Hotărârea nr. 11/1992

Anexa 1 COMPONENTA

Guvernului României

1. Nicolae Vacaroiu

- prim-ministru

2. Misu Negritoiu

- ministru de stat, președintele

Consiliului pentru Coordonare,

Strategie și Reforma Economică

3. Dan Mircea Popescu

- ministru de stat, ministrul

muncii și protecției sociale

4. Florin Georgescu

- ministru de stat, ministrul finanțelor

5. Teodor Viorel Melescan

- ministru de stat, ministrul afacerilor

externe

6. Petre Ninosu

- ministrul justiției

7. Niculae Spiroiu

- ministrul apărării naționale

8. George Ioan Danescu

- ministru de interne

9. Dumitru Popescu

- ministrul industriilor

10. Ioan Oancea

- ministrul agriculturii și alimentației

11. Paul Teodoru

- ministrul transporturilor

12. Andrei Chirica

- ministrul comunicațiilor

13. Constantin Teculescu

- ministrul comerțului

14. Matei -Aghaton Dan

- ministrul turismului

15. Marin Cristea

- ministrul lucrărilor publice și

amenajării teritoriului

16. Aurel Constantin Ilie

- ministrul apelor, pădurilor

și protecției mediului

17. Liviu Maior

- ministrul învățămîntului

18. Doru Dumitru Palade

- ministrul cercetării și tehnologiei

19. Iulian Mincu

- ministrul sănătății

20. Mihail Golu

- ministrul culturii

21. Gheorghe Angelescu

- ministrul tineretului și sportului

22. Valer Dorneanu

- ministrul pentru relația cu Parlamentul

Anexa 2 PROGRAMUL DE GUVERNARE

pentru perioada 1992-1996

Domnilor presedinti ai Camerelor Parlamentului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimati invitați,

Onorat de faptul de a fi astăzi aici, permiteti-mi ca la acest început de noua legislatura sa dau expresie convingerii ca, în deplin consens cu încrederea pe care a dobândit-o în fața electoratului, Parlamentului va promova, prin întreaga sa activitate, opțiunea fundamentală a poporului nostru pentru schimbarea radicala a configurației societății românești, pentru așezarea pe baze cu totul noi a structurilor economice și sociale, pentru democratie, introducerea și generalizarea mecanismelor economiei de piața. Sa nu uitam ca aceasta este în fond opțiunea istorica pe care Revoluția din decembrie 1989 a făcut-o posibila în România.

Ne prezentam în fața dumneavoastră pentru a va supune dezbaterii și aprobării un program de guvernare subordonat acestor obiective, precum și componenta noii echipe guvernamentale. În conformitate cu prevederile constituționale și rezultatele alegerilor din septembrie 1992, propunerile noastre se bazează, în principal, pe programul Frontului Democrat al Salvării Naționale.

Totodată, în elaborarea și desfășurarea operationala a programului de guvernare, am luat în considerare o serie de caracteristici ale situației tarii noastre în momentul de fața, dar și dimensiunile majore ale procesului de tranzitie în ansamblul sau. Am în vedere experienta dobandita pînă acum în descifrarea necunoscutelor tranzitiei, decantarea teoretică și funcțională a obiectivelor de interes național, prezente de altfel și în platformele principalelor partide politice, conturarea structurilor de proprietate corespunzătoare cu aceste interese și, în mod deosebit, regasirea lor într-o măsura crescanda în motivatiile și comportamentul agenților economici, grupurilor socio-profesionale, ale populației.

Evocand aceasta experienta, trebuie să avem în vedere, totodată, constrangerile majore și de durata, interne și externe, în cadrul cărora va prinde viața orice program.

Este vorba de efectele declinului economic, de gradul de suportabilitate a costurilor tranzitiei, de intervalul, relativ îndelungat, în care noile mecanisme și instituții vor aduce efectele pozitive scontate și, nu în ultimul rând, de imaginea, adeseori deformata, a tarii noastre în străinătate.

În aceste condiții, asa cum am desprins din angajamentele organelor reprezentative în fața electoratului, Guvernului îi revine obligația de a promova un program pentru o etapa noua a tranzitiei, în care reforma, mecanismele economice, legile și instituțiile noilor structuri sa funcționeze coerent, în mod sincronizat, astfel încît sa conducă realmente la rezultate benefice pentru populație.

De aici, marea răspundere care apasa pe umerii nostri, dar și îndatorirea de a privi în fața complexitatea și multitudinea problemelor specifice acestei etape, unele moștenite din perioada anterioară, iar altele care pot să apară pe parcurs.

Densitatea lor pe unitate de timp în calendarul celor patru ani de guvernare este mare și impune o ordonare riguroasă în funcție de prioritati, pe baza unor analize de fundamentare corespunzătoare și a unui dialog larg cu toți factorii economici și sociali implicați. În aceasta perspectiva, programul pornește de la ceea ce caracterizează profund starea economică și socială actuala a tarii și presupune măsuri pe termen scurt și mediu pentru realizarea obiectivelor.

Astfel, pe fundalul unor politici economice apte de a crea premisele necesare continuei liberalizari și democratizari a vieții economice, suntem obligați sa actionam imediat, prin măsuri specifice stadiului actual de dezvoltare a economiei de piața în România, pentru rezolvarea problemelor iernii ca și a celor ce se ridica pentru anul 1993, considerate ca fiind un an dificil dar esențial pentru succesul politicii de ansamblu, de creare a economiei de piața eficiente și profitabile pentru toate categoriile sociale.

I. Starea actuala a economiei

În ultimii doi ani și jumătate, societatea românească a cunoscut profunde transformări economice și sociale; măsurile de reforma economică au cuprins, practic, toate sferele de activitate, opțiunea pentru o economie de piața intrunind un consens general și afirmandu-se deplin ca ireversibila.

În același timp, procesul complex și inedit al tranzitiei la economia de piața s-a confruntat cu mari dificultăți și greutăți, prezente, după cum se știe, în toate țările est-europene și, cu atît mai mult lin România, unde efectele paralizante ale sistemului hipercentralizat de conducere și ale dezechilibrului structural, moștenite de la vechiul regim, au avut o forta deosebită.

Accelerarea inlaturarii vechilor structuri ale economiei de comanda fără ca locul acestora să fie luat de noile instituții și mecanisme ale economiei de piața, insuficienta corelare a măsurilor aplicate în diferite sectoare și domenii de activitate, adaptarea inadecvata a agenților economici la condițiile funcționarii pieței, dereglarea temporară a fluxurilor economice, cedarea la presiunea unor cereri salariale fără suport economic, deteriorarea disciplinei în munca, efectele devalorizarii rapide a leului, conjunctura externa nefavorabila, sînt numai cativa dintre factorii datorită cărora efectele pozitive ale reformei nu s-au manifestat în economia reală, accentuandu-se fenomenele de criza în România.

În acest cadru, în primul rând trebuie subliniat ca declinul producției a fost profund și se menține în continuare. Astfel, se estimeaza ca produsul intern brut va fi anul acesta cu peste 16% mai mic decât în anul 1991, reprezentând mai puțin de 67% din nivelul înregistrat în anul 1989.

În primele noua luni ale anului în curs, producția industriala a scăzut cu 23,5% față de perioada corespunzătoare a anului 1991 care, la rândul sau, se situa cu 41% sub realizarile anului 1989; cele mai mari rate negative ale producției industriale s-au înregistrat în sectoarele mari consumatoare de materii prime și energie din import, precum și în cele strâns legate de activitățile de investiții și export, unde cererea s-a diminuat considerabil.

În agricultura, producția din acest an este mai mica decât în anul 1989 cu aproape 60% la grâu și secara, circa 18 % la porumb, 61% la sfecla de zahăr și peste 37% la cartofi; s-a diminuat substanțial septelul de animale și productiile din sectorul zootehnic. Acestea au avut efecte nefavorabile asupra constituirii fondului de stat și aprovizionarii populației cu produse agroalimentare.

Activitatea economico-financiară a agenților economici este puternic marcată de reaparitia blocajului financiar. Pe măsura refacerii acestuia, au crescut imobilizarile în stocuri; este de subliniat ca la finele lunii septembrie a.c., numai imobilizarile în stocuri de produse finite au reprezentat peste 463 miliarde lei, față de 260 miliarde lei la începutul anului.

Scăderea producției și a parametrilor de eficienta ai acesteia, devalorizarea accentuata a monedei naționale au generat puternice procese inflationiste. Fața de octombrie 1990, prețurile cu ridicată erau în iunie a.c. de aproape 11,2 ori mai mari, iar prețurile de consum ale populației erau, în septembrie a.c. de 9,4 ori mai mari. În primele noua luni ale acestui an, în principal, ca efect al devalorizarii în continuare a leului și al eliminării unei părți din subvențiile acordate pentru consumul populației, rata inflației a oscilat între 19,5% în ianuarie și 3,2% în iulie; în septembrie a.c. rata inflației a fost de 10,1% .

În condițiile liberalizarii prețurilor și manifestării fenomenelor inflationiste s-au identificat, prin dialog cu sindicatele și patronatul, soluții de protecție a veniturilor populației. De la 1 noiembrie 1990 și pînă în prezent, au fost aplicate opt indexari și compensări ale salariilor, astfel încît salariul minim nominal net lunar a crescut de la 1.000 lei la 10.721 lei, iar salariul mediu nominal net de la 3.414 lei la 23.306 lei; de asemenea, s-au aplicat compensări și indexari pentru toate categoriile de pensii.

După unele ameliorări în anul 1990, standardul de viața al populației s-a inrautatit. Salariul mediu real a fost în septembrie a.c.cu 27,7% mai mic față de octombrie 1990, iar pensia medie reală mai mica cu 26,5% În primele noua luni ale acestui an, față de perioada corespunzătoare a anului 1991, în condiții comparabile de prețuri, vînzările de mărfuri cu amănuntul au scăzut cu 9,3% iar serviciile comerciale prestate populației cu 7,3% .

Dificultățile intampinate în încărcarea capacităților de producție, restrangerea activității de investiții, eliminarea în unele sectoare a surplusului de forta de muncă au determinat, îndeosebi în ultimul an și jumătate, o creștere rapida a celor în căutarea unui loc de muncă; la sfîrșitul lunii octombrie a.c. numărul șomerilor a ajuns la circa 940 mii, ceea ce reprezintă 8,5% din populația activa civilă.

Scăderea ofertei de produse românești la export, ca urmare, în principal, a diminuării producției industriale, prăbușirea unora din piețele noastre traditionale, climatul economic mondial nefavorabil au condus la restrangerea simtitoare a relațiilor economice externe ale României.

În anul 1991, comparativ cu anul 1989, volumul exportului a scăzut cu aproape 45% iar al importurilor cu circa 18% . Cu toate dificultățile intampinate în primele noua luni ale anului trecut, importurile mentinandu-se practic la același nivel; balanța comercială pe aceasta relația a înregistrat însă în continuare un sold negativ (circa 560 milioane dolari pe primele noua luni). Este de subliniat ca în lunile iulie-septembrie s-a reușit să se asigure balante comerciale pe devize convertibile cu un excedent care insumeaza peste 100 milioane dolari.

Datoria publică externa a României la 30 septembrie 1992 era de 3,8 miliarde dolari (inclusiv credite aprobate, dar neutilizate), din care 76% reprezintă credite contractate direct de stat, iar 24% credite contractate de agenții economici și garantate de stat. Este de subliniat ca din creditele contractate de stat, de 2,9 miliarde dolari, pentru consumul curent al economiei și populației s-au destinat 91% și numai 9% pentru dezvoltare.

Guvernul, principalele formațiuni politice, unitățile de cercetare din învățămîntul superior, specialiștii din diferite alte sectoare de activitate au efectuat numeroase analize privind evoluția economiei românești după anul 1989; exista astăzi o mare varietate de opinii privind direcțiile în care trebuie îndreptată atenția pentru stoparea crizei și relansarea economiei.

Noul guvern este hotărât sa aprofundeze aceste analize, să le imprime un caracter sistematic și complex în scopul fundamentarii unui program detaliat de guvernare pentru perioada imediat următoare, precum și în perspectiva viitorilor 4 ani. Avem convingerea ca prin dialog cu partidele politice, cu sindicatele și cu sprijinul Parlamentului se poate realiza acea concertare a vointelor necesară folosirii posibilităților reale de care dispune societatea românească pentru depășirea marilor greutăți ale tranzitiei.

II. Program pentru iarna 1992-1993

Prioritatea pe termen scurt a Guvernului o constituie traversarea în condiții normale a iernii 1992-1993, prin aplicarea de măsuri pentru implicarea directa a tuturor agenților economic, a instituțiilor guvernamentale și autorităților locale în asigurarea populației cu produse alimentare de baza, combustibili, energie electrica și termica, precum și a resurselor energetice necesare funcționarii unităților economice și sociale.

În acest cadru, trebuie subliniat ca, pentru ieșirea din iarna, problema care se pune este de a realiza importuri de resurse energetice suplimentare, îndeosebi de țiței, gaze și pacura, care necesita 160-190 milioane dolari pe luna. Guvernul va realiza întregul program de asigurare a economiei cu energie în scopul adaptării acestuia la condițiile concrete ale iernii, va urmări, săptămânal, modul cum se realizează producția interna și importurile de purtători de energie primara.

Deficitul producției de cereale a creat mari dificultăți în aprovizionarea populației cu produse de panificatie, ceea ce a impus apelarea la importuri. În prezent, producția interna și importurile contractate de grâu asigura necesarul de pâine al populației pînă la începutul lunii ianuarie a anului viitor. Ținînd seama de aceasta situație. Guvernul va urgenta finalizarea negocierilor pentru cumpărarea unor cantități suplimentare de grâu din stocurile existente la producătorii interni, precum și încheierea de noi contracte la import.

Totodată, vom urmări creșterea în continuare a suprafețelor insamantate cu grâu, care, deși comparativ cu anul trecut sînt mai mari, insumeaza, în prezent numai 1,9 milioane ha, față de 2,5 milioane ha cat s-a prevăzut pentru anul 1992. Prin folosirea condițiilor climatice favorabile pentru mărirea suprafețelor insamantate cu grâu, prin creșterea cantităților de îngrășăminte chimice și pesticide utilizate, precum și prin măsuri corespunzătoare de stimulare a livrărilor la fondul de stat, se pot crea premise pentru ca din toamna anului 1993 sa nu se mai apeleze la importul de grâu.

Producția interna de floarea-soarelui și soia realizată în acest an va permite sporirea cantităților de ulei comestibil pentru consumul populației.

La zahăr, lapte și unt se înregistrează însă mari deficite, ceea ce implica reanalizarea întregului lant de la producție pînă la desfacerea acestor produse, precum și stabilirea cantităților ce urmează a fi importate de urgenta.

Pentru a preintampina reducerea în continuare a septelului și scăderea producției animaliere, Guvernul are în vedere elaborarea și aplicarea unui complex de măsuri în vederea stimulării dezvoltării zootehniei, inclusiv prin angajarea unor importuri de cereale furajere și nutreturi proteice, vitamine și produse de uz zooveterinar.

Desigur, în toate cazurile, se va recurge la importuri de produse agricole numai după o analiza temeinica a resurselor interne, astfel încît să se evite, pe cat posibil, folosirea resurselor valutare pentru consumul curent.

În perioada imediat următoare, Guvernul va acorda întreaga atenție impactului social al propagarii efectelor devalorizarii leului și eliminării unei părți a subvențiilor. Ținînd seama ca acestea vor determina, în cursul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie, creșterea prețurilor la majoritatea bunurilor de consum, inclusiv la cele de stricta necesitate, se are în vedere ca la produsele deosebit de importante pentru consumul populației, la mărfurile pentru care nu exista o concurenta reală sau se afla într-o acuta criza de piața, negocierea prețurilor - acțiune în plină desfășurare - să fie supravegheată direct de organul de specialitate din Ministerul Finanțelor.

Concomitent se vor lua măsuri pentru evaluarea stricta a influentei creșterii prețurilor asupra veniturilor reale ale populației și, pe aceasta baza, se va trece, începînd cu 1 noiembrie a.c. la o noua indexare, superioară pentru anumite categorii defavorizate ale populației. În acest domeniu, Guvernul va avea o transparenta totală, în sensul că va prezenta populației situația reală și modul cum se acționează pentru asigurarea protecției sociale.

Avînd în vedere influentele determinate de modificarea prețurilor și tarifelor, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul de lege pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 1992.

III. Programul de guvernare în anul 1993.

Orientări strategice pentru perioada pînă în anul 1996

1. În anul 1993, Guvernul României își propune sa continue reformele structurale, sa acționeze pentru consolidarea proceselor democratice, pentru trecerea la economia de piața în condițiile menținerii la un nivel rațional a costurilor sociale inevitabile tranzitiei. În acest scop, se va face o analiza detaliată a modului în care s-au desfășurat diferitele procese ale reformei în primii doi ani și jumătate, analiza al carei obiectiv principal este identificarea disfunctionalitatilor dintre subsistemele componente ale reformei și stabilirea de măsuri pentru eliminarea acestora, creșterea operativitatii și eficientei tuturor structurilor din economie, aplicarea stricta a legilor - condiții determinante pentru asigurarea functionalitatii coerentea întregului sistem economico-social.

2. Politica economică a Guvernului pentru anul 1993 va avea ca obiectiv principal diminuarea accentuata a declinului producției și stoparea acestuia în a doua jumătate a anului, prin armonizarea măsurilor de stabilizare macroeconomica cu politica de ajustare structurală. Concomitent vor fi inițiate acțiunii pentru pregătirea condițiilor de relansare a creșterii economice începînd cu anul 1994, convingerea noastră fiind ca singura cale pentru ieșirea viabila din criza o constituie sporirea producției materiale.

În industrie se va proceda la o ajustare de urgenta a sectoarelor mari consumatoare de resurse energetice și de materii prime, pentru înlăturarea dezechilibrului grav existent între consum și resursele funcționarea normală a economiei în ansamblul sau și este necesar să fie însoțită de programe speciale de protecție socială.

Concomitent se vor întreprinde acțiuni care să pregătească trecerea treptata la ajustarea structurală sectoriala, care presupune măsuri pe termen scurt și mediu pentru valorificarea avantajelor comparative de care dispune economia românească (capital uman, resurse naturale, tradiție, piețe de desfacere). Ca efect al acestor ajustari structurale, care vor fi stimulate prin instrumente financiare și de credit și chiar prin participarea directa a statului la proiectele de investiții, se vor schimba proportiile dintre ramuri și se va declansa procesul de specializare internationala a economiei românești.

Procesul de ajustare structurală se va desfășura în paralel cu restructurarea unităților productive existente, pe baza criteriilor de profitabilitate, de creștere a gradului de acoperire a consumului intern și de orientare spre export, reducerea consumurilor de materii prime și energie, protecția mediului înconjurător. În structurarea microeconomica se va avea în vedere specificul diferitelor categorii de întreprinderi; mari sisteme tehnologice; întreprinderi mari insuficient de competitive sau cu probleme majore de ordin tehnologic și de organizare; întreprinderi mici și mijlocii cu structuri de producție flexibile, adaptabile mai rapid la cerințele pietii.

Ca un instrument pentru realizarea restructurării microeconomice, Guvernul își propune sa introducă, obligatoriu, atît pentru regiile autonome, cat și pentru societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, contractul de management pe termen fix, care va cuprinde criterii de performanță și raspunderi concrete pentru realizarea prevederilor acestuia.

Guvernul va acționa pentru relansarea procesului de investiții, punând accent pe stimularea, pe baza instrumentelor specifice economiei de piața, a utilizării resurselor proprii ale societăților comerciale, regiilor autonome și întreprinzătorilor particulari pentru restructurarea unităților existente și, mai ales, pentru constituirea de noi societăți comerciale.

Măsurile de modificare a structurilor producției industriale, de retehnologizare a acesteia, de pregătire a relansarii creșterii economice vor fi prezentate în "Programul global de restructurare și dezvoltare economică", care va fi susținut de fondurile constituite potrivit legii din dividendele aferente statului în calitate de proprietar și din vânzări de acțiuni și active ale statului.

În agricultura se va urmări asigurarea condițiilor pentru valorificarea potențialului de care dispune acest sector în țara noastră. Prin mijloace specifice - finanțare preferentiala, acordarea de credite cu dobânzi avantajoase, legiferarea creditului agricol și a arendei - Guvernului va sprijini noile structuri de proprietatea din agricultura, creșterea producției vegetale și dezvoltarea zootehniei. Se vor analiza posibilitățile și soluțiile pentru introducerea unui sistem adecvat de credite anticipate cu dobânzi preferențiale, care să se acorde direct producătorilor agricoli pentru cumpărarea de semințe, îngrășăminte chimice și mașini agricole, credite ce urmează să fie rambursate din producția realizată.

Încă din aceasta luna se vor lua măsuri pentru intensificarea procesului acordării titlurilor de proprietate asupra pămîntului, condiție esențială pentru sporirea interesului taranilor în creșterea producției și eficientei acesteia.

O atenție deosebită se va acorda îmbunătățiri infrastructurii. În acest scop se va urmări modernizarea și dezvoltarea infrastructurii fizice - autostrăzi, șosele, puncte de trecere a frontierelor, obiective energetice, telecomunicații etc., organizarea și restructurarea instituțională, integrarea efectivă în structurile europene și mondiale.

În cursul anului 1993, vor fi revazute obiectivele de investiții în curs de execuție, începute în cea mai mare parte înainte de anul 1990, și se va stabili un program de repunere a acestora, în circuit, fie prin vânzare directa către agenții economici interesați, fie prin vânzare de active, iar în unele cazuri se va avea în vedere chiar intervenția statutului pentru finalizarea obiectivelor respective.

În ceea ce privește protecția mediului înconjurător, Guvernul va crea un cadrul instituțional specific pentru susținerea unor politici coerente, care să integreze toate laturile problematicii economice.

3. În etapa actuala, cînd mecanismele economiei de piața nu s-au generalizat, ele funcționînd numai parțial, este necesară prezenta activa a statului, ca partener economic, în întregul proces de stopare a declinului producției și relansare a creșterii economice.

În consens cu aceste cerințe, Guvernul va urmări atenuarea dezechilibrelor care se manifesta în perioada de tranzitie, menținerea acestora în limite controlabile și suportabile. Pentru unele produse care asigura satisfacerea unor necesitați majore ale economiei naționale, se va analiza constituirea unui sistem de comenzi și contracte guvernamentale, în care statul intervine în calitate de cumpărător competitor pe piața. Totodată, se va întări controlul asupra modului cum este gestionata proprietatea de stat, în condițiile autonomiei manageriale a întreprinderilor.

4. Guvernul va acționa în continuare pentru modernizarea sistemului financiar, perfecționarea politicii fiscale și întărirea disciplinei financiare; vor fi luate măsuri pentru menținerea cheltuielilor în limita posibilităților reale de venituri ale statului, precum și pentru finanțarea pe cale neinflationista a deficitului bugetar.

La proiectarea bugetului de stat pentru anul 1993, urmează să se aibă în vedere previziunile privind principalii indicatori care vor caracteriza economia românească în anul viitor și continuarea acțiunii de protecție socială.Totodată, prin proiectia bugetului de stat pentru anul 1993 se are în vedere sa nu se accentueze gradul de fiscalitate, măsura menita sa stimuleze activitatea agenților economici, precum și protecția socială a populației care suporta majoritatea impozitelor și taxelor care se încasează la buget.

Guvernul propune ca, începînd cu 1 ianuarie 1993, să se introducă taxa pe valoarea adăugată în locul impozitului pe circulația mărfurilor, care constituie o sursa de venituri sigura și constanta pentru buget, marcheaza alinierea României la standardele de fiscalitate europene. În același timp se va intensifica pregătirea cadrului juridic și organizatoric pentru introducerea impozitului pe veniturile globale ale persoanelor fizice. Se are în vedere perfecționarea sistemului actual de impozitare a profitului, în scopul stimulării investițiilor și exportului.

De asemenea, la proiectia bugetului de stat se va urmări ca în anul 1993 sa crească autonomia financiară a autorităților publice locale pe seama resurselor proprii, în bugetele acestora cuprinzandu-se integral unele venituri care, în prezent, se încadrează la bugetul de stat.

Pornind de la realitatea manifestării blocajului financiar ca fenomen complex de natura structurală, economică și organizatorică, cunoscînd cauzele obiective și subiective, precum și efectele acestuia, Guvernul își propune abordarea lui directa, atît pe calea îmbunătățirii cadrului legislativ și metodologic existent, cat și prin acțiunea de capitalizare selectiva a agenților economici stabiliți ca performanti prin studiile de rezolvarea blocajului financiar, se va intensifica controlul plăților la regiile autonome, societățile comerciale și alți agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat. Totodată, se vor lua măsuri de legiferare care să asigure întărirea respectării obligațiilor contractuale între furnizori și beneficiari.

Potrivit programului stabilit, începînd de la 1 mai 1993, se vor elimina ultimele subvenții la produsele și serviciile destinate consumului populației, cu asigurarea măsurilor de protecție socială corespunzătoare.

În condițiile menținerii restrictiilor monetare și fiscale, creșterea prețurilor bunurilor de consum se va atenua din a doua parte a anului 1993, urmând ca rata anuală a inflației să se reducă la circa 40% - unul din obiectivele de baza ale anului viitor. Concomitent cu măsurile de combatere a fenomenelor inflationiste și corelat cu rata inflației, se vor crea premise, încă din prima parte a anului viitor, pentru reducerea treptata a nivelului dobânzilor.

În anul viitor se va continua procesul de restructurare și dezvoltare a sistemului bancar existent, înființarea de bănci noi și instituții financiare, organizarea bursei de valori și a instituțiilor complementare, introducerea unor instrumente noi de plată și credit. Se vor lua măsuri de stimulare a băncilor pentru acordarea de credite pe termen mediu și lung, care să încurajeze procesul investitional și dezvoltarea întreprinderilor noi.

Avînd în vedere complexitatea factorilor care concura la reusita reformei, este necesară institutionalizarea coordonării politicilor monetare, fiscale și de venituri bănești între autoritățile guvernamentale și Banca Naționala a României.

5. Guvernul va evalua stadiul privatizării în țara noastră și, pe aceasta baza, va adopta măsurile necesare pentru accelerarea acestui proces esențial al reformei economice și al funcționarii mecanismelor de piața. Se vor lua măsuri imediate pentru intensificarea privatizării în comerț, turism și alte servicii, precum și a micii producții de mărfuri, Guvernul urmând sa sprijine întreprinzătorii particulari din aceste sectoare de activitate prin credite preferențiale și facilități în impozitarea profiturilor care se reinvestesc și a celor obținute din export. O atenție sporită se va acorda soluționării problemelor legate de perfecționarea cadrului organizatoric, pentru crearea condițiilor în vederea desfășurării mai rapide a marii privatizari.

Guvernul va urmări simplificarea și îmbunătățirea procedurilor de înregistrare și funcționare a societăților comerciale, pentru scurtarea termenelor, reducerea formalităților, dar și asigurarea, în același timp, a corectitudinii în afaceri a întreprinzătorilor particulari, a transparenței comerciale și declararea veniturilor reale impozabile față de organele statului.

Ținînd seama de rolul esențial al capitalului străin în procesul de restructurare și dezvoltare economică, Guvernul va incuraja în continuare atragerea investițiilor străine în România, va aduce îmbunătățirile necesare cadrului legislativ și instituțional pentru creșterea încrederii și a siguranței investitorilor în climatul economic românesc.

6. Una din componentele esențiale ale Programului de guvernare o constituie menținerea în limite suportabile a costului social pe care îl impune perioada de tranzitie, în condițiile specifice României.

Repunerea în parametri normali de eficienta a corelatiilor dintre producție și productivitatea muncii, concomitent cu redimensionarea unor activități ca urmare a procesului de ajustare structurală, mai ales industriala, va determina inevitabil o diminuare a cererii de forta de muncă.

În paralel, în baza programului de investiții publice, a măsurilor de stimulare a investițiilor particulare, inclusiv prin utilizarea disponibilităților la fondul de șomaj, mai ales în agricultura, industria alimentara, turism, servicii și producția bunurilor de consum, vor fi create noi locuri de muncă, de natura sa absoarba un număr cat mai mare de persoane din rândul șomerilor sau prin trecerea directa în aceste sectoare a celor eliberați din industrie.

Pentru a asigura o mai mare mobilitate profesională a forței de muncă, în concordanta cu exigențele ce se vor manifesta pe piața muncii, vor trece cat mai curând posibil, împreună cu toți partenerii sociali, la reorganizarea de fond și intensificarea activității de calificare, recalificare a șomerilor, precum și la elaborarea programelor de reconversie profesională ca urmare a restructurării activității în anumite ramuri sau zone ale tarii.

În domeniul salarial avem pregătire concluziile privind stadiul actual și propunerile cu privire la mecanismul ce consideram ca trebuie aplicat în perioada următoare; desigur toate acestea trebuie discutate cu principalii factori sociali - Sindicatele și Patronatul - dar, în principal, avem în vedere menținerea unui raport controlat între prețuri și salarii și afirmarea clara a mecanismului negocierilor salariale la nivelul agenților economici și regiilor autonome. În acest cadru, salariul de baza minim brut pe țara va fi indexat ca și pînă acum cu o parte din indicele de creștere a prețurilor și se va menține un raport convenit față de salariul de baza minim brut pe țara va fi indexat ca și pînă acum cu o parte din indicele de creștere a prețurilor și se va menține un raport convenit față de salariul mediu realizat pe întreaga economie.

Politica salariala va viza realizarea unui raport corespunzător al veniturilor cu productivitatea muncii, menținerea procesului inflationist pe o curba ascendenta, stimularea agenților economici pentru crearea de noi locuri de muncă.

Vor fi analizate soluții de urmărire mai operativă a evoluției prețurilor și adoptarea măsurilor de protecție pentru a evita inrautatirea situației veniturilor reale ale populației.

Guvernul considera prioritara gestionarea corespunzătoare a sistemului de asigurări sociale și pensii de stat și pentru agricultori. În limita mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat se va urmări aducerea corectiilor necesare cuantumului pensiilor, ca și altor drepturi de asigurări sociale, preocupandu-ne, permanent raportul între numărul pensionarilor și salariaților, între pensii și salarii, precum și cele între diferitele categorii de pensii prin adoptarea unui sistem de compensare - indexare - majorare a pensiilor, care să asigure o cat mai buna protecție a populației varstnice.

Guvernul își propune sa realizeze revizuirea sistemului de asistența socială. De asemenea, pe baza unei largi consultări, vom elabora și propune Parlamentului principiile generale și, apoi, proiectele de legi privind sistemul de asigurări sociale și pensii.

Au fost prezentate Parlamentului propuneri privind reglementarea acordării alocației pentru copii în acord cu prevederile Constituției, Guvernul va lua măsurile necesare pentru aplicarea măsurilor ce vor fi adoptate în acest domeniu și pentru asigurarea resurselor financiare necesare.

Guvernul considera sindicatele un adevărat partener social, un element esențial al sistemului democratic, cu un rol deosebit de important în realizarea tranzitiei spre economia de piața. Concomitent cu amplificarea procesului de privatizare, trinomul Guvern-Sindicate-Patronat se va transforma progresiv în binomul Patronat-Sindicate, cu asumarea de către Guvern a rolului de mediator.

7. Ca parte componenta a strategiei de tranzitie, Guvernul va stimula consolidarea instituțiilor de învățămînt, cercetare, culturale, sănătate și ordine publică în societate, dezvoltarea dialogului social, sistemului instituțiilor neguvernamentale și a societății civile.

Guvernul are ca obiective modernizarea și consolidarea învățămîntului obligatoriu, reglementarea formelor particulare de instrucție cu promovarea aspectelor pozitive, reabilitarea generală, instituțională și individuală a valorii studiului de cunoaștere, consolidarea prestigiului și calității învățămîntului românesc și integrarea lui în circuitul european și mondial.

Cercetarea științifică și tehnologică va trebui să-și asume rolul specific reformei economice cu accent deosebit pe transferul de tehnologie, valorificarea rezultatelor obținute în acest domeniu, ridicarea nivelului activității pentru asigurarea unei competitivitati cerute de standardele internaționale, promovarea fenomenului inovational în toate sectoarele.

Problematica tineretului necesita o abordare sistemica din perspectiva învățămîntului, specializării profesionale, integrării sociale și în munca, precum și a protecției față de poluarea morala și fenomenele antisociale.

Guvernul va acționa pentru protejarea valorilor culturale autentice, precum și a patrimoniului cultural național, inclusiv prin mijloace financiare pentru sprijinirea unor obiective culturale de importanța deosebită, cu sprijinirea din interior a capacității de adaptare la noile condiții.

Guvernul va lua măsuri pentru asigurarea accesului populației la serviciile medicale, elaborarea cadrului juridic specific și restructurarea întregului sistem de sănătate, inclusiv a modului de finanțare și stimulare a dezvoltării formelor private de asistența medicală și farmacii.

Guvernul va continua procesul de democratizare a formatiunilor Ministerului de Interne și va promova, în acest sens, cadrul legislativ corespunzător.

Actualitatea și importanța raporturilor între etnii impune abordarea problematicii minorităților, din perspectiva diversitatii comunităților antice, la nivelul standardelor internaționale.

Guvernul propune consolidarea Consiliului consultativ pentru problemele minorităților din România, ca organism mixt guvernamental, parlamentar și civic, cu atribuții și competente clare, precum și cu resursele necesare.

Guvernul își propune completarea legislației referitoare la organizațiile neguvernamentale și crearea unui sistem de politici destinate stimulării cu prioritate a organizațiilor cu activitate în domeniul social, educativ, cultural și alte domenii din care statul se retrage în mod treptat.

8. În ceea ce privește relațiile internaționale ale României, Guvernul considera ca principalul obiectiv al politicii sale externe trebuie să-l constituie sprijinirea reformei economice și a proceselor de democratizare a societății.

Guvernul urmărește dezvoltarea prioritara a relațiilor cu Statele Unite ale Americii și statele vest-europene, precum și consolidarea legăturilor deja stabilite cu structurile europene - Organizația Atlanticului de Nord, Uniunea Europei Occidentale, Comunitatea Europeană, Consiliul Europei.

În vederea realizării obiectivului pe termen lung de integrare a României în Comunitatile Europene, Guvernul propune crearea unui organism specializat, avînd ca funcții mobilizarea de resurse și acțiuni pentru participarea României în cadrul instituțiilor europene, elaborarea unei gandiri de integrare și redescoperirea vocației europene a societății românești.

Un loc aparte în politica Guvernului îl vor constitui relațiile speciale cu Republica Moldova, în scopul consolidării integrării economice, continuarea procesului de institutionalizare a raporturilor de apropiere, evoluția sincrona în domeniul legislației, pieței muncii, schimburilor economice, relațiilor culturale și contactele personale.

Schimbările politice în Europa Centrala și de Est, noile oportunitati referitoare la schimburile economice, precum și deschiderea spre noi aliante au modificat atît importanța regiunii în ansamblu cat și ponderea fiecărui stat în noul context strategic. Guvernul va participa la crearea unor organisme subregionale, politice și economice, precum și a unor organisme și instituții la nivel național cu rol în promovarea și valorificarea avantajelor rezultate din poziția geo-strategica a României, inclusiv cu statele riverane Marii Negre și cele dunarene.

În acest context, va promova, în continuare, o politica de buna vecinătate cu toate statele din regiune, pe baza principiilor dreptului internațional; totodată, va desfășura o activitate diplomatică susținută în sprijinul reglementării pe cale politica a conflictelor din zonele invecinate României, în primul rând conflictul din Transnistria și criza iugoslava.

Guvernul va continua politica de deschidere spre statele din celelalte continente, ținînd seama în primul rând de interesele economiei românești, precum și de interesele colaborării cu aceste state în organizațiile internaționale.

România va participa activ la colaborarea internationala privind protecția drepturilor omului, inclusiv a persoanelor aparținînd minorităților naționale și aderarea la instrumentele internaționale în acest domeniu, în special a celor elaborate sub egida Consiliului Europei; dezvoltarea în continuare a legăturilor cu românii care trăiesc în afară granițelor tarii, în scopul punerii în valoare a disponibilității lor de a sprijini intereselor României în străinătate, ca și procesul de tranzitie în România.

În domeniul relațiilor economice internaționale, Guvernul va acordă prioritate promovării în ritmuri sporite a exporturilor printr-un program complex, de sustinere a acestora, care să cuprindă stimulente fiscale și de creditare, concomitent cu o politica de protejare a intereselor comerciale și a produselor naționale, bazată pe un sistem coerent de instrumente compatibile cu disciplina comerțului internațional.

Prin politica de importuri, în 1993 se vor asigura resursele energetice și produsele agricole deficitare, iar prin aplicarea de stimulente fiscale și tarifare se va facilita accesul producătorilor naționali la echipamente și tehnologii performanțe cu efecte benefice în ceea ce privește restructurarea și modernizarea economiei naționale.

În scopul amplificarii relațiilor economice externe, Guvernul României va participa activ la activitatea organismelor economice internaționale, va definitivă negocierile de încheiere a Acordului de asociere cu Comunitatile Europene și a Acordului cu Asociația Europeană a Liberului Schimb, va întări colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană de Dezvoltare și alte instituții financiar-bancare.

În esenta, Guvernul își propune ca, prin politica sa externa, sa consolideze stabilitatea interna, astfel încît România sa rămînă un factor de echilibru în Europa Centrala, capabil să-și apere interesele în aceasta zona și să-și asume pe plan internațional un rol comensurabil cu potențialul sau natural, economic și uman.

Guvernul va acționa pentru menținerea capacității optime de apărare a tarii, concomitent cu continuarea procesului de modernizare a armatei atît în ceea ce privește structurile cat și instruirea și dotarea. Va fi definitivata conceptia integrată privind securitatea naționala, pornind de la situația geo-politica actuala și de perspectiva, precum și de la nivelurile stabilite pentru limitarea armamentului convențional și a efectivelor prin tratatele la care România este parte.

Păstrând accentul pus pe informare, Guvernul intenționează sa dezvolte o strategie complexa de explicare a politicilor sale, strategie care are nevoie de întreg sprijinul Parlamentului și al mass-mediei. Vom solicita Radioului și Televiziunii spațiu pentru prezentarea periodică a activității guvernamentale, incluzînd aici strategii, măsuri, concluzii și rezultate.

Răspunderea celor care guvernează în timpul tranzitiei este nu numai de a construi reforma, ci și aceea de a sensibiliza opinia publică la necesitatea, rigorile, costurile și beneficiile ei.

În momentul în care aceste lucruri devin efective, transparenta guvernarii devine, pe lîngă norma unei conduite democratice, modalitatea cea mai eficienta de a găsi parteneri de dialog și sustinatori ai politicilor democratice.

O resursa importanța pentru consolidarea reformei o constituie promovarea unei imagini externe favorabile. aceasta depinde în primul rând de progresul real al democratizarii și tranzitiei spre economia de piața. Totodată, este importanța alocarea mijloacelor necesare pentru creșterea numărului de mesaje, diversificarea conținutului și ameliorarea corectitudinii, promptitudinii și exactitatii informațiilor transmise.

Domnilor parlamentari,

În programul prezentat, îmbunătățirea cadrului legislativ al tranzitiei și exercitarea inițiativei legislative guvernamentale în acest domeniu ocupa un loc important și nu ma indoiesc ca vor beneficia de disponibilitatea dumneavoastră.

În contextul separarii puterilor comunicarea între legislativ și executiv este un imperativ.

Permiteti-mi sa va asigur ca, dincolo de obligațiile constituționale privind informarea și raportarea sistematica a Parlamentului, ma voi strădui sa folosesc raporturile cu aceasta înaltă instituție ca un sprijin de baza pentru înfăptuirea îndatoririlor executivului față de țara.

PROCES-VERBAL

referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului

Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședința comuna în ziua de 19 noiembrie 1992, au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin scrutin secret cu bile, asupra Programului și listei Guvernului și au constatat următoarele:

1. Numărul total al deputaților și senatorilor: 481

2. Numărul total de voturi exprimate: 463

din care:

- voturi pentru acordarea încrederii Guvernului: 260

- voturi împotriva acordării încrederii Guvernului: 203

Potrivit art. 102 alin. (3) din Constituția României, acordarea încrederii Guvernului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Avînd în vedere ca, din totalul de 481 parlamentari, 260 au votat pentru acordarea votului de încredere Guvernului, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de art. 102 alin. (3) din Constituție, Parlamentul acorda încredere Guvernului potrivit Programului și listei prezentate de domnul Nicolae Vacaroiu în ședințele comune ale celor două Camere din zilele de 13 și 18 noiembrie 1992.

BIROUL PERMANENT

AL CAMEREI DEPUTAȚILOR

Adrian Nastase

Marțian Dan

Ion Ratiu

Radu Mircea Berceanu

Ioan Gavra

Ionel Roman

Mircea Musat

Alexandru Konya-Hamar

Gheorghe Todut

Emil Stoica

Sorin Victor Lepsa

BIROUL PERMANENT

AL SENATULUI

Oliviu Gherman

Dan Mircea Popescu

Adrian Ovidiu Motiu

Ioan Lup

Eugen Dijmarescu

Mihai Matetovici

Emil Negrutiu

Gabor Kozsokar

Corneliu Vadim Tudor

Doru Ioan Taracila

Ioan Paul Popescu

Încheiat astăzi, 19 noiembrie 1992

-----------------