Decizia nr. 101/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.025-1.032 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lucia Cazan în Dosarul nr. 23.209/303/2014 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.113D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că textele de lege criticate nu limitează accesul persoanelor la justiție, legiuitorul având posibilitatea să prevadă ca anumite tipuri de cauze să fie judecate în camera de consiliu și fără citarea părților. Dispozițiile legale criticate nu încalcă nici dreptul la apărare, părțile având posibilitatea de a formula întâmpinare, concluzii scrise și de a fi asistate de un avocat, iar hotărârea, după pronunțare, se comunică părților, care au posibilitatea de a o ataca. Totodată, procedura cu privire la cererile cu valoare redusă nu încalcă nici celelalte dispoziții constituționale invocate de autoarea excepției, întrucât nu presupune expunerea publică a unor date privind viața intimă a părților implicate. Pentru aceste motive pune concluzii de respingere a excepției, ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 2.780 din 20 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23.209/303/2014, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.025-1.032 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lucia Cazan într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de valoare redusă formulată potrivit art. 1.025-1.032 din Codul de procedură civilă.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că procedura cu privire la cererile de valoare redusă reglementată de Codul de procedură civilă este neconstituțională, întrucât limitează accesul la ședința publică și pronunțarea sentinței judecătorești în ședință publică.

6. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Acestea nu limitează accesul persoanelor la justiție și nici dreptul la apărare, părțile având posibilitatea de a formula întâmpinare, concluzii scrise și de a fi asistate de un avocat. Sentința, după pronunțare, se comunică părților care au posibilitatea de a o ataca, în condițiile legii. Instanța apreciază că procedura cu privire la cererile de valoare redusă nu încalcă nici celelalte dispoziții constituționale invocate de autoarea excepției.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 1.025-1.032 care reglementează procedura cu privire la cererile de valoare redusă din Codul de procedură civilă. Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, textele de lege, păstrând soluția legislativă, se regăsesc în prezent la art. 1.026-1.033 din Codul de procedură civilă.

11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare, art. 26 privind viața intimă, familială și privată, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informație și art. 52 alin. (3) privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. De asemenea se invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reglementează o procedură specială prin care se soluționează cererile a căror valoare nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, fiind exclusă de la aplicare în materiile și cererile expres prevăzute de art. 1.026 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, având un caracter alternativ, reclamantul putând alege între procedura specială și procedura de drept comun.

13. Curtea observă, astfel cum rezultă din expunerea de motive care a însoțit proiectul Codului de procedură civilă, că legiuitorul, în reglementarea procedurii speciale privind cererile de valoare redusă, a avut drept model legislativ prevederile

Regulamentului (CE) nr. 861/2007

al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 199 din 31 iulie 2007.

14. Astfel, similar procedurii prevăzute de

Regulamentul (CE) nr. 861/2007 , și procedura specială cu privire la cererile cu valoare redusă din Codul de procedură civilă este reglementată ca o procedură scrisă, în care sunt utilizate formulare tipizate pentru actele de procedură (art. 1.029 din Codul de procedură civilă), și care se desfășoară, în întregime, în camera de consiliu [art. 1.030 alin. (1) din Codul de procedură civilă], cu excepția cauzelor în care instanța judecătorească consideră necesară o dezbatere orală sau în care una din părți solicită aceasta [art. 1.030 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. În cazul în care instanța a fixat un termen pentru înfățișarea părților, acestea vor fi citate [art. 1.030 alin. (10) din Codul de procedură civilă].

15. În ceea ce privește competența de soluționare a cererii de valoare redusă, Curtea reține că aceasta revine judecătoriei potrivit art. 1.028 din Codul de procedură civilă, care va pronunța și redacta hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informațiilor necesare sau, după caz, de la dezbaterea orală (art. 1.031 din Codul de procedură civilă). Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului la tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare (art. 1.033 din Codul de procedură civilă).

16. Așadar, Curtea observă că procedura privind cererile cu valoare redusă astfel cum a fost configurată, prin art. 1.026 -1.033 din Codul de procedură civilă, de legiuitor, în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 din Legea fundamentală potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", este o procedură specială, facultativă, fiind, de regulă, scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și al dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură, acestea putând formula întâmpinare, răspuns la întâmpinare sau cerere reconvențională. Hotărârea pronunțată asupra cererii se comunică părților, care pot formula apel în termenul prevăzut de lege.

17. Autoarea excepției critică modul de reglementare a procedurii privind cererile de valoare redusă reglementată de Codul de procedură civilă, considerând că prin acesta îi sunt încălcate anumite drepturi constituționale, al căror conținut, astfel cum este reglementat de Legea fundamentală și conturat în jurisprudența Curții, nu are legătură cu înțelesul pe care autoarea li-l atribuie.

18. Ca atare, în ceea ce privește invocarea art. 26 din Constituție, Curtea observă că dispozițiile legale criticate reglementează o procedură scrisă, care se desfășoară în camera de consiliu, astfel încât nu presupun expunerea publică a unor date privind viața intimă a părților din litigiu.

19. În continuare, Curtea constată că prevederile constituționale ale art. 30, pretins a fi încălcate de dispozițiile legale criticate, nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor sau credințelor, astfel încât nu se poate reține contrarietatea dintre dispozițiile procesual civile criticate și acest text constituțional. Nici în cazul în care autoarea excepției a înțeles prin libertatea de exprimare dreptul la apărare consacrat de art. 24 din Constituție, nu poate fi primită critica de neconstituționalitate, deoarece, așa cum s-a reținut în paragrafele 16-17 din prezenta decizie, părțile au, în cadrul procedurii speciale privind cererile de valoare redusă, posibilitatea formulării și depunerii apărărilor pe care le consideră necesare, iar împotriva hotărârii instanței părțile pot uza de căile de atac deschise de lege.

20. Dreptul la informație, reglementat de art. 31 din Constituție, consacră dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informație de interes public și obligația corelativă a autorităților publice, potrivit competențelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Din această perspectivă, dreptul părților la o ședință publică și pronunțarea hotărârii în ședință publică au un conținut diferit de acela al dreptului la informație garantat de art. 31 din Legea fundamentală.

21. În ceea ce privește invocarea încălcării art. 52 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că procedura reglementată de dispozițiile legale criticate nu este de natură a încălca dreptul oricărui petent de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de stat prin erori judiciare. Problema erorilor judiciare se ridică în principal sub aspectul reparațiilor pe care societatea este datoare să le acorde celui care a suferit în mod injust de pe urma erorilor comise în sistemul judiciar, prevederile constituționale cuprinse în art. 52 alin. (3) consacrând principiul răspunderii obiective a statului în asemenea împrejurări.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucia Cazan în Dosarul nr. 23.209/303/2014 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 1.026-1.033 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2016.