Hotărâre a Guvernului · Guvernul

HG nr. 686/1998

privind aprobarea stemelor unor orașe

prezumat în vigoare

Data actului
30 septembrie 1998
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 390 din 15 octombrie 1998
Citează
1 act
Structură
1 articol, 18 anexe · 10.375 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

În temeiul

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992

privind stema tarii și sigiliul statului,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic

Se aprobă stemele orașelor Calan, Hateg și Petrila din județul Hunedoara, Gura Humorului, Siret, Solca și Vatra Dornei din județul Suceava, Baile Govora și Horezu din județul Valcea, conform anexelor nr. 1-9 și 1a)-9a), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemnează:
Secretar de stat,
șeful Departamentului pentru
Administrație Publică Locală,
Vlad Rosca

Anexa 1 STEMA

ORAȘULUI CALAN, JUDEȚUL HUNEDOARA

Anexa 1 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului CALAN, județul HUNEDOARA

Descrierea stemei:

Stema orașului Calan, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut roșu, despicat printr-un pal de azur; în partea dreaptă se afla oala de turnat fonta, din care curge metal peste o jumătate de roata dintata, totul din aur.

În partea stanga, doua spice de grâu, de argint.

Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

- oala de turnat fonta reprezintă activitatea tradiționala a locuitorilor în domeniul metalurgiei;

- roata dintata face aluzie la produsele realizate de-a lungul vremii de unitatea metalurgica din Calan, produse cărora li s-a conferit "Steaua calității" în Spania în anul 1992;

- spicele de grâu sunt o aluzie la valorificarea produselor agricole obținute de locuitorii orașului, îndeletnicire de tradiție, având în vedere zona geografică în care este situata așezarea;

- palul aminteste de Raul Strei, care împarte orașul în doua părți, contribuind la dinamizarea vieții sociale și la infrumusetarea urbei.

Anexa 2 STEMA

ORAȘULUI HATEG, JUDEȚUL HUNEDOARA

Anexa 2 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului HATEG, județul HUNEDOARA

Descrierea stemei:

Stema orașului Hateg, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut tăiat, cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, un calaret în armura, ținând în mana stanga, ridicată, palosul - totul de argint. În cartierul doi, pe camp roșu, un pergament natural, desfășurat, validat cu sigiliul din ceara roșie, atasat cu snur albastru. Pergamentul poarta în partea superioară literele TH, iar în partea inferioară, cifra 1247. În partea inferioară a scutului, pe camp de argint, s-a plasat un corb natural, ținând în cioc un inel de aur cu piatra roșie, așezat pe doua ramuri verzi de maslin, dispuse una în banda și alta în bara. Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

- corbul cu inel în cioc este preluat din stema familiei Huniade și evoca faptul ca, odinioara, în aceasta zona corvinestii aveau posesiuni;

- calaretul cu palosul evidențiază rolul locuitorilor din Hateg în lupta de apărare;

- pergamentul desfășoară face aluzie la nobilimea română, existenta în fosta Țara a Hațegului;

- literele înscrise în partea superioară a pergamentului reprezintă prescurtarea de la Țara Hațegului;

- cifra 1247 aminteste de prima atestare documentara a localității.

Anexa 3 STEMA

ORAȘULUI PETRILA, JUDEȚUL HUNEDOARA

Anexa 3 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului PETRILA, județul HUNEDOARA

Descrierea stemei:

Stema orașului Petrila, potrivit anexei nr. 3, se compune dintr-un scut despicat. În dreapta, pe fond roșu, Sfanta Varvara - reprezentată bust -, incoronata și aureolata cu aur, ținând în mana dreapta o cruce din același metal și o ramura verde, iar în mana stanga, un potir, de asemenea, de aur.

În partea din stanga, pe fond de azur, un scut român ce se suprapune peste o lance incrucisata cu hampa, care susțin steagul dac, toate de argint.

În șef, pe fond de aur, doua ciocane de miner, de culoare neagra, incrucisate și multiplicate.

Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

- Sfanta Varvara este ocrotitoarea minerilor;

- scutul român și steagul dac fac dovada istoriei indelungate a asezarii;

- ciocanele incrucisate, simbol al mineritului, atesta faptul ca extractia carbunelui constituie activitatea economică care a determinat progresul asezarii.

Anexa 4 STEMA

ORAȘULUI GURA HUMORULUI, JUDEȚUL SUCEAVA

Anexa 4 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului GURA HUMORULUI, județul SUCEAVA

Descrierea stemei:

Stema orașului Gura Humorului, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut albastru cu un cerb de aur, alergand spre dreapta, sprijinindu-se cu picioarele din spate pe o campie verde.

Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

Este vechea stema; evoca fauna specifică.

Anexa 5 STEMA

ORAȘULUI SIRET, JUDEȚUL SUCEAVA

Anexa 5 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului SIRET, județul SUCEAVA

Descrierea stemei:

Stema orașului Siret, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut albastru, cu chipul Sfantului Ioan Botezatorul imbracat în blana, totul de argint, nimbat cu aur, ținând în mana dreapta o cruce din același metal și iesind dintr-un zid crenelat de argint. Șeful, micșorat, dintat, negru, este încărcat cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

- Sfantul Ioan Botezatorul este protectorul orașului Siret; șeful aminteste de pierderile teritoriale ale Moldovei istorice.

Anexa 6 STEMA

ORAȘULUI SOLCA, JUDEȚUL SUCEAVA

Anexa 6 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului SOLCA, județul SUCEAVA

Descrierea stemei:

Stema orașului Solca, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut tăiat, având cromatica albastru și roșu, încărcat în centru cu o construcție cu poarta și turn, cu acoperis conic, de aur. Construcția este însoțită de trei brazi dezradacinati, de argint, doi plasati în câmpul superior, iar unul, în vârful scutului. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

- construcția aminteste de un monument istoric vechi (ctitoria lui Ștefan Tomsa din anul 1622);

- copacii fac aluzie la bogatia silvică.

Anexa 7 STEMA

ORAȘULUI VATRA DORNEI, JUDEȚUL SUCEAVA

Anexa 7 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului VATRA DORNEI, județul SUCEAVA

Descrierea stemei:

Stema orașului Vatra Dornei, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut albastru, cu doua veverite afrontate, de aur, sprijinindu-se pe labele inferioare, ținând în labele superioare un izvor de ape minerale, roșu, cu ghizdurile și jetul de apa de argint. Campia verde este încărcată cu un con de brad, de aur. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

- evoca bogățiile naturale (apele minerale);

- evoca specificul faunei și al florei.

Anexa 8 STEMA

ORAȘULUI BAILE GOVORA, JUDEȚUL VALCEA

Anexa 8 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului BAILE GOVORA, județul VALCEA

Descrierea stemei:

Stema orașului Baile Govora, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut dotat cu un sevron rasturnat. În partea superioară, pe fond de aur, simbolul fantanii moderne al apelor minerale, de azur; sevronul albastru este încărcat cu cinci arbori dezradacinati, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, o carte naturala, deschisă, pe care se suprapune o balanța neagra cu talgerele în echilibru. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

- semnul apelor minerale evoca faptul ca localitatea este o stațiune balneoclimaterica;

- arborii, elementul specific al reliefului, amintesc de dezvoltarea pomiculturii, releva, codificat, permanenta regenerare a naturii și a societății;

- cartea deschisă și balanța cu talgerele în echilibru vorbesc despre Manastirea Govora, monument istoric aflat la marginea asezarii, cat și despre faptul ca aici s-a tipărit Pravila în vremea lui Matei Basarab.

Anexa 9 STEMA

ORAȘULUI HOREZU, JUDEȚUL VALCEA

Anexa 9 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE

elementelor insumate ale stemei

orașului HOREZU, județul VALCEA

Descrierea stemei:

Stema orașului Horezu, potrivit anexei nr. 9, este formată dintr-un scut tăiat, cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, se afla un edificiu religios, privit din fața, cu o turla cu acoperis ascutit, terminat cu o cruce "în cruciulite", totul de argint.

În cartierul doi, pe fond de azur, o acvila bicefala de aur.

În partea inferioară, pe fond roșu, o farfurie de ceramica, de argint, având reprezentat în centru un cocos roșu, iar pe margine, ornamente geometrice redate cu negru.

În dreapta și în stanga farfuriei de afla doua crengi verzi de stejar care se incruciseaza la baza scutului, fiecare fiind formată din trei frunze și câte o cochilie de ghinda.

Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor insumate:

- edificiul religios reprezintă renumita ctitorie brancoveneasca ce da faima localității;

- acvila bicefala este un semn specific familiei Cantacuzino, din care făcea parte și Constantin Brancoveanu; evoca ornamentul existent pe stalpul de la Foisorul lui Dionisie, de la ctitoria de aici;

- figurile heraldice din camp amintesc, pe de o parte, natura specifică zonei, pădurile de stejar, iar pe de altă parte, renumita ceramica de Hurez, chintesenta a creatiei populare din zona.

----------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.