Ordinul nr. 1582/2025

Articolul I

Ordinul ministrului sănătății nr. 541/2025

pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți în unitățile de învățământ preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 28 februarie 2025, se modifică și se completează după cum urmează:

1.

Articolul 6

se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 6

Operatorii economici care prepară, distribuie și/sau comercializează alimente în incinta unităților de învățământ preuniversitar trebuie să facă dovada compoziției alimentelor prin respectarea legislației în vigoare privind etichetarea și informarea corectă a consumatorilor.

2.

După articolul 7

se introduce un nou articol, articolul 7^1, cu următorul cuprins:

Articolul 7^1

Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se constată și se sancționează contravențional de către personalul de specialitate împuternicit, cu atribuții în domeniul inspecției sanitare de stat, din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, precum și din cadrul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătății.

3.

În

anexa nr. 1 la paragraful „Tabelul de alegeri alimentare“, partea introductivă

se modifică și va avea următorul cuprins:

Tabel de alegeri alimentare*

Alimentele și băuturile oferite copiilor din colectivități sunt împărțite în tabele, conform grupelor alimentare: fructe și legume, cereale, produse din cereale și amidonoase, lapte, derivate din lapte și alternative, carne, produse din carne și alternative. În fiecare tabel al grupelor alimentare, alegerile alimentare sunt clasificate ca «A se servi cel mai des», «A se servi ocazional» și «Nerecomandat a se servi», astfel:

A se servi cel mai des»:

–

alimentele din această categorie sunt cele mai sănătoase opțiuni cu adaos minim de grăsimi, zahăr sau sare și surse bogate de nutrienți esențiali dezvoltării optime;

–

alimentele din această categorie sunt recomandate a fi servite cel mai des, la toate mesele și gustările, în cantități adecvate în funcție de vârstă.

A se servi ocazional»:

–

alimentele din această categorie conțin cantități mai mari de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali;

–

nu este permisă servirea mai mult de șapte porții de alimente pe săptămână calculate cumulat din toate listele, din această categorie.

Nerecomandat a se servi»:

–

alimentele din această categorie conțin cantități foarte mari de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali.

Există, de asemenea, un tabel dedicat «Alte ingrediente alimentare», care nu se încadrează în niciunul dintre grupurile de alimente menționate mai sus, și un ultim tabel «Nerecomandat a se servi», care conține alimente cu un risc de sufocare, care nu pot fi servite din considerente de siguranță sau din cauza unei valori nutriționale foarte scăzute.

4.

În

anexa nr. 2, după punctul 2

se introduce un nou punct, punctul 2^1 „Principii și reguli în alimentația copilului antepreșcolar“, cu următorul cuprins:

2^1.

Principii și reguli în alimentația copilului antepreșcolar

a)

În primele luni de viață, laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hrănirea sugarului; în cazul în care alăptarea nu este posibilă, alternativa o reprezintă formulele de început care trebuie să respecte prevederile Regulamentului delegat (UE) 2016/127, actualizat, în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea pentru formulele de început.

b)

Formulele de continuare care trebuie să respecte prevederile Regulamentului delegat (UE) 2016/127, actualizat, în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea pentru formulele de continuare, constituie un aliment destinat să fie utilizat de sugari atunci când se introduce o alimentație complementară corespunzătoare și care constituie principalul element lichid din alimentația diversificată progresiv a acestor sugari.

c)

Alimentația copilului în vârstă de 1-3 ani trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază și subgrupele alimentare, așa cum sunt descrise în anexa nr. 4 la ordin. La această vârstă copilul dobândește obiceiuri sănătoase privind alimentația și se formează anumite preferințe gustative.

d)

La mesele principale se recomandă alimente din cel puțin patru grupe de bază, iar la gustări, din cel puțin 2-3 grupe, astfel încât alimentația să fie cât mai diversificată și variată.

e)

Să se asigure o proporție adecvată între grupele și subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conținut crescut de grăsimi și adaos de zahăr.

f)

Să se evite alimentele dulci, cu zahăr adăugat, băuturile gazoase, acidulate, energizante, alimente de tip fast-food, mâncărurile prăjite, sărate, conform Listei de alimente nerecomandate și Tabelului de alegeri alimentare din anexa nr. 1 la ordin.

g)

Pentru evitarea riscului de aspirație, alimentele de tipul nucilor, semințelor, stafidelor, fructelor cu sâmburi trebuie prelucrate, mărunțite, măcinate, pasate.

h)

Să se asigure o hidratare corespunzătoare vârstei preșcolarilor, conform necesarului de apă recomandat în anexa nr. 3 C la ordin.

i)

La sugarul până la 6 luni alimentația este exclusiv lactată, prin alăptare la sân, conform OMS și UNICEF. În absența posibilității de alăptare se vor utiliza formulele de lapte reglementate de legislația europeană. Nu este necesară suplimentarea cu apă sau lichide. Se recomandă suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor naționale. Diversificarea alimentației se introduce progresiv, la 6 luni, conform recomandărilor ESPGHAN și OMS. Alimentele de diversificare vor fi introduse treptat, în funcție de vârstă, ca de exemplu:

–

din luna a 5-a: piure de fructe, piure de legume, supă de legume, cereale fără gluten;

–

din luna a 6-a: carne mărunțită de pasăre/vită 20-30 g/zi, brânză de vacă, gălbenuș de ou;

–

din luna a 7-a: cereale cu gluten;

–

din lunile 7-8: ficat de pasăre alternativ cu gălbenuș de ou și carne albă, iaurt simplu;

–

din luna a 8-a: smântână, mămăligă;

–

după 10 luni: pește alb, perișoare de carne.

Pentru sugarii cu risc crescut de alergii poate fi justificată începerea alimentației complementare, începând de la 4 luni, cu introducerea graduală și atent supravegheată a alimentelor potențial alergene, precum ouă și arahide.

5.

În

anexa nr. 2 punctul 3, literele b)

și

f)

se modifică și vor avea următorul cuprins:

b)

Pentru aprecierea cantității și calității alimentelor consumate în medie pe zi de un copil se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, a etichetelor nutriționale sau pe baza meniurilor servite pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive), completate de rețetarul aferent în lunile februarie, mai și octombrie. Pe baza informațiilor cumulate pe cele 10 zile se va calcula rația medie pe copil.

............................................

f)

Medicul și asistentul medical din cabinetul medical din unitățile de învățământ cu bloc alimentar propriu efectuează anchetele alimentare și participă la întocmirea meniurilor în conformitate cu atribuțiile prevăzute la

pct. 4 lit. b)

și

c) din anexa nr. 1

și la

pct. 4 lit. a)

și

b) din anexa nr. 2 la Metodologia

privind asigurarea asistenței medicale a antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar și studenților din instituțiile de învățământ superior pentru menținerea stării de sănătate a colectivităților și pentru promovarea unui stil de viață sănătos, aprobată prin

Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2.508/4.493/2023 . Pentru unitățile de învățământ fără bloc alimentar propriu, firma de catering stabilește meniul săptămânal, în colaborare cu conducerea unităților de învățământ, și efectuează ancheta alimentară în conformitate cu prevederile

art. 34 alin. (4) din Normele de igienă

privind unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, aprobate prin

Ordinul ministrului sănătății nr. 1.456/2020 , cu modificările ulterioare.

6.

În

anexa nr. 2 punctul 3, după litera f)

se introduce o nouă literă, lit. f^1), cu următorul cuprins:

f^1)

În baza unei forme legale de colaborare cu unitatea de învățământ sau cu unitatea administrativ-teritorială, pot participa la efectuarea anchetei alimentare și la întocmirea meniurilor săptămânale și dieteticieni autorizați, medici igieniști, medici de specialitate diabet, nutriție și boli metabolice.

7.

În

anexa nr. 2 punctul 4, literele a)

și

e)

se modifică și vor avea următorul cuprins:

a)

Alimentația trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază, așa cum sunt descrise în anexa nr. 4 la ordin, ceea ce înseamnă consumul de alimente din toate grupele și subgrupele alimentare pe parcursul unei zile.

.......................................

e)

Trebuie asigurată o proporționalitate între grupele și subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conținut crescut de grăsimi și adaos de zahăr.

8.

În

anexa nr. 2 punctul 4, după litera e)

se introduce o nouă literă, lit. e^1), cu următorul cuprins:

e^1)

Se va evita consumul de alimente cu conținut mare de grăsimi saturate, precum unt, untură, carne grasă, și/sau zahăr adăugat.

9.

Anexa nr. 3

se modifică și se înlocuiește cu

anexa nr. 1

la prezentul ordin.

10.

Anexa nr. 4

se modifică și se înlocuiește cu

anexa nr. 2

la prezentul ordin.

Articolul II

Anexele nr. 1

și

2

fac parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul III

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.