror competența este recunoscută sau acceptata de România, au acces în locurile de detinere și pot asculta persoanele private de libertate în baza autorizatiei prevăzute la art. 204 din prezentul regulament.

Intalnirile cu reprezentantii organizațiilor neguvernamentale nu se calculeaza în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.

Transferarea la solicitarea organelor judiciare

Transferarea persoanelor private de libertate, necesară activității unui organ judiciar, se face pe baza dispozitiei de transfer emisa de acesta.

În cazul persoanelor private de libertate, aflate în locuri de detinere subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, solicitate de mai multe organe judiciare în acelasi timp, transferarea temporara se dispune de directorul general, ținând cont de urmatoarele criterii:

a) instantele judecătorești au intotdeauna prioritate față de celelalte organe judiciare;

b) cauzele penale în care, pentru persoanele private de libertate, au fost emise mandate de arestare preventiva;

c) gradul de jurisdictie al organului judiciar care instrumenteaza cauza;

d) netransferarea ar afecta grav urmarirea penala sau judecata.

Modalități de transfer

Transferarea persoanelor private de libertate în cazurile prevăzute la art. 209 din prezentul regulament se realizează cu mijloace de transport ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, în baza unui grafic de deplasare, sau, după caz, ale unităților subordonate.

Administratia Naționala a Penitenciarelor poate externaliza serviciile de transfer al persoanelor private de libertate.

Declararea refuzului de hrana

Când o persoană privată de libertate refuza sa primeasca hrana, directorul împreună cu medicul locului de detinere explica celei în cauza urmarile dăunătoare la care se expune, aratandu-i mijloacele legale de care poate uza pentru rezolvarea problemelor invocate.

Dacă persoana privată de libertate își menține hotărârea, directorul locului de detinere sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, care procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) și (2) din Lege. O copie a declarației de refuz de hrana sau, după caz, a procesului-verbal se introduce în dosarul individual al persoanei private de libertate.

Măsuri determinate de refuzul de hrana al persoanelor private de libertate

Dacă medicul constata ca se impune o supraveghere atenta a persoanei aflate în refuz de hrana, atunci anunta, în scris, directorul locului de detinere, pentru a lua măsuri în vederea transferarii persoanei în infirmerie.

Zilnic și ori de cate ori este necesar medicul unității viziteaza persoana aflata în refuz de hrana și o examineaza clinic, facand mențiuni despre aceasta într-un registru anume destinat.

Atunci când, în urma investigatiilor și determinarilor clinice de specialitate, medicul constata ca persoana aflata în refuz de hrana s-a alimentat, informeaza în scris directorul unității, care prezinta situația judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

În situația prevăzută la alin. (3), când starea de sănătate nu este afectată, chiar dacă persoana privată de libertate nu recunoaste ca s-a hranit, în baza informării scrise a medicului se întocmește un proces-verbal prin care se constata încetarea stării de refuz de hrana. Dacă persoana privată de libertate se afla în infirmerie, se transfera intr-o camera de detinere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizata.

Atunci când starea de sănătate se agraveaza, iar în infirmerie nu poate fi asigurata asistența medicală corespunzătoare, persoana aflata în refuz de hrana se transfera intr-o unitate spitaliceasca.

Personalul din serviciile de educatie și interventie psihosociala acționează prin consiliere individuala pe toata perioada refuzului de hrana, informand persoana privată de libertate despre riscurile continuarii acestei forme de protest.

Persoanei private de libertate aflate în refuz de hrana îi este alocata zilnic norma de hrana potrivit categoriei din care face parte. Administratia locului de detinere, prin personalul sau, are obligația ca la ora servirii mesei să ofere hrana respectiva, persoana privată de libertate având posibilitatea să își exprime opțiunea.

Acceptarea hranei se considera ca act de voința personal prin care persoana privată de libertate inceteaza refuzul de hrana declarat. Acest fapt se inscrie într-un registru anume destinat, sub semnatura persoanei private de libertate.

Ieșirea din refuzul de hrana

La ieșirea din refuzul de hrana se procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Lege, iar o copie a declarației sau procesului-verbal se introduce în dosarul individual al persoanei private de libertate.

Refuzul de hrana nu constituie abatere disciplinara.

Persoana privată de libertate aflata în infirmerie la încetarea refuzului de hrana revine intr-o camera de detinere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizata.

Legalizarea și autentificarea unor acte juridice

La solicitarea persoanei private de libertate ori la cererea altor persoane interesate din exterior, cu consimtamantul acesteia, administratia locului de detinere creeaza condițiile necesare pentru autentificarea sau legalizarea unor acte juridice de către institutii sau persoane competente potrivit legii, în locul de detinere. Cheltuielile efectuate cu aceasta ocazie sunt suportate de solicitanți.

La cererea institutiei competente de a face legalizarea sau autentificarea, administratia locului de detinere elibereaza un act din care să rezulte ca cel în cauza este privat de libertate.

Incheierea căsătoriei

Căsătoria persoanei aflate în executarea pedepsei privative de libertate se incheie în locul de detinere, în condițiile prevăzute de Lege, iar consimtamantul viitorilor soti se ia de ofiterul de stare civila din cadrul primariei din circumscripția locului de detinere.

În cazul în care viitorii soti se afla în executarea unor pedepse privative de libertate și nu se gasesc în acelasi loc de detinere, Administratia Naționala a Penitenciarelor, la solicitarea scrisa a acestora și cu avizul comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, ia măsuri de transferare, astfel încât acestia să se afle în acelasi loc de detinere pe timpul necesar incheierii căsătoriei.

Analizele medicale necesare incheierii căsătoriei, pentru persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate, se realizează prin grija administrației locului de detinere, cheltuielile fiind suportate de solicitanți.

La incheierea căsătoriei pot participa judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorul locului de detinere, un reprezentant al serviciului de educatie și interventie psihosociala, precum și un numar de maximum 10 persoane, rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau alte cunoștințe ale viitorilor soti.

După incheierea căsătoriei, dacă nu exista posibilitatea acordarii permisiunii iesirii din locul de detinere, directorul poate aproba primirea unui pachet de alimente, în greutate de până la 10 kg, și ramanerea viitorilor soti, timp de 48 de ore, în condițiile art. 45 alin (1)-(6) din prezentul regulament.

Dispozitii referitoare la deces

În caz de deces al unei persoane private de libertate, indiferent de locul, cauza și circumstantele producerii acestuia, directorul locului de detinere instiinteaza de îndată familia sau o persoană apropiata acesteia, institutia medico-legala cea mai apropiata, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, procurorul de la parchetul competent și Administratia Naționala a Penitenciarelor, respectiv Inspectoratul General al Politiei Române.

Administratia locului de detinere comunică, prin orice mijloace și în scris, de îndată, familiei sau altei persoane apropiate decesul și locul unde trebuie să se prezinte pentru ridicarea decedatului, a actelor și a obiectelor ce au apartinut acestuia.

Când decesul s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, se anunta imediat inspectoratul teritorial de muncă. Persoana decedata este lasata la locul și în starea în care s-a produs evenimentul, neputand fi ridicata decat după incuviintarea legala.

Dispozitiile art. 80 alin. (1)-(4) și (6) din Lege se aplică în mod corespunzător.

Efectuarea autopsiei

În vederea efectuării autopsiei, administratia locului de detinere instiinteaza familia celui decedat.

Autopsia medico-legala se efectueaza de către medicul legist care întocmește și certificatul constatator al mortii. O copie a certificatului medical constatator al decesului se introduce la dosarul individual ce a apartinut persoanei private de libertate, iar o alta copie se inmaneaza familiei decedatului.