Decretul nr. 281/1954

Articolul 1

Avocatura în Republica Populara Română are sarcina de a acorda asistența juridică populației, instituțiilor, organizațiilor și întreprinderilor, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legale și al intaririi legalității populare.

Asistența juridică se realizează prin apărarea și reprezentarea celor interesați în fața instanțelor de judecată, darea de consultații juridice și întocmirea de cereri, plîngeri și alte acte cu caracter juridic.

Articolul 2

În afară de cazurile prevăzute de lege, numai avocații au dreptul de a da asistența juridică; ei prestează în exercițiul profesiunii lor un serviciu de interes obștesc.

Articolul 3

Asistența juridică se acordă prin birourile colective de asistența juridică organizate în cadrul colegiilor de avocați.

Exercitarea profesiunii de avocat se face numai în cadrul birourilor colective de asistența juridică.

Articolul 4

Avocatul în activitatea sa trebuie să respecte legalitatea populara și sa apere în mod constiincios drepturile și interesele celor cărora le da asistența juridică.

El trebuie să corespundă muncii și să se ocupe de aceasta, astfel încît sa satisfacă cerințele de asistența juridică ce se prezintă biroului colectiv din care face parte.

Articolul 5

Colegiile de avocați sînt organizații obștești, cu personalitate juridică, constituite pe regiuni, al căror sediu se afla în localitățile de reședința ale tribunalelor regionale.

În capitala Republicii Populare Române se constituie Colegiul de avocați al regiunii București și al Capitalei Republicii Popularea Române.

Prin ordinul Ministrului Justiției se pot constitui colegii de avocați și în alte unități teritorial-administrative.

Articolul 6

Activitatea avocationala pe țara este indrumata de Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.

Ministrul Justiției are conducerea generală a activității întregii avocaturi din R.P.R.

Articolul 7

Colegiul de avocați cuprinde pe toți avocații din circumscripția sa teritorială și este condus de consiliul colegiului, ales de adunarea generală a membrilor colegiului.

Articolul 8

Adunarea generală a membrilor colegiului de avocați are următoarele atribuții:

a) alege pe membrii consiliului colegiului și ai comisiei de cenzori și revoca pe aceștia, dacă aceasta este necesar;

b) aproba bugetul anual și statutul de personal al colegiului;

c) aproba planul de muncă anual al colegiului;

d) primește dările de seama privind activitatea consiliului colegiului și a comisiei de cenzori, precum și activitatea colegiului în general;

e) da descărcare pentru gestiunea financiară anuală.

În afară de aceste atribuții, care îi aparțin exclusiv, adunarea generală poate da orice directive cu privire la organizarea și desfășurarea muncii colegiului și face propuneri Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. privind problemele profesionale și cele ce pot interesa administrarea justiției.

Articolul 9

Adunarea generală ordinară va avea loc o dată pe an.

Ea se convoacă de către consiliul colegiului, se considera legal constituită cînd participa mai mult de jumătate din totalul membrilor colegiului și ia hotărîri cu majoritate simpla de voturi.

De cîte ori va fi necesar, consiliul colegiului poate convoca adunări generale extraordinare.

Consiliul colegiului este obligat sa convoace adunări generale extraordinare la cererea unui număr de avocați reprezentind o treime din totalul membrilor colegiului sau la cererea Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. ori a Ministerului Justiției: convocarea se va dispune în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.

Ședința adunării generale este condusă de un birou ales din mijlocul ei, format dintr-un președinte, doi membri și un secretar.

Articolul 10

Consiliul colegiului de avocați exercita conducerea colegiului și răspunde de toată activitatea sa față de adunarea generală și față de Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., avînd următoarele atribuții:

a) aduce la îndeplinire hotărîrile adunării generale;

b) înființează birourile colective de asistența juridică necesare, organizează și controlează munca acestora și repartizează pe avocați în aceste birouri;

c) exercita controlul asupra activității profesionale a membrilor colegiului de avocați și supraveghează respectarea de către aceștia a dispozițiilor legale în legătură cu exercitarea profesiunii de avocat;

d) ia măsurile necesare pentru ridicarea nivelului ideologic, politic și profesional al membrilor colegiului;

e) decide asupra primirii membrilor în colegiu, precum și asupra transferării lor de la un birou colectiv de asistența juridică la altul, în cadrul colegiului;

f) exercita atribuțiile disciplinare potrivit dispozițiilor prezentului decret;

g) administrează bunurile colegiului, întocmește proiectul planului de muncă anual și bugetul, pe care le supune spre aprobare adunării generale. De asemenea, executa planul și bugetul astfel aprobate;

h) angajează personalul colegiului și al birourilor colective de asistența juridică;

i) aduce la îndeplinire dispozițiile Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.

Consiliul colegiului poate lua, de asemenea, orice alte măsuri în legătură cu conducerea activității colegiului, care nu cad în competența exclusiva a adunării generale.

Articolul 11

Consiliul colegiului se alege pe timp de 2 ani dintre membrii colegiului.

Numărul membrilor consiliilor se stabilește, pentru fiecare colegiu în parte, de Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.

Articolul 12

Consiliul colegiului alege dintre membrii săi pe președintele, locțiitorul acestuia și comisia de disciplina.

De asemenea, stabilește atribuțiile fiecărui membru din consiliu.

Articolul 13

Ședințele consiliului colegiului se pot tine legal cu 2/3 din numărul tuturor membrilor, hotărîri valabile luindu-se cu majoritatea simpla a celor prezenți.

Articolul 14

Președintele consiliului colegiului are următoarele atribuții:

a) reprezintă colegiul în fața justiției, a tuturor organelor de stat și organizațiilor obștești, a persoanelor juridice de orice fel, precum și în raporturile cu orice persoană;

b) ordoneaza cheltuielile potrivit prevederilor bugetului;

c) convoacă consiliul colegiului.

De asemenea, președintele consiliului colegiului poate lua orice măsuri cu conducerea activității colegiului, care nu cad în competența exclusiva a adunării generale sau a consiliului colegiului.

Articolul 15

Comisia de cenzori a colegiului controlează și verifica activitatea financiar-administrativă a colegiului și a birourilor colective de asistența juridică.

Comisia de cenzori se alege pe termen de 2 ani și se compune din 3 pînă la 5 membri.

Articolul 16

În cadrul fiecărui colegiu se organizează birouri colective de asistența juridică.

În acest scop, în localitățile unde funcționează instanțe judecătorești se organizează cel puțin un birou colectiv de asistența juridică.

Modalitatea de constituire și funcționare a birourilor colective de asistența juridică, precum și organizarea muncii în cadrul acestora, se stabilesc prin instrucțiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., aprobate de Ministerul Justiției.

Articolul 17

Biroul colectiv de asistența juridică este condus de un director sau responsabil, angajat sau desemnat de consiliul colegiului de avocați.

Directorul sau responsabilul răspunde față de consiliul colegiului pentru bunul mers al activității biroului colectiv de asistența juridică.

El poate reprezenta colegiul în fața tuturor organelor de stat și organizațiilor obștești, a persoanelor juridice de orice fel și în raporturile cu orice persoană, pe bază de delegație specială.

Articolul 18

La birourile colective de asistența juridică cu mai mult de 15 avocați, directorii vor putea primi o remunerație; pe timpul cît sînt remunerați ei nu vor putea exercita profesiunea de avocat.

Articolul 19

Pentru organizarea, conducerea și îndrumarea activității avocatiale din R.P.R., se înființează Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.

El este persoana juridică și are sediul în orașul București.

Articolul 20

Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. este format din președinții tuturor consiliilor colegiilor de avocați din R.P.R., precum și din alți 6 membri, aleși de către membrii Colegiului de avocați al regiunii București și al Capitalei R.P.R.

Articolul 21

Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. are următoarele atribuții:

a) indrumeaza activitatea avocationala în R.P.R., în vederea realizării sarcinilor acesteia și aplicării întocmai a dispozițiilor legale în legătură cu organizarea și exercitarea profesiunii de avocat, de către toate colegiile de avocați din țara. În acest scop poate emite instrucțiuni obligatorii;

b) dacă este necesar, stabilește numărul avocaților pe colegii și pe centre judiciare, pe care îl propune Ministerului Justiției pentru aprobare;

c) confirma primirea avocaților în colegii;

d) rezolva intimpinarile făcute împotriva deciziilor prin care consiliile colegiilor au respins cereri de primire în colegiu;

e) aproba transferarile avocaților de la un colegiu la altul;

f) funcționează ca instanța disciplinară în condițiile prezentului decret;

g) adopta tariful onorariilor pentru asistența juridică și normele generale de distribuire a acestora și le supune spre aprobare Ministerului Justiției;

h) adopta bugetul sau anual și îl supune spre aprobare Ministerului Justiției.

Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. se va întruni cel puțin o dată la doua luni.

Articolul 22

Organul operativ al Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. este Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. ales dintre membrii acestuia și confirmat de Ministrul Justiției. Numărul membrilor Prezidiului va fi stabilit de Ministrul Justiției.

Prezidiul are următoarele atribuții:

1) convoacă ședințele Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.

2) între ședințele Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. exercita atribuțiile acestuia prevăzute în art. 21, lit. a, c, d, e și f.

Articolul 23

Ministrul Justiției, în exercitarea atribuțiilor sale:

a) aproba bugetul anual al Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.;

b) aproba tariful onorariilor pentru asistența juridică și normele generale de distribuire a acestora, elaborate de Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.;

c) aproba numărul membrilor pe colegii și pe centre judiciare, propus de Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.;

d) este forul suprem în materie disciplinară, în condițiile prezentului decret;

e) anulează deciziile Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R și ale consiliilor colegiilor de avocați, precum și ale organelor acestora, dacă ele nu sînt conforme cu legea și cu interesele obștești;

f) poate să anuleze deciziile cu privire la primirile în colegiu.

Articolul 24

Ministrul Justiției poate, de asemenea, dizolva consiliile colegiilor de avocați sau Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., în cazul cînd activitatea acestor organe nu este conformă cu legea și cu interesele obștești.

În asemenea cazuri, Ministrul Justiției numește în locul organului dizolvat un organ interimar.

Alegerea unui nou consiliu sau a unui nou Prezidiu în locul celui dizolvat, trebuie să se facă pînă în cel mult 3 luni de la data dizolvării.

Articolul 25

Ministrul Justiției, exercitind conducerea generală asupra avocaturii în R.P.R., poate da ordine și instrucțiuni obligatorii pentru Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. și pentru toate colegiile de avocați, în legătură cu activitatea avocationala.

Articolul 26

Poate fi membru al unui colegiu de avocați, orice absolvent al unei facultăți de științe juridice sau al unei școli juridice a Ministerului Justiției.

Cu aprobarea Ministrului Justiției pot fi primiți în colegii și acei care nu sînt absolvenți ai instituțiilor de învățămînt arătate în alineatul precedent, dar care a activat în calitate de judecători, procurori, anchetatori penali sau jurisconsulti timp de cel puțin 3 ani.

Articolul 27

Nu pot fi primiți în colegiile de avocați:

a) cei care nu au exercițiul drepturilor electorale;

b) cei care au fost condamnați pentru infracțiuni ce îi fac nedemni de a exercita profesiunea de avocat;

c) cei care se afla în curs de urmărire penală sau judecata, pentru infracțiunile prevăzute la litera b.

Articolul 28

Nu pot exercita profesiunea de avocat, cei care în același timp ocupa orice funcție retribuită sau cu orice alta profesiune producătoare de venituri.

Munca didactica juridică, cea publicistica juridică și cea literară nu sînt incompatibile cu exercitarea profesiunii de avocat.

Avocații care au trebuit să-și intrerupa activitatea profesională, pentru motive de incompatibilitate, pot fi reprimiti în colegiu după încetarea incompatibilitatii. În asemenea cazuri, timpul activității profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în profesie.

Articolul 29

Primirea în colegiu de avocați se face prin decizia consiliului colegiului.

Cererea de primire trebuie rezolvată în cel mult 15 zile de la introducerea ei.

Deciziile de primire în colegiu sînt supuse confirmării Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., care este obligat sa dea o decizie în acest scop, în termen de cel mult 10 zile.

Deciziile care nu au fost anulate în termen de 10 zile de la primirea lor, sînt considerate definitive.

Articolul 30

Cei cărora li s-au respins cererile de primire în colegiu pot face intimpinare la Consiliul Central de Avocați din R.P.R., în termen de 15 zile de la primirea comunicării.

Articolul 31

La începutul exercițiului profesiunii, avocații sînt obligați să facă un stagiu de 2 ani, în timpul căruia poarta denumirea de avocați stagiari.

Juristii care înainte de primirea în colegiu au activat timp de 2 ani ca judecători, procurori, consilieri juridici, jurisconsulti, referenți juridici de specialitate, arbitri de stat ori în alte asemenea funcții de specialitate juridică, sînt scutiți de stagiu.

Consiliul colegiului poate reduce la un an durata stagiului, pentru avocați stagiari care s-au evidențiat în mod deosebit în îndeplinirea obligațiilor profesionale.

După terminarea stagiului, avocații stagiari vor fi supuși unui examen de definitivare.

Condițiile efectuării stagiului și de organizare a examenului se stabilesc prin instrucțiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiției.

Articolul 32

Avocatul este obligat să-și îndeplinească constiincios sarcinile profesionale și sa nu se servească de mijloace care au ca scop ascunderea sau denaturarea adevărului ori amînarea nejustificată a rezolvarii cauzelor.

Articolul 33

Este interzis avocatului:

a) sa dea consultații, sa redacteze cereri, sa angajeze cauze și în general sa presteze servicii avocationale, altfel decît în cadrul biroului colectiv de asistența juridică;

b) sa primească sume de bani sau alte avantaje materiale sub orice formă de la cei pe care îi reprezintă sau asista;

c) sa divulge informațiile și cuprinsul actelor ce i-au fost încredințate cu prilejul consultatiilor profesionale sau să depună ca martor împotriva părților aparate de el, dacă nu a obținut consimțămîntul acestora; avocații sînt însă obligați sa comunice organelor de stat competente astfel de informații și acte, dacă ele privesc fapte care aduc atingere securității R.P.R. și păcii.

În cazul cînd a depus ca martor, el nu mai poate pune concluzii ca avocat.

Articolul 34

Activitatea avocațială se va desfășura pe baza delegației scrise, semnată de directorul sau responsabilul biroului colectiv de asistența juridică.

În baza delegației, avocatul va fi îndreptățit sa acorde asistența juridică, în condițiile admise de lege.

Articolul 35

După primirea delegației, avocatul nu poate renunța la prestarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat, decît pentru motive temeinice.

Într-un asemenea caz, el este obligat sa înștiințeze în scris, în timp util, partea și biroul colectiv de asistența juridică pentru ca lipsa de apărare a părții sa nu ducă la amînarea cauzei.

Articolul 36

Pentru munca sa, avocatul are dreptul la o remunerare justa, în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, al carei cuantum și condiții de plată se stabilesc prin instrucțiunile Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiției.

În acest scop, din sumele încasate de biroul colectiv de asistența juridică, se va distribui membrilor săi, în raport cu munca fiecăruia, o cota de cel puțin 70% pentru remunerarea muncii și numai o cota de cel mult 30% se va retine pentru cheltuielile cu organizarea și funcționarea colegiului de avocați, a Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., pentru alimentarea fondului de pensii, ajutoare, premii, precum și pentru celelalte scopuri prevăzute în bugetul colegiului. În cadrul aceluiași colegiu, procentele de mai sus vor fi unitare.

Articolul 37

Avocații cu o vechime profesională de cel puțin 11 luni au dreptul la un concediu de odihnă plătit, pe o durată egala cu aceea a concediilor angajaților din instituțiile obștești.

Suma ce se plătește pe timpul concediului se fixează de consiliul colegiului de avocați.

Articolul 38

Pentru obținerea asistenței juridice, cei interesați se pot adresa oricărui birou colectiv de asistența juridică și pot solicita să fie apărați de oricare dintre membrii biroului.

Articolul 39

Plata muncii avocationale se face numai biroului colectiv de asistența juridică, potrivit tarifului de onorarii pentru asistența juridică.

Pentru fiecare act de asistența juridică solicitat biroului colectiv, se va întocmi un angajament pe o fișa semnată de directorul sau responsabilul colectivului, de avocatul căruia i s-a repartizat lucrarea și de partea care a solicitat asistența juridică.

Fișa de angajament, întocmită după modelul stabilit de Consiliul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., va cuprinde onorariul fixat pentru lucrare, precum și condițiile de plată și va arata toate sumele primite în contul onorariului.

În caz de neplata a onorariului restant, partea va putea fi urmărită, pe baza fisei, potrivit procedurii stabilite de

Decretul nr. 387 din 13 octombrie 1952 , privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, în temeiul titlului executor eliberat de Notariatul de Stat din raionul în care se afla sediul biroului colectiv de asistența juridică.

La calcularea cheltuielilor de judecată, instanțele sînt obligate să respecte tariful de onorarii pentru asistența juridică.

Articolul 40

Birourile colective de asistența juridică sînt obligate sa acorde asistența juridică ori de cîte ori instanțele, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, cer apărarea din oficiu a inculpaților sau a altor împricinați.

În cazul desemnării unui apărător din oficiu, partea cu posibilități de plată este obligată sa plătească onorariul acestuia; obligația se va stabili prin hotărîrea judecătorească care rezolva cauza la care a luat parte apărătorul din oficiu.

Birourile colective de asistența juridică sînt, de asemenea, obligate sa acorde asistența juridică, la cererea instanței, atunci cînd partea este efectiv lipsită de mijloace materiale și cînd aceasta este absolut necesar în raport cu circumstanțele cauzei.

Articolul 41

Asistența juridică poate fi acordată în mod gratuit:

a) în acțiunile ce urmăresc pensii de întreținere sau repararea daunelor pricinuite de moartea sau infirmitatea cauzată în timpul producției ori ca urmare a unor accidente;

b) pentru consultații juridice și pentru redactarea unor cereri sau alte acte judiciare cerute de ostasii din Forțele Armate ale R.P.R.;

c) pentru orice activitate de asistența juridică, dacă directorii birourilor colective constata ca solicitatorii sînt efectiv lipsiți de mijloace materiale.

Articolul 42

În cazurile prevăzute în art. 40 și 41, dacă părțile, din lipsa de mijloace, nu au putut plati onorariul cuvenit birourilor colective, tribunalele, prin hotărîrile care soluționează fondul cauzelor, vor obliga părțile potrivnice, dacă acestea pierd procesele, sa plătească biroului colectiv de asistența juridică, care a delegat avocatul, onorariul cuvenit potrivit tarifului.

În cazurile cînd asistența juridică a fost acordată la cererea instanței și onorariul nu poate fi plătit în condițiile alin. 1, plata se va face dintr-un fond pus anume la dispoziția Ministerului Justiției.

Articolul 43

Încălcarea prevederilor prezentului decret, cu privire la exercitarea profesiunii de avocat, precum și orice comportare contrară intereselor obștești, intereselor legale ale celor ce recurg la asistența juridică sau în contrazicere cu atitudinea și poziția justa față de muncă, de care trebuie să dea dovadă avocații din R.P.R. în exercitarea profesiunii, atrag răspunderea disciplinară.

Articolul 44

Pedepsele disciplinare sînt:

a) observatia;

b) mustrarea;

c) mustrarea cu avertisment;

d) transferarea în alt birou colectiv de asistența juridică, pe termen de pînă la 3 luni;

e) excluderea din colegiu.

Articolul 45

Sancțiunile disciplinare se aplică membrilor colegiilor de către comisia de disciplina a colegiilor de avocați din care fac parte.

Cînd faptele disciplinare sînt comise de membrii consiliilor colegiilor sau de membrii Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.ori ale Prezidiului acestuia, ele se judeca de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.

Articolul 46

Intimpinarile depuse în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 1, se rezolva de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.

Intimpinarile depuse în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 2, se rezolva de Ministrul Justiției.

Intimpinarile se depun în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei la organul a cărui decizie se ataca.

La soluționarea intimpinarilor se cercetează legalitatea și temeinicia deciziei atacate.

Articolul 47

Organizarea și funcționarea comisiilor de disciplina și procedura acțiunii disciplinare se stabilesc prin instrucțiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiției.

Articolul 48

În cazul cînd acțiunea disciplinară este pornită pentru abateri disciplinare sau fapte penale, deosebit de grave, consiliul colegiului sau Prezidiul Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., după caz, poate dispune suspendarea din exercițiul profesiunii a celui trimis în judecata disciplinară pînă la darea deciziei comisiei de disciplina.

Măsura suspendării este executorie. Ea poate fi atacată cu intimpinare în condițiile prevăzute în art. 46.

Deciziile comisiilor de disciplina, pentru abaterile disciplinare sau faptele penale prevăzute în alin. 1, se pot pronunța cu execuție provizorie.

Intimpinarile făcute împotriva deciziilor date în condițiile prezentului articol se vor soluționa în termen de cel mult 15 zile de la introducerea lor.

Articolul 49

În termen de cel mult 2 luni de la intrarea în vigoare a prezentului decret, colegiile de avocați își vor alege consiliile și comisiile de cenzori, astfel ca în același termen să poată fi ales și Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R.

Pînă la alegeri, membrii consiliilor și ai comisiilor de cenzori ale colegiilor de avocați, precum și membrii Prezidiului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R., se numesc de Ministrul Justiției.

Articolul 50

În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului decret, toți avocații stagiari care au împlinit stagiul prevăzut în art. 31 sau îl vor împlini în acest termen vor da examenul de avocat definitiv.

Avocații stagiari care au împlinit acest stagiu la data intrării în vigoare a prezentului decret, vor fi asimilați în mod provizoriu cu avocații pînă la darea examenului prevăzut în alin. 1, cu obligația de a se prezenta la prima sesiune.

Articolul 51

Sumele de bani aflate la dispoziția Ministerului Justiției în temeiul

art. 65 al Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950 , se vărsa Consiliului Central al Colegiilor de Avocați din R.P.R. și vor folosi la instalarea și utilarea acestuia.

Articolul 52

Casa de Asigurări a Avocaților își va continua activitatea, în conformitate cu statutul ei, și după intrarea în vigoare a prezentului decret.

Articolul 53

Pe data intrării în vigoare a prezentului decret, se abroga dispozițiile

Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950 , privitor la profesiunea de avocat, cu excepția art. 29, 30 și 58.