Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 673/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare

Data actului
15 decembrie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 110 din 6 februarie 2006
Citat de
2 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 9.500 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul Județean Argeș în Dosarul nr. 3.416/Caf/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 649D/2005. La apelul nominal în acest dosar sunt prezenți autorul excepției, prin consilier juridic Carmen Săcășan, precum și Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, prin consilier juridic Ștefania Stan. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate.

Părțile prezente nu se opun conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 649D/2005 la Dosarul nr. 618D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia, arătând că textul legal criticat contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție, deoarece, potrivit reglementării cuprinse în acest text, adresarea plângerii prealabile autorității publice care a emis actul reprezintă singura condiție necesară și suficientă de admisibilitate a cererii de suspendare a executării actului administrativ, până la soluționarea pe fond a litigiului. Astfel, în această perioadă autoritatea publică care a emis actul nu poate pune în executare actul emis și nici nu se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.

Reprezentantul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului solicită, de asemenea, admiterea excepției, pentru aceleași motive care au fost invocate de autorul excepției. În susținere depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.196/COM/2005, și prin Încheierea din 4 iulie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.416/Caf/2005, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .

Excepțiile au fost ridicate de Consiliul Județean Argeș și Autoritatea Rutieră Română - ARR.

În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate autorii acestora susțin că textul legal atacat încalcă dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, în sensul că prin aplicarea acestor dispoziții s-ar crea prejudicii majore interesului județean, respectiv activității de transport județean, afectând totodată și activitatea de transport local, cu consecințe nefaste la nivel județean. Se mai susține că autoritatea publică emitentă a unui act administrativ suspendat nu are posibilitatea de a acționa în justiție pentru a-și susține actul administrativ emis și de a înlătura efectele suspendării. În opinia autorilor excepției, după obținerea suspendării unui act administrativ persoana care se pretinde a fi vătămată într-un drept al său poate să nu mai formuleze o cerere pe fondul cauzei, interesul acesteia fiind satisfăcut, iar actul administrativ rămânând suspendat pe termen nelimitat.

Instanțele de judecată consideră excepțiile neîntemeiate, întrucât suspendarea executării actului administrativ reprezintă o procedură necontencioasă, în care nu se discută fondul cauzei.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază excepția ca neîntemeiată.

Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Excepția are ca obiect prevederile

art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, prevederi ce au următoarea redactare: "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond."

Textul constituțional invocat este cel al art. 21 privind accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează:

Prevederile legale criticate dau posibilitatea persoanei vătămate de o autoritate publică printr-un act administrativ de a solicita și de a obține suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond. Chiar dacă soluționarea cererii de suspendare a executării actului administrativ se poate realiza pe cale separată, aceasta se justifică prin urgența și caracterul provizoriu al măsurii de suspendare a executării actului contestat, cerințe pe care le apreciază instanța. Această măsură nu are nici o influență asupra soluționării fondului cauzei. De altfel, Codul de procedură civilă prevede și în alte materii posibilitatea încuviințării de către instanță a unor măsuri vremelnice, în cazuri urgente, cum ar fi, de exemplu, art. 581 referitor la ordonanța președințială.

Așadar, soluționarea de către instanță a cererii de suspendare a executării actului administrativ nu este de natură să încalce accesul liber la justiție, prevederea legală criticată fiind în acord cu dispozițiile art. 129 din Constituție, referitoare la folosirea căilor de atac, deoarece părțile le pot exercita în condițiile legii, stabilirea lor fiind de competența legiuitorului și nu de nivelul Constituției.

Astfel, potrivit

art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 , încheierea sau, după caz, sentința prin care se pronunță suspendarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. De asemenea, dispozițiile generale ale Codului de procedură civilă, și anume art. 299, prevăd că "Hotărârile date fără drept de apel [...] sunt supuse recursului", dispoziții la care fac trimitere, de altfel, prevederile

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , conform cărora: "Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, precum și cu procedura reglementată de prezenta lege. Compatibilitatea aplicării unor norme ale Codului de procedură civilă se stabilește de instanță, cu prilejul soluționării excepțiilor."

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul Județean Argeș în Dosarul nr. 3.416/Caf/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal și de Autoritatea Rutieră Română - ARR în Dosarul nr. 2.196/COM/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
__________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.