Decizia nr. 205/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. a), art. 180 alin. 2 și art. 181 din Codul penal, precum și a dispozițiilor art. 255 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. a), art. 180 alin. 2 și art. 181 din Codul penal, precum și a dispozițiilor art. 255 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vergil Catană în Dosarul nr. 746/P/2004 al Tribunalului Călărași.
La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că nu intră în competența Curții Constituționale cenzurarea eventualelor neregularități referitoare la încadrarea juridică a faptelor prevăzute de legea penală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 746/P/2004, Tribunalul Călărași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. a), art. 180 alin. 2 și art. 181 din Codul penal, precum și a dispozițiilor art. 255 din Codul de procedură penală, ridicată de Vergil Catană în dosarul menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate din Codul penal nu au putere de lege, ceea ce este în contradicție cu prevederile constituționale care consacră obligația respectării legilor și principiul înfăptuirii justiției în numele legii. Arată în acest sens că, deși a prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași acte medicale care atestă că a necesitat un număr de 22-23 de zile de îngrijiri medicale urmare agresiunii suferite, parchetul a apreciat că fapta inculpaților se încadrează în art. 180 alin. 2 din Codul penal și, de asemenea, nu a reținut circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a) din Codul penal, cu toate că fapta a fost săvârșită de trei persoane. Aceleași texte de lege încalcă, în opinia autorului excepției, principiul egalității în drepturi, întrucât sunt aplicate "selectiv" de către organele de urmărire penală. Astfel, în situația în care o altă parte vătămată ar fi prezentat aceleași acte medicale, aceasta ar fi beneficiat de o altă încadrare juridică a faptei.
În ceea ce privește art. 255 din Codul de procedură penală, autorul excepției nu indică prevederile constituționale pretins încălcate, referindu-se numai la procedura care, în opinia sa, trebuie urmată în cauză de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași.
Tribunalul Călărași consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât "contestatorul nu a motivat în ce mod aceste texte de lege sunt contrare Constituției [...]". Se arată că, în realitate, autorul excepției este nemulțumit de modul în care Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a instrumentat cauza supusă judecății. Or, împotriva actelor procurorului se poate face plângere în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Se arată că eventualele neregularități referitoare la încadrarea juridică a faptei nu constituie o chestiune de constituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. a), art. 180 alin. 2 și art. 181 din Codul penal, respectiv a dispozițiilor art. 255 din Codul de procedură penală, ci o problemă de aplicare a legii, care nu este de competența Curții Constituționale.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată întrucât dispozițiile legale criticate nu contravin nici unui text din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 75 alin. 1 lit. a), art. 180 alin. 2 și art. 181 din Codul penal, precum și dispozițiile art. 255 din Codul de procedură penală.
Prevederile din Codul penal criticate au următorul cuprins:
- Art. 75 alin. 1 lit. a): "Următoarele împrejurări constituie circumstanțe agravante:
a) săvârșirea faptei de trei sau de mai multe persoane împreună;";
- Art. 180 alin. 2: "Lovirea sau actele de violență care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.";
- Art. 181: "Fapta prin care s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta prevăzută la alin. 1 săvârșită asupra membrilor familiei se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În cazul faptelor prevăzute la alin. 1^1 acțiunea penală se pune în mișcare și din oficiu.
Împăcarea părților înlătură răspunderea penală, producându-și efectele și în cazul în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu."
Textul din Codul de procedură penală criticat ca neconstituțional are următorul cuprins:
- Art. 255: "În cauzele în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, organul de cercetare, după efectuarea actelor de cercetare penală potrivit art. 232, dacă există învinuit în cauză și constată că împotriva acestuia sunt suficiente probe, procedează la o nouă ascultare a învinuitului, aducându-i la cunoștință învinuirea și întrebându-l dacă are noi mijloace de apărare.
Dacă învinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a fost găsită temeinică ori dacă cercetarea a fost completată potrivit propunerilor făcute, cercetarea se consideră terminată."
Prevederile constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea acesteia sunt următoarele:
- Art. 1 alin. (5): "în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.";
- Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 124 alin. (1): "Justiția se înfăptuiește în numele legii."
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că susținerile autorului excepției nu privesc, în realitate, constituționalitatea prevederilor criticate, ci modul de aplicare a acestora de către organele de urmărire penală, în speță Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași. Autorul excepției nu face decât să expună pe larg situația de fapt și propunerile sale privind instrumentarea cauzei, pretinsa încălcare a obligației constituționale de respectare a legilor și a principiului egalității în drepturi fiind expresia suspiciunilor sale cu privire la modul de aplicare a legii de către organele de urmărire penală, în cauza în care are calitatea de parte vătămată.
Curtea reține că aspectele relevate în motivarea excepției sunt de competența instanței de judecată, întrucât nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea aplicării legii de către organele de urmărire penală. Controlul judecătoresc sub acest aspect se realizează în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, care, de altfel, au și fost promovate în cauză. O asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, contravenind prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. a), art. 180 alin. 2 și art. 181 din Codul penal, precum și a dispozițiilor art. 255 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vergil Catană în Dosarul nr. 746/P/2004 al Tribunalului Călărași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.