Decizia nr. 732/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, IoanSorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.145/117/2020 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.727D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 40 din 30 ianuarie 2025 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.145/117/2020, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că

Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este contrară

Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 , împrejurare din care decurge încălcarea dispozițiilor constituționale ale

art. 1 , ale

art. 16 alin. (1)

și

(2) , ale

art. 126 alin. (3)

și ale

art. 147 .

6.

În acest sens, arată că prin

Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016

s-a pus în discuție necesitatea respectării principiului nediscriminării și al egalității prin stabilirea unui salariu de bază identic pentru cei care își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

7.

În mod contrar celor statuate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 , Înalta Curtea de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin

Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , a decis că funcționarii publici nu au dreptul la sporul de 15% pentru complexitatea muncii pentru anii 2017 și 2018, iar pentru perioada 2019-2022 această majorare se acordă etapizat, conform

art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 . În felul acesta, decizia instanței supreme a determinat acceptarea inechităților ori diferențelor salariale în cadrul aceleiași categorii de personal și implicit a discriminării pe care legiuitorul a intenționat să o elimine prin edictarea prevederilor

Legii-cadru nr. 153/2017

pentru a pune de acord legislația internă cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și cu cele ale dreptului Uniunii Europene.

8.

Ca urmare, este încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi, deoarece persoane aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază.

9.

Totodată, interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție vine în contradicție cu

Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 .

10.

Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

11.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d)

din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare și motivarea formulată de autorul acesteia, îl reprezintă dispozițiile

notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prevederile legale criticate au următorul conținut: „Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“

15.

Prin

Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, instanța supremă a statuat, în interpretarea dispozițiilor

notei 2 lit. c) pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 , în corelare cu prevederile

art. 38 alin. (1) ,

alin. (2) lit. a) ,

alin. (3) lit. a)

și

alin. (4)

și

(6) din actul normativ anterior menționat , următoarele:

–

majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018;

–

pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la

art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 ;

–

prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

16.

Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1

referitoare la statul român, ale

art. 16 alin. (1)

și

(2)

privind egalitatea în drepturi, ale

art. 126 alin. (3)

privind Înalta Curte de Casație și Justiție și ale

art. 147

referitoare la deciziile Curții Constituționale.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa anterioară a mai analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 175 din 21 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 24 iulie 2024, Curtea a statuat că

art. 38 alin. (1) ,

(4)

și

(6) din Legea-cadru nr. 153/2017

nu instituie niciun fel de diferențe între persoanele aparținând acelorași categorii socioprofesionale sub aspectul modului de acordare a sporului prevăzut la dispozițiile din cuprinsul

notei 2 a lit. c) a secțiunii II din subcapitolul 1 lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 . Curtea a apreciat că decizia pronunțată de instanța supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a acestui spor între persoane aflate în aceeași situație juridică. Or, în condițiile în care se critică tocmai presupusa discriminare la care se ajunge prin interpretarea oferită de instanța supremă, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

18.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția

Deciziei Curții Constituționale nr. 175 din 21 martie 2024 , precitată, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

19.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.145/117/2020 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și constată că dispozițiile

notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2025.