Legea nr. 5/1952
privind organizarea judecătorească
prezumat în vigoare republicat
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 4 martie 1953).
MAREA ADUNARE NAȚIONALA A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
În temeiul art. 38 din Constitutia Republicii Populare Române;
Vazand Hotărîrea Consiliului de Ministri Nr. 888 din 2 Iunie 1952;
Adopta urmatoarea:
LEGE
pentru organizarea judecătorească
Titlul I Dispozitiuni generale
Articolul 1
În Republica Populara Română justiția are ca sarcini sa apere:
a) oranduirea sociala și oranduirea de stat a Republicii Populare Române;
b) drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, precum și celelalte drepturi și interese garantate de legile Republicii Populare Române;
c) drepturile și interesele, aparate de lege ale organelor și instituțiilor de Stat, întreprinderilor și organizațiilor economice de Stat, gospodariilor agricole colective și celorlalte organizațiuni și întreprinderi cooperatiste, precum și ale oricăror altor organizațiuni cu caracter obstesc.
Justiția are sarcina de a asigura respectarea intocmai a legilor Republicii Populare Române de către organele și instituțiile de Stat, intreprinderile și organizațiunile economice de Stat, gospodariile, agricole colective și alte organizațiuni și întreprinderi cooperatiste, de către celelalte organizațiuni cu caracter obstesc, precum și de toți cetatenii Republicii Populare Române.
Articolul 2
Instantele judecătorești în Republica Populara Română aplicand, sanctiunile penale, urmaresc apararea regimului de democratie populara și totodata indreptarea și reeducarea infractorilor.
Prin activitatea lor, instantele educa pe cetatenii Republicii Populare Române în spiritul devotamentului față de Patrie și în spiritul de construire a socialismului, al indeplinirii intocmai a legilor Republicii Populare Române, al grijei deosebite față de proprietatea socialista, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite față de indatoririle cetățenești și sociale, precum și al respectului față de regulile de convietuire socialista.
Articolul 3
În Republica Populara Română funcționează urmatoarele instante judecătorești:
a) tribunalele populare de raion, de oras și de raion orasenesc;
b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române și tribunalele regionale;
c) Tribunalul Suprem.
Pentru unele ramuri de activitate funcționează urmatoarele instante judecătorești speciale:
a) tribunalele militare;
b) tribunalele populare feroviare;
c) tribunalele populare maritime și fluviale.
Articolul 4
Sarcinile justiției se realizează prin:
a) judecarea cauzelor penale și aplicarea pedepselor prevăzute de lege pentru sanctionarea tradatorilor de Patrie, a spionilor, a celor ce saboteaza construirea socialismului, a celor ce comit crime împotriva pacii și a umanitatii, a atatatorilor la razboi, a delapidatorilor și a celor ce irosesc proprietatea socialista, precum și a talharilor, hotilor, huliganilor și a celorlalți infractori;
b) judecarea cauzelor civile privind drepturile și interesele cetatenilor, ale organelor și instituțiilor de Stat, ale întreprinderilor și organizațiilor economice de Stat, ale gospodariilor agricole colective și ale celorlalte organizațiuni și întreprinderi cooperatiste, precum și ale oricăror alte organizațiuni cu caracter obstesc.
Articolul 5
Justiția în Republica Populara Română se infaptueste pentru toți cetatenii fără a se face deosebire de sex, naționalitate, rasa, religie sau grad de cultura.
Articolul 6
Judecatorii de orice grad sînt independenti și se supun, în exercitarea atribuțiilor lor, numai legii.
Articolul 7
În circumscriptiile judecătorești locuite și de populatie de alta naționalitate decat cea română, instantele folosesc oral și scris și limba naționalitatii respective.
În toate cazurile, în fața instanțelor judecătorești din întreaga tara se garanteaza, pentru cei ce nu cunosc limba folosita de instanța, dreptul de a lua cunoștința de dosar și de desbateri, precum și de a participa la judecata, prin interpret.
Articolul 8
Judecarea în fața tuturor instanțelor judecătorești se face prin desbateri publice, afară de excepțiile prevăzute de lege.
Dreptul de aparare este garantat; el se infaptueste prin modul în care instantele judecătorești sînt organizate potrivit prezentei legi, prin dispozitiunile din legile de procedura, precum și prin asistența judiciara.
Articolul 9
Pentru motive temeinice și în scopul unei mai bune judecati, instantele ierarhic superioare, fiecare în cadrul circumscriptiei respective, pot lua din competența instanțelor ierarhic inferioare orice cauza aflata în curs de judecare în fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altei instante, de acelasi fel și de grad cel puțin egal cu instanța dela care cauza a fost luata.
Instantele judecătorești, pot judeca și în afara sediilor lor, dacă aceasta este necesar în vederea realizării scopului educativ al justiției:
Articolul 10
Instantele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate.
Prin judecarea cererilor de indreptare, Tribunalul Suprem verifica hotărîrile judecătorești definitive.
Articolul 11
Instantele judecătorești judeca în fond în complet format dintr-un judecator și doi asesori populari.
Recursurile și cererile de indreptare se judeca în complet format din trei judecatori.
Articolul 12
Dispozitiunile legale privitoare la indeplinirea atributiunilor judecatorilor se aplică și asesorilor populari.
Articolul 13
Asesorii populari se aleg pe timp de un an, la propunerea Partidului Muncitoresc Roman, a sfaturilor populare, a Confederatiei Generale a Muncii, a organizațiilor cooperatiste, a organizațiilor scriitorilor, artistilor și oamenilor de stiinta, precum și altor organizațiuni de mase.
Alegerea asesorilor populari pentru tribunalele populare se face de către alegatori, pe orașe, raioane de oras, în cadrul adunarilor populare pe întreprinderi și institutii, pe gospodarii agricole colective, comune și sate;
Asesorii populari pentru tribunalele populare feroviare, pentru tribunalele populare maritime și fluviale și pentru tribunalele regionale se aleg de sfatul popular al regiunii în centrul careia tribunalul respectiv își are sediul.
Asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii populare Române se aleg de Sfatul Popular al Capitalei Republicii Populare Române.
Asesorii populari pentru Tribunalul Suprem se desemneaza de Prezidiul Marei Adunări Naționale.
Vîrsta pentru a alege este ce cel puțin 18 ani impliniti, iar pentru a putea fi asesor popular este de cel puțin 23 ani impliniti.
Nu pot alege și nu pot fi asesori populari, acei care sînt incapabili sau nedemni, potrivit legii pentru alegerea deputatilor în sfaturile populare.
Desemnarea asesorilor populari pentru instantele militare se face potrivit dispozitiunilor Legii pentru organizarea instanțelor și procuraturilor militare.
Articolul 14
Sarcina de asesor popular este obligatorie.
Asesorii populari sînt chemati de președintele instanței respective la indeplinirea obligatiunilor lor, pe rand și pentru mai multe perioade, din lista celor aleși pentru instanța respectiva, fără ca aceste perioade să poată totaliza în cursul anului, mai mult de 30 zile.
Asesorii își păstrează locul ce-l ocupa în productie.
Pe timpul exercitarii mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit cu o indemnizatie zilnica, egala cu cîștigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispozitiunile art. 135 din Codul Muncii.
Sumele platite de întreprinderi vor fi restituite acestora trimestrial de către Ministerul Justiției.
Articolul 15
Asesorii populari dau socoteala celor ce i-au ales, pentru activitatea lor.
Articolul 16
Retragerea calității de asesor popular nu se poate face decat prin rechemare de către cei ce l-au ales sau în temeiul unei hotărîri penale de condamnare.
Articolul 17
Modul de alegere a asesorilor populari la instantele judecătorești se stabileste prin Hotărîrea Consiliului de Ministri.
Articolul 18
Pornirea urmaririi penale și trimiterea în judecata se face, pentru judecatorii dela instantele din circumscripția unui tribunal regional, precum și pentru judecatorii acestui tribunal, de către procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.
Pentru judecatorii dela Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum și pentru acei dela tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Române, pornirea urmaririi penale și trimiterea în judecata, se face de procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.
Pornirea urmaririi penale și trimiterea în judecata se face, pentru membrii Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Marei Adunări Naționale.
Titlul II Instantele judecătorești
Capitolul I Tribunalele populare de raion, de oras și de raion orasenesc
Articolul 19
În fiecare raion funcționează unul sau mal multe tribunale populare de raion.
În orașe pot functiona tribunale populare de oras și tribunale populare de raion orasenesc.
Numărul tribunalelor populare se stabileste prin Decizia Ministrului Justiției. În același mod se stabilesc sediile și circumscriptiile tribunalelor populare.
Articolul 20
Fiecare tribunal popular este compus dintr-un numar de judecatori și este condus de un presedinte.
Președintele tribunalului popular stabileste pe intregul tribunal ordinea în care este inlocuit, în caz de lipsa, de către judecatori. El repartizeaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca insarcinari speciale în cadrul atributiunilor tribunalului popular.
Articolul 21
Tribunalele populare judeca în fond toate cauzele, în afara celor date de lege în competența altor instante.
Capitolul II Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române și tribunalele regionale
Articolul 22
În Capitala Republicii Populare Române funcționează Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.
În fiecare centru regional funcționează un tribunal regional pentru regiunea respectiva.
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum și tribunalele regionale au cate unul sau mai multe colegii penale și cate unul sau mai multe colegii civile.
Numărul colegiilor se stabileste prin Decizia Ministrului Justiției.
Articolul 23
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române și fiecare tribunal regional este compus dintr-un numar de judecatori și este condus de un presedinte, ajutat de unul sau mai mulți presedinti adjuncți.
În caz de lipsa sau impiedicare, președintele este inlocuit de unul dintre presedintii adjuncți, în ordinea fixata de presedinte.
Președintele desemneaza pe inlocuitorii presedintilor adjuncți și stabileste pe intregul tribunal și pe colegii, ordinea în care acestia sînt inlocuiti, în caz de lipsa, de către ceilalti. El repartizeaza judecatorii pe colegii și desemneaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca insarcinari speciale, în cadrul atributiunilor tribunalului.
Președintele, conduce unul dintre colegiile penale. El are dreptul sa prezideze orice complet de judecată al tribunalului.
Articolul 24
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române și tribunalele regionale judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele populare, de raion, de oras și de raion orasenesc.
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române și tribunalele regionale judeca în fond cauzele date prin lege în competența lor.
Articolul 25
Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale care își au sediile în orașele de reședința ale Direcțiilor regionale C.F.R. judeca și recursurile împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele populare feroviare; același colegiu judeca în fond și toate cauzele date prin lege în competența tribunalelor regionale privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului și a normalei functionari, în sectorul feroviar.
Recursurile împotriva hotărîrilor penale pronuntate de tribunalul popular feroviar din București se judeca de unul dintre colegiile penale ale Tribunalului Capitalei Republicii Populare Române; același colegiu judeca în fond și toate cauzele date prin lege în competența Tribunalului Capitalei Republicii Populare Române privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului și a normalei functionari, în sectorul feroviar.
Articolul 26
Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale în a caror circumscriptie își au sediul tribunalele populare maritime și fluviale judeca și recursurile împotriva hotărîrilor penale pronuntate de tribunalele populare maritime și fluviale; recursurile împotriva hotărîrilor civile ale tribunalelor populare maritime și fluviale se judeca de unul dintre colegiile civile ale acelorasi tribunale regionale.
Același colegiu penal care judeca recursurile prevăzute în alineatul precedent, judeca în fond și toate cauzele date prin lege în competența tribunalelor regionale privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului și a normalei functionari, în sectorul transporturilor maritime și fluviale.
Articolul 27
Judecatorii colegiilor prevăzute în articolele 25 și 26 sînt desemnați prin Decizia Ministrului Justiției.
Capitolul III Tribunalele speciale
Articolul 28
Tribunalele militare sînt urmatoarele:
a) Tribunalele militare de Mari Unități;
b) Tribunalele militare teritoriale, care pot functiona pentru una sau mai multe regiuni administrative;
c) Tribunalele militare ale regiunilor militare, precum și ale Marinii Militare.
Articolul 29
Tribunalele militare au competența stabilita prin legea pentru organizarea instanțelor și Procuraturilor militare.
Articolul 30
Tribunalele populare feroviare funcționează în orașele de reședința ale Direcțiilor regionale C.F.R. Competența teritoriala a fiecarui tribunal popular feroviar corespunde circumscriptiei Directiei regionale C.F.R. respective.
Articolul 31
Tribunalele populare feroviare judeca în fond acele cauze care sînt date prin lege în competența lor, privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului și a normalei functionari, în sectorul feroviar.
Articolul 32
Tribunalele populare maritime și fluviale funcționează în numărul și la sediile stabilite prin Decizia Ministrului Justiției. În același mod se fixeaza și circumscriptiile acestor tribunale.
Articolul 33
Tribunalele populare maritime și fluviale judeca în fond cauzele privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului și a normalei functionari, în sectorul transporturilor maritime și fluviale, precum și toate litigiile maritime și fluviale date prin lege în competența lor.
Articolul 34
Tribunalele speciale sînt compuse dintr-un numar de judecatori și sînt conduse de un presedinte.
Președintele tribunalului special stabileste pe intregul tribunal ordinea în care este inlocuit, în caz de lipsa, de către judecatori. El repartizeaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca, insarcinari speciale în cadrul atributiunilor tribunalului special.
Capitolul IV Tribunalul Suprem
Articolul 35
În Republica Populara Română funcționează un Tribunal Suprem.
Sediul Tribunalului Suprem este în Capitala Republicii Populare Române.
Articolul 36
Tribunalul Suprem are un colegiu penal, un colegiu civil și un colegiu militar.
Articolul 37
Tribunalul Suprem, este condus de un presedinte.
Acesta este ajutat de unul sau mai mulți presedinti adjuncți.
Fiecare colegiu are un presedinte și numărul de judecatori necesari.
Articolul 38
Președintele, presedintii adjuncți, presedintii de colegii și judecatorii Tribunalului Suprem se numesc și se revoca de Prezidiul Marei Adunări Naționale a Republicii Populare Române, la propunerea Guvernului, în urma raportului Ministrului Justiției. Pentru președintele colegiului militar și judecatorii acestui colegiu, raportul va fi întocmit de Ministrul Justiției împreună cu Ministrul Fortelor Armate.
Articolul 39
Președintele prezideaza Plenul Tribunalului Suprem și poate prezida orice complet de judecată al acestui tribunal.
În caz de lipsa sau impiedicare, președintele este inlocuit de unul dintre presedintii adjuncți.
Președintele desemneaza pe inlocuitorii presedintilor de colegii și stabileste pe intregul tribunal și pe colegii, ordinea în care acestia sînt inlocuiti, în caz de lipsa, de către ceilalti judecatori. El repartizeaza judecatorii pe colegii după necesitate.
Președintele are dreptul sa sesizeze Tribunalul Suprem cu cererile de indreptare privind hotărîrile judecătorești definitive.
Articolul 40
Sedintele Plenului Tribunalului Suprem au loc cu participarea a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecarui colegiu și intotdeauna cu un numar de membri fără sot.
La sedintele Plenului participa Procurorul General al Republicii Populare Române care pune concluziuni.
Articolul 41
Tribunalul Suprem supraveghează activitatea judiciara a instanțelor prin:
a) judecarea cererilor de indreptare.
În cazul cînd hotărîrea atacata a fost pronunțată de un colegiu al Tribunalului Suprem, cererea de indreptare se judeca de Plenul Tribunalului Suprem;
b) indrumarile pe care le da instanțelor judecătorești, pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.
În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se intruneste cel puțin odata la trei luni, în prezenta Ministrului Justiției.
Articolul 42
Tribunalul Suprem judeca recursurile împotriva botaririlor pronuntate în fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, de tribunalele regionale, de tribunalele militare ale regiunilor militare și ale Marinii Militare, precum și împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele militare teritoriale; el judeca în fond cauzele date prin lege în competența sa.
Capitolul V Executorii judecătorești
Articolul 43
Executarea hotărîrilor pronuntate în procesele civile, precum și executarea părților din hotărîrile pronuntate în procesele penale, prin care se stabilesc obligațiuni patrimoniale, se face de către executorii judecătorești.
Articolul 44
Executorii judecătorești funcționează la tribunalele populare.
Prin decizia Ministrului Justiției se va putea stabili functionarea lor și la alte tribunale.
Articolul 45
Actele pe care executorul judecătoresc le indeplineste în executarea sarcinii sale sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice, organele administrației centrale și locale de stat, instituțiile, intreprinderile și organizațiile economice de stat, intreprinderile și organizațiile cooperatiste, organizațiile de masa și orice alte organizațiuni obstesti, precum și organele lor.
Capitolul VI Dispozitiuni comune
Articolul 46
La fiecare instanța judecătorească sau la fiecare colegiu funcționează unul sau mai multe complete .
Hotărîrile se dau cu majoritatea voturilor membrilor completului.
În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găsește în imposibilitate de a-și manifesta voința sau de a se pronunță, dacă ceilalti membri ai completului care au luat parte la judecata pot forma majoritatea ceruta de alineatul precedent, hotărîrea va fi data. În caz contrar, cauza se va judeca din nou și cu precadere.
Capitolul VII Dispozitiuni tranzitorii și finale
Articolul 47
Tribunalele populare, în circumscripția cărora sînt cuprinse comune sau orașe pentru care sînt intocmite cărți funciare, vor avea cate o secție de carte funciara.
Articolul 48
Ori de cate ori legile intrebuinteaza denumiri de instante sau de functiuni judecătorești, stabilite sau inlocuite potrivit Decretului 132/1849, aceste denumiri se socotesc inlocuite după cum urmeaza:
- Curtea Suprema, prin Tribunal Suprem;
- Curte, prin Tribunal regional;
- Tribunal și judecatorie populara, prin Tribunal popular;
- Prim presedinte, prin presedinte;
- Judecator sef, prin presedinte.
Articolul 49
Dispozitiunile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 August 1952.
Pe aceiasi data se abroga
Decretul Nr. 132 din 2 Aprilie 1949 , pentru organizarea judecătorească,
Decretul Nr. 292 din 21 Iulie 1949 , pentru înființarea și organizarea tribunalelor speciale feroviare și a Parchetului feroviar, precum și orice alte dispozitiuni contrare legii de fața.
Aceasta Lege s-a votat de Marea Adunare Naționala în sedinta dela 2 Iunie 1952 și s-a aprobat cu unanimitate de trei sute patruzeci și opt voturi.
Presedinte, Gh. Stoica Secretari: Miron Belea, Tautu Marla
(L.S.M.Ad.N.).
PREZIDIUL MAREI ADUNARI NAȚIONALE
A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
În temeiul art. 56, din Constitutia Republicii Populare Române semneaza aceasta Lege și dispune publicarea ei în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române.
Data în București la 3 Iunie 1952.
Președintele Secretarul Prezidiului Marei Adunări Naționale Prezidiului Marei Adunări Naționale Dr. PETRU GROZA MARIN FLOREA IONESCU
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.