Decizia nr. 7/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Gabor Kozsokar - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alpha Promotion International" - S.R.L. din București, prin administrator Călin Nicolae, în Dosarul nr. 3.572/3/2004 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.572/3/2004, Tribunalul București - Secția a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alpha Promotion International" - S.R.L. din București, prin administrator Călin Nicolae.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că, prin exceptarea de la procedura de verificare prevăzută de lege a creanțelor constatate prin titluri executorii și a creanțelor bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale, prevederile legale criticate creează un regim preferențial autorităților fiscale ale statului, care contravine principiului constituțional consacrat de art. 16 alin. (2), potrivit căruia "nimeni nu este mai presus de lege". Mai mult, textul de lege criticat împiedică accesul la justiție al debitorilor creanțelor bugetare constatate prin titluri executorii și îngrădesc dreptul la apărare al acestora, în cadrul unui proces echitabil.

Tribunalul București - Secția a VII-a comercială apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că, prin adoptarea textului de lege criticat, legiuitorul nu a intenționat crearea unui avantaj pentru creditorii care au calitatea de instituții de stat, ci, dimpotrivă, corelarea legislației din materia insolvenței cu reglementările speciale din domeniul fiscal. Astfel, înscrierea directă în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar a creanțelor prevăzute de lege nu înseamnă că statul ar fi mai presus de lege, atâta timp cât "legiuitorul a stabilit că aspectele care se urmăresc a fi lămurite prin procedura verificării sunt clarificate și pot fi contestate de persoanele interesate conform prevederilor din legi speciale în materie fiscală". De asemenea, dispozițiile criticate nu îngrădesc nici dreptul părților de a se adresa instanței judecătorești și de a se prevala de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat reprezintă o normă de protecție a statului, deci a interesului general, care nu aduce atingere principiului egalității în drepturi, accesului la justiție sau dreptului la apărare, persoanele interesate având posibilitatea de a contesta titlurile executorii prin care sunt constatate creanțe bugetare, în termenele prevăzute prin legile speciale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Critica de neconstituționalitate a vizat dispozițiile

art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Ulterior sesizării Curții,

Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului a fost abrogată prin

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispozițiile criticate fiind preluate în art. 66 alin. (1) și (2), astfel:

"(1) Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale."

Într-o atare situație, Curtea Constituțională urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederii legale din noua reglementare.

Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2) care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.

Examinând dispozițiile

Legii nr. 85/2006

referitoare la primele măsuri adoptate în urma deschiderii, prin sentință judecătorească, a procedurii insolvenței, Curtea reține că, după notificarea formulată de administratorul judiciar, toți creditorii ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererile de admitere a creanțelor în termenul fixat. Cererile de creanțe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Potrivit

art. 67 din Legea nr. 85/2006 , administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe. Ulterior, ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul judiciar sau lichidatorul va întocmi și va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanțele împotriva averii debitorului.

În acest context, dispozițiile de lege criticate exceptează de la procedura de verificare a cererilor creditorilor creanțele constatate prin titluri executorii, cu precizarea ca, în cazul creanțelor bugetare, titlul executoriu să nu fi fost contestat în termenele prevăzute de legi speciale. Prin urmare, administratorul judiciar sau lichidatorul este obligat să constate existența titlurilor executorii și să înregistreze aceste creanțe în tabelul preliminar, fără a proceda la verificarea lor.

Rațiunea legii o constituie faptul că, pe de o parte, aceste înscrisuri sunt prezumate a fi întocmite în conformitate cu dispozițiile legii, în baza lor creditorii putând solicita valorificarea creanțelor acolo menționate, iar pe de altă parte, asupra valabilității titlurilor executorii, singura competentă a se pronunța este instanța judecătorească. Astfel, potrivit

art. 73 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze, în termenul prevăzut de lege, contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanțe. Mai mult, conform art. 75 alin. (1) din aceeași lege, chiar și după expirarea termenului de depunere a contestațiilor, dar până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.

Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 16 alin. (2) din Constituție, aceasta nu poate fi reținută, întrucât regimul juridic diferențiat instituit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este arbitrar și deci discriminatoriu, ci, dimpotrivă, în considerarea rațiunilor expuse, este aplicabil tuturor persoanelor prevăzute indirect prin ipoteza normei, respectiv tuturor creditorilor ale căror creanțe sunt constatate prin titluri executorii. Mai mult, în ceea ce privește creanțele bugetare, legiuitorul a condiționat exceptarea lor de la procedura verificării de împrejurarea ca titlul executoriu să nu fi fost contestat, în fața organelor competente, în termenele prevăzute de legi speciale. Or, această condiție reprezintă o garanție suplimentară pentru debitor împotriva unor eventuale abuzuri, iar nu, așa cum pretinde autorul excepției, un privilegiu acordat autorităților publice.

Referitor la susținerea potrivit căreia, dat fiind că titlul executoriu prin care se constată creanța bugetară nu a fost comunicat debitorului, acesta nu a putut exercita, în termenul legal, contestația prevăzută de legea specială, Curtea reține că insuficienta diligență, nepriceperea sau lipsa de solicitudine a personalului autorităților publice emitente datorită cărora persoana interesată nu a putut intră în posesia titlului executoriu reprezintă situații de fapt care nu pot fi imputabile reglementării criticate. Sub acest aspect, obligația părților de a a-și exercită drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În sfârșit, referitor la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 24 alin. (1), Curtea reține că o atare critică este lipsită de temei, în măsura în care creanțele trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanțe, inclusiv cele constatate prin titluri executorii, pot face obiectul unei contestații în justiție, formulate de oricare persoană interesată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 66 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alpha Promotion International" - S.R.L. din București, prin administrator Călin Nicolae, în Dosarul nr. 3.572/3/2004 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 ianuarie 2007.