Legea nr. 69/1992

Președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

Alegatorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) și (3) din Constituție.

În unitățile administrativ-teritoriale, operațiunile electorale pentru alegerea Președintelui României se fac în circumscripțiile electorale și secțiile de votare, sub conducerea birourilor electorale prevăzute de lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe baza acelorași liste de alegatori.

Curtea Constituțională, potrivit art. 144 lit. d) din Constituție, veghează la respectarea, în întreaga țara, a prevederilor prezentei legi și confirma rezultatele sufragiului.

La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide și formațiuni politice sau candidați independenți. Partidele și formațiunile politice pot propune, fie separat, fie împreună, numai cîte un singur candidat.

Atît candidaturile propuse de partide sau formațiuni politice, cît și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sînt susținute de cel puțin 100.000 alegatori. Un alegator poate susține un singur candidat.

Data alegerilor se stabilește și se aduce la cunoștința publică de Guvern, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua votării și pînă la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului Președintelui în funcție sau, după caz, de la data cînd începe să curgă termenul prevăzut de art. 96 alin. (2) din Constituție.

Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica.

Operațiunile electorale pentru constatarea rezultatelor votării la secțiile de votare, contestațiile și intimpinarile cu privire la operațiunile de votare și de deschidere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor legale privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Rezultatul votării la secția de votare se consemnează într-un tabel.

Candidații la alegerile pentru Parlament din partea partidelor sau formatiunilor politice ce au propus și candidați pentru alegerea Președintelui României au dreptul sa întocmească și ei un tabel. Dacă alegerile pentru cele două Camere și pentru Președintele României nu au loc concomitent, acest drept revine delegaților partidelor sau formatiunilor politice ce au propus candidații în alegerile pentru Președintele României.

Tabelele vor cuprinde voturile nule, prenumele și numele candidaților și voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat.

După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului secției de votare încheie un proces-verbal în 2 exemplare, care va cuprinde:

a) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcție de alegatorii de pe lista permanenta și de pe cea specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat;

f) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor și contestațiilor și a modului lor de soluționare, precum și a contestațiilor înaintate spre soluționare biroului electoral de circumscripție.

Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului.

Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare care au semnat procesul-verbal li se eliberează, la cerere, o copie certificată de către toți cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.

Lipsa semnăturii unor membri ai biroului secției de votare nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

Procesele-verbale, împreună cu toate contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției de votare, precum și cu buletinele de vot nule și cele contestate, vor alcătui un dosar care, sigilat și stampilat, se va inainta biroului electoral de circumscripție, de președintele biroului electoral al secției de votare și membrii biroului, cu paza militară, în cel mult 24 de ore.

În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripție va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a carei raza teritorială este circumscripția electorală; candidații sau partidele și formațiunile politice care i-au propus vor putea obține copii legalizate de pe acest exemplar.

După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și intimpinarilor primite, biroul electoral de circumscripție încheie un proces-verbal, care va cuprinde:

a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr de pe listele permanente și de pe cele speciale;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul circumscripției electorale;

f) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestațiilor și hotărîrilor luate de biroul electoral de circumscripție.

Prevederile art. 21 alin. (2) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Procesul-verbal, împreună cu intimpinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formind un dosar, încheiat, sigilat și semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu paza militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Biroul Electoral Central rezolva intimpinarile și contestațiile depuse, deciziile date fiind definitive, după care încheie un proces-verbal cuprinzînd:

a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale ale localităților unde își au domiciliul alegatorii;

b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne;

c) numărul total al voturilor nule;

d) numărul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga țara, pentru fiecare candidat și constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 81 din Constituție; în situația în care aceste condiții nu sînt întrunite, prenumele și numele candidaților ce vor participa la al doilea tur de scrutin;

e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la lit. a) - d), care se aplică în mod corespunzător, prenumele și numele candidatului a cărui alegere a fost constatată;

f) modul de soluționare a contestațiilor și intimpinarilor primite.

Prevederile art. 21 alin. (2) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu dosarele birourilor electorale de circumscripție, primite potrivit art. 22 alin. (3), se înaintează, cu paza militară, la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.

Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceasta situație, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminica de la data anulării alegerilor.

Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele, formațiunile politice și candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei.

Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face pînă la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.

Curtea Constituțională publică rezultatul alegerilor în presa și în Monitorul Oficial al României pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales.

Actul de validare se întocmește în 3 exemplare, din care unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurămîntului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituție, iar al treilea se inmineaza candidatului ales.

Al doilea tur de scrutin are loc în condițiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituție, la 2 saptamini de la primul tur de scrutin, în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, sub conducerea operațiunilor electorale de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegatori de la primul tur.

În al doilea tur de scrutin participa primii doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi, valabil exprimate pe întreaga țara la primul tur. Confirmarea acestui număr se face de Curtea Constituțională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevăzute la art. 23 alin. (3), prin aducerea la cunoștința publică a prenumelui și numelui celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin și a zilei votării stabilite potrivit alin. (1).

Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data cînd s-a adus la cunoștința publică ziua votării.

În termen de 2 zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfășurarea acesteia la serviciile publice de radio și televiziune și repartizarea timpilor de antena, potrivit art. 16, care se aplică în mod corespunzător.

Persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operațiunilor electorale la primul tur de scrutin sînt de drept acreditate sa asiste la efectuarea acestor operațiuni și la al doilea tur de scrutin.

Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, referitoare la suportarea cheltuielilor electorale, taxa de timbru, sprijinirea de către Guvern a activității birourilor electorale și judecarea de către instanțe a intimpinarilor, a contestațiilor și a oricăror alte cereri, se aplică și în ceea ce privește alegerile pentru Președintele României.

Dacă alegerea Președintelui României are loc concomitent cu alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale, inclusiv pentru subvenționarea partidelor și formatiunilor politice de la bugetul de stat, se suporta din fondurile alocate pentru alegerea celor două Camere.

În cazul în care alegerile pentru Președintele României au loc la o dată diferita de alegerile parlamentare, subvenționarea campaniei electorale a partidelor și formatiunilor politice care au propus candidații se stabilește prin lege specială. Partidele și formațiunile politice care au obținut cel puțin 10% din voturile valabil exprimate pe întreaga țara pentru candidatul pe care l-au propus vor restitui subvenția în termen de 2 luni de la data încetării campaniei electorale.

Alegerile pentru Președintele României din anul 1992 vor avea loc o dată cu cele pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Pentru alegerile de la alin. (1) pot fi acreditați sa asiste la operațiunile electorale și observatori interni, în condițiile prevăzute de Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.