Normele din 17 mai 2001

Străinii pot intra în România pe baza documentelor valabile, recunoscute sau acceptate de statul român, dacă în acestea este aplicată viza română valabilă, în afară cazurilor în care aceasta este desființată prin înțelegeri internaționale sau acte normative privind renunțarea unilaterală la obligativitatea acesteia.

Documentele de trecere a frontierei de stat, recunoscute sau acceptate de statul român, sunt pașapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare care atesta identitatea și cetățenia deținătorului, emise de autoritățile competente ale statului al cărui cetățean este străinul ori de către o entitate internațională recunoscută de statul român sau, după caz, de statul în care străinul își are domiciliul, dacă acesta are statutul de apatrid.

Organele poliției de frontieră pot lua măsura de a refuza intrarea în România străinilor care se afla în una dintre situațiile prevăzute la

art. 11 și 12 din Legea nr. 123/2001

privind regimul străinilor în România, denumita în continuare lege, precum și cetățenilor statelor aflate pe lista prevăzută la art. 11 din prezentele norme metodologice, în condițiile legii. Măsura nepermiterii intrării în România a străinului care este în posesia unei vize valabile acordate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României va fi motivată de organele poliției de frontieră și va fi comunicată imediat persoanei în cauza și Direcției relații consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Organele și instituțiile care dețin informații cu privire la existenta unor situații de natura celor prevăzute la art. 11 lit. a), b), d) și f)-h) din lege au obligația să informeze Inspectoratul General al Poliției de Frontiera și Direcția generală de evidenta informatizată a persoanei din cadrul Ministerului de Interne.

La intrarea pe teritoriul României străinii care provin din state cunoscute cu tendința de emigrare trebuie să facă dovada că dispun de mijloace de întreținere pe timpul șederii și de mijloacele necesare în vederea părăsirii teritoriului României. Cuantumul sumelor reprezentând aceste mijloace se stabilește prin instrucțiunile comune emise potrivit prevederilor art. 6 alin. (7) din lege.

În cazul străinilor care vin în scop turistic cu servicii plătite și al celor care obțin viza română pe baza de invitație conform art. 14 din lege, dovada că dispun de mijloace de întreținere se face cu documentele care atesta asigurarea serviciilor pe durata sejurului și, după caz, cu invitația.

Nu sunt obligați să facă dovada că dispun de mijloace de întreținere străinii care vin în România în scop oficial confirmat de autoritățile române.

Viza reprezintă autorizarea, materializată prin aplicarea unui colant într-un pașaport, titlu de călătorie sau alt document valabil pentru trecerea frontierei de stat. Viza permite străinului supus obligației de a o obține să se prezinte la un punct de control pentru trecerea frontierei de stat în vederea intrării în România. Faptul de a intra în posesia unei vize nu conferă un drept irevocabil de intrare pe teritoriul României.

Viza de tranzit aeroportuar permite străinului să treacă prin zona internațională de tranzit a unui aeroport, fără a intra pe teritoriul național, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor internațional. Lista cuprinzând statele pentru ai căror cetățeni este obligatorie obținerea acestei vize este stabilită de către Ministerul Afacerilor Externe, în acord cu acțiunile comune ale Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Același regim se aplica și persoanelor care, fără a fi cetățeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autoritățile statelor respective.

Viza de tranzit permite unui străin care se deplasează dintr-un stat terț către un alt stat terț să traverseze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul sau doua tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depășească 3 zile.

Viza de scurta ședere, cu una sau mai multe călătorii, permite unui străin să solicite intrarea pe teritoriul României în alte scopuri decât imigrarea, în vederea unei călătorii neîntrerupte sau a mai multor călătorii a căror durata totală să nu depășească 3 luni pe semestru, de la data primei intrări.

Viza de lungă ședere este acordată pentru o ședere mai mare de 3 luni, în baza acordurilor bilaterale în materie sau în situații speciale.

Viza colectivă este viza de tranzit sau cea acordată pentru o durata care nu depășește 30 de zile și poate fi aplicată într-un pașaport colectiv, eliberat unui grup de străini constituit anterior solicitării vizei, cu condiția ca membrii acestuia să intre, să rămână și să părăsească teritoriul României în grup. Viza colectivă este eliberată pentru grupuri compuse dintr-un număr de 5 până la 50 de persoane. Responsabilul grupului trebuie să dispună de un pașaport individual și, dacă este cazul, de o viza individuală.

Viza română se acorda de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, astfel:

a) la cerere, străinilor titulari de documente de călătorie valabile cel puțin 6 luni peste valabilitatea vizei solicitate și recunoscute de statul român, eliberate de autoritățile tarii de reședința;

b) pentru ceilalți străini aflați în țara de reședința viza se acorda numai cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, care va fi comunicată în cel mult 3 zile lucrătoare.

Cu titlu de excepție, viza de intrare se poate acorda și de către organele poliției de frontieră în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, în condițiile stabilite prin instrucțiunile comune emise potrivit prevederilor art. 6 alin. (7) din lege. Aceste vize se vor putea acorda pentru perioade care să nu depășească 10 zile în cazul vizei de intrare și 3 zile în cazul vizei de tranzit.

Viza va avea aplicat unul dintre următoarele simboluri, în funcție de scopul pentru care a fost acordată, astfel:

a) Viza diplomatică (simbol D) și viza de serviciu (simbol S) permit intrarea în România pentru o ședere, de regula, de lungă durata străinului titular al unui pașaport diplomatic sau de serviciu care urmează să îndeplinească o funcție oficială ca membru al unei reprezentante diplomatice sau al unui oficiu consular al tarii sale în România. Vizele diplomatice și de serviciu se pot elibera și străinilor membri de familie cu care titularul locuiește împreună.

b) Viza simplă pentru misiune (simbol M) permite intrarea în România pentru o durata determinata străinului care, pentru rațiuni care țin de funcția sa politica, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viza se eliberează străinilor care îndeplinesc funcții în cadrul guvernelor, administrației publice sau organizațiilor internaționale, care se deplasează în România în scop oficial. De asemenea, viza de tip M se poate elibera unor cetățeni străini care, prin importanta activității desfășurate de aceștia sau prin scopul șederii lor în România, prezintă interes pentru relațiile dintre statul român și statul de apartenența. Același tip de viza se poate elibera membrilor de familie ai titularului când călătoresc împreună cu acesta.

c) Viza simplă pentru afaceri (simbol A) permite intrarea în România pentru o durată determinată străinului care dorește să călătorească în scopuri economice și/sau comerciale, pentru contracte sau tratative, pentru învățarea sau verificarea folosirii și funcționarii bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de cooperare industriala.

d) Viza simplă pentru desfășurarea unei activități autonome (simbol AA) permite intrarea în România pentru durată determinată străinului care dorește să exercite o activitate profesională sau lucrativă cu caracter autonom.

e) Viza simplă pentru străinii care au calitatea de investitori sau care sunt desemnați, în condițiile legii, să conducă și să gestioneze o investiție (simbol B).

f) Viza simplă pentru angajare în muncă (simbol AS) permite intrarea în România străinului care urmează să se încadreze în muncă.

g) Viza simplă pentru activități religioase (simbol R) permite intrarea în România străinilor care activează în domeniul cultelor recunoscute în România.

h) Viza simplă pentru activități sportive (simbol SP) permite intrarea în România pentru o durată limitată sportivului străin care urmează să participe la competiții sportive, antrenorilor, directorilor tehnico-sportivi sau altor însoțitori.

i) Viza simplă pentru studii (simbol SD) permite intrarea în România străinului care dorește să urmeze cursuri universitare, de formare profesională sau de alta natura în cadrul instituțiilor de învățământ acreditate ori străinului care dorește să efectueze activități de cercetare sau de documentare.

j) Viza simplă pentru activități de presa (simbol P) permite intrarea în România străinului care dorește să desfășoare activități de presa.

k) Viza simplă pentru activități de transport (simbol TR) permite intrarea în România pentru o ședere limitată străinului care urmează să călătorească pentru perioade scurte în scopul desfășurării unor activități profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane.

l) Viza simplă pentru turism (simbol TU) permite intrarea în România pentru o ședere limitată străinilor care urmează să călătorească pentru motive turistice.

m) Viza simplă pentru tratament medical (simbol TM) permite intrarea în România pentru o perioada determinata străinului care are nevoie de tratamente medicale în cadrul instituțiilor sanitare românești, publice sau private. Viza simplă pentru tratament medical poate fi eliberată și pentru un eventual însoțitor care asistă străinul invalid.

n) Viza simplă pentru vizita (simbol VV) permite intrarea în România pentru o perioada determinata unui străin care dorește să se deplaseze în România pentru a-și vizita soțul sau o ruda, cetățean român sau străin cu domiciliul în România ori străin care a fost titular al unui drept de ședere în România pentru o perioada de cel puțin 6 luni anterioare solicitării.

o) Viza simplă pentru întregirea familiei (simbol VF) permite intrarea în România pentru o perioada determinata străinilor care vin în scopul redobândirii unității familiale.

p) Viza simplă pentru activități culturale, umanitare sau alte activități care nu contravin legilor române (simbol ZA) se poate acorda în condițiile justificării necesității prezentei în România.

q) Viza de tranzit aeroportuar (simbol TA) se eliberează numai cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, în baza existenței vizei unui stat terț care permite străinului în cauza continuarea călătoriei.

r) Viza de tranzit simplu (simbol TS) se poate elibera în baza existenței vizei unui stat terț și, dacă este cazul, a unui stat limitrof României și permite străinului continuarea călătoriei.

s) Viza de tranzit dublu (simbol TD) se poate elibera în baza existenței vizei unui stat terț și, dacă este cazul, a unui stat limitrof României și poate permite rămânerea pe teritoriul României cel mult 3 zile după fiecare dintre cele doua intrări.

Vizele turistice și de tranzit pot fi colective și se acorda pe o perioada de maximum 30 de zile pentru viza turistica și de 3 zile pentru viza de tranzit, în cazul unor grupuri de străini constituite anterior solicitării, formate din 5 până la 50 de persoane.

B. Condiții speciale cu privire la străinii proveniți din state cunoscute cu potențial migrator

Invitația se face în scris, în funcție de scop, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1-3, în 4 exemplare, în forma autentică.

Cele 4 exemplare ale invitației au următoarele destinații:

a) un exemplar rămâne la autoritatea care a autentificat invitația;

b) doua exemplare se depun la formațiunea teritorială a Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei, urmând ca după înregistrare un exemplar să fie restituit celui care invita, spre a fi expediat persoanei invitate;

c) un exemplar se depune de către persoana care invita la filiala băncii la care urmează să se constituie garanții bancare, când acestea sunt necesare.

Înregistrarea presupune parcurgerea procedurilor de verificare și de avizare a invitațiilor în scopul prevenirii intrării în România a unor străini în privința cărora nu exista suficiente garanții că vor părăsi teritoriul tarii la expirarea vizei.

Persoanele fizice, cetățeni români sau străini, cu domiciliul ori reședința în România, pot invita străini numai în scop de vizita. Invitațiile și depozitele bancare prevăzute la art. 14 din lege se fac pentru fiecare persoana invitată, inclusiv pentru minori, indiferent dacă au pașaport individual sau sunt incluși în cel al reprezentantului legal.

Străinii cu reședința în România pot invita, în scop de vizita, soția ori soțul și rude de gradul I numai după o perioada de cel puțin 6 luni de ședere legală.

Pentru înregistrarea invitației solicitanții trebuie să prezinte următoarele documente:

a) persoanele fizice cu domiciliul în România:

(i) invitația originală în doua exemplare;

(ii) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;

(iii) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

(iv) cartea de identitate pentru cetățenii români sau carnetul de identitate pentru străini, în cazul străinilor cu domiciliul în România;

(v) dovada spațiului de cazare;

(vi) dovada posibilităților de asigurare a întreținerii străinului invitat;

(vii) extrasul din cazierul judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică, emis de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat;

b) străinii cu reședința temporară în România:

(i) invitația originală în doua exemplare;

(ii) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;

(iii) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

(iv) extrasul din cazierul judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică emis de autoritățile statului de proveniență a străinului invitat, tradus și legalizat;

(v) dovada spațiului de cazare;

(vi) legitimația de ședere temporară, valabilă;

(vii) documentul de trecere a frontierei de stat.

Persoanele juridice cu sediul în România pot invita străini în scop de afaceri-cooperare numai pe specificul activității și, de regula, nu mai mult de 3 persoane simultan.

Prin afaceri-cooperare se înțelege tratative comerciale, încheierea de contracte, prospectarea pieței și altele asemenea.

Persoanele juridice cu sediul în România care solicita înregistrarea de invitații în scop de afaceri-cooperare trebuie să prezinte:

(i) invitația originală în doua exemplare;

(ii) certificatul de înmatriculare a societății comerciale, în original și copie;

(iii) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;

(iv) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

(v) împuternicirea din partea persoanei juridice prin care să fie desemnată persoana care invita în numele acesteia;

(vi) carte de identitate pentru cetățenii români, carnetul de identitate pentru străinii cu domiciliul în România sau documentul de trecere a frontierei de stat aparținând împuternicitului persoanei juridice;

(vii) copie de pe contractul de închiriere sau de pe actul de proprietate a imobilului unde își are sediul persoana juridică;

(viii) extrasul din cazierul judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică emis de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat;

(ix) documente din care să rezulte că persoana juridică are posibilități pentru asigurarea cazării străinului invitat pe perioada șederii în România.

Astfel de invitații nu se înregistrează dacă scopul invitării în România este acela de a înființa societăți comerciale sau pentru a dobândi calitatea de asociat în firme deja înființate.

În scop turistic pot invita numai persoane juridice cu sediul în România care sunt specializate în aceasta activitate.

Societățile comerciale din turism nu sunt restricționate în ceea ce privește numărul persoanelor invitate, dar vor prezenta invitații cu constituirea depozitului bancar, când este necesar, pentru fiecare străin sau global. Constituirea depozitului bancar global se face numai cu avizul Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei.

Pentru înregistrarea unei invitații în scop turistic societățile comerciale turistice trebuie să prezinte următoarele documente:

(i) invitația originală în doua exemplare;

(ii) certificatul de înmatriculare și statutul societății, în original și copie;

(iii) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;

(iv) împuternicirea societății pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;

(v) cartea de identitate pentru cetățenii români, carnetul de identitate pentru străinii cu domiciliul în România sau documentul de trecere a frontierei de stat aparținând împuternicitului persoanei juridice;

(vi) actul de proprietate sau contractul de închiriere a imobilului unde își are sediul societatea comercială din turism, în original și copie;

(vii) extrasul din cazierul judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat.

Soluționarea cererilor de înregistrare a invitațiilor se face în termen de 20 de zile de la data depunerii.

Perioada maxima de ședere în România care poate fi prevăzută în invitație este de 30 de zile.

Invitația este valabilă 60 de zile de la data avizării.

Constituirea depozitelor bancare în țara se face la instituțiile bancare cu care Ministerul de Interne a încheiat protocoale în acest sens.

Depozitele bancare în străinătate se constituie, în condițiile legii, la dispoziția misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare ale României din țara de domiciliu a străinului invitat.

La solicitarea Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei din cadrul Ministerului de Interne, transmisă prin Direcția relații consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, depozitul bancar va fi folosit pentru procurarea biletului de transport în vederea repatrierii străinului, în cazul în care acesta nu a respectat termenul de ședere acordat prin viza.

Depozitul bancar individual sau global, constituit în țara, este la dispoziția Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei până la părăsirea teritoriului României de către străinii invitați, dar nu mai mult de 2 ani.

Depozitele bancare vor fi utilizate de Direcția generală de evidenta informatizată a persoanei pentru acoperirea tuturor cheltuielilor ocazionate de returnarea străinilor invitați în țările de origine sau de plecare ori de trimiterea acestora în alta țara.

Sumele necheltuite cu ocazia returnării străinului se restituie deponentului cu avizul Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei.

Pot face excepție de la procedura acordării vizelor pe baza de invitație următoarele categorii de străini:

a) străinii care au obținut avizul Ministerului Educației și Cercetării pentru a studia sau a desfășura activități didactice în sistemul național de învățământ din România;

b) minorul cetățean străin al cărui părinte are reședința temporară pentru o perioada de cel puțin un an ori are domiciliul în România;

c) străinii căsătoriți cu cetățeni români;

d) străinii cu reședința pentru o perioada mai mare de un an de la data solicitării, în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;

e) străinii cu reședința pentru o perioada mai mare de un an în statele pentru ai căror cetățeni nu exista obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene;

f) străinii care urmează să vina în România în scop de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităților administrative centrale, precum și a societăților comerciale de notorietate, cu capacitate economico-financiară de mare anvergura și care își asuma obligația asigurării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de repatriere;

g) străinii care solicita vize de tip B.

Acordarea vizei pentru cazurile prevăzute la alin. (1) se face cu avizul Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei.

Prelungirea duratei de valabilitate a vizei poate fi făcută cu sau fără călătorii.

Viza prelungită fără călătorii își pierde valabilitatea după ieșirea din țara a străinului.

Prelungirea duratei de valabilitate a vizei simple se poate face în țara, în funcție de scopul călătoriei, de către Direcția generală de evidenta informatizată a persoanei și de formațiunile sale teritoriale.

Prelungirea dreptului de ședere pentru cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri de desființare a vizelor pe perioade limitate ori a renunțat unilateral la obligativitatea vizelor pentru intrarea în țara este de competenta organelor prevăzute la alin. (1).

Pentru prelungirea dreptului de ședere acordat prin vizele prevăzute la art. 9 este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:

a) În țara vizele diplomatice (simbol D) și de serviciu (simbol S) acordate membrilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare străine se prelungesc în baza acordurilor bilaterale în materie sau pe baza de reciprocitate, de către Ministerul Afacerilor Externe. Prelungirea valabilității vizelor și a dreptului de ședere pentru titularii de pașapoarte diplomatice sau de serviciu străine care nu sunt membri ai misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare respective în România se acorda de Direcția generală de evidenta informatizată a persoanei și de formațiunile sale teritoriale, în funcție de scopul călătoriei.

b) Viza simplă pentru misiune (simbol M) se prelungește la solicitarea scrisă a autorității pentru care șederea străinului prezintă interes.

c) Viza simplă de afaceri (simbol A) se prelungește la solicitarea motivată în scris a persoanei juridice cu sediul în România care este interesată de prelungirea dreptului de ședere al străinului.

d) Viza simplă pentru desfășurarea de activități autonome (simbol AA) se poate prelungi în condițiile existenței avizului autorităților de resort acordat pe perioada pentru care se solicita prelungirea vizei.

e) Viza simplă pentru investitori și străini desemnați, în condițiile legii, să conducă și să gestioneze o investiție (simbol B) se prelungește în următoarele condiții:

(i) activitatea desfășurata să corespundă condițiilor prevăzute de instrucțiunile comune emise potrivit art. 6 alin. (7) din lege. În acest scop Ministerul Finanțelor Publice va elibera, la cererea solicitanților, certificate cuprinzând indicatori referitori la: venituri totale, investiții, profit și pierderi, dividende încasate de asociați și situația privind debitele față de bugetul de stat;

(ii) să existe dovada calității de investitor și a deținerii legale a spațiului pentru sediul social, punctele de lucru și reședința;

(iii) confirmarea din partea oficiului teritorial al registrului comerțului că în spațiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate și alte societăți comerciale;

(iv) solicitantul să facă dovada că este desemnat, în condițiile legii, să desfășoare activități de conducere și de administrare a societății comerciale.

f) Viza simplă pentru angajare în muncă (simbol AS) se prelungește în condițiile prevăzute la art. 45 din prezentele norme metodologice.

g) Vizele simple pentru activități religioase (simbol R), activități sportive (simbol SP), activități de transport (simbol TR) și activități de presa (simbol P) se prelungesc în condițiile existenței avizului autorităților competente în domeniile respective.

h) Pentru prelungirea dreptului de ședere acordat prin viza pentru studii (simbol SD) este necesară prezentarea adeverinței care să ateste calitatea de străin la studii, eliberată de instituția de învățământ, în care să fie precizată perioada pentru care străinul a achitat taxele școlare.

i) Viza simplă pentru turism (simbol TU) se prelungește în condițiile în care străinul face dovada mijloacelor de întreținere și a spațiului de locuit.

j) Viza simplă pentru tratament medical (simbol TM) se prelungește la solicitarea scrisă a unității medicale care asigura tratamentul.

k) Viza simplă pentru vizita (simbol VV) se prelungește la solicitarea scrisă a persoanei fizice care asigură găzduirea străinului.

l) Viza simplă pentru reîntregirea familiei (simbol VF) se poate prelungi în următoarele condiții:

(i) căsătoria să producă efecte juridice pe teritoriul României;

(ii) solicitarea să fie susținută în scris de soț sau, după caz, de soție;

(iii) străinul să fi avut drept de ședere valabil în momentul încheierii căsătoriei, dacă aceasta a fost oficiată în România;

(iv) căsătoria să nu fie de conveniență.

Elementele care conduc la concluzia că o căsătorie este de conveniență pot fi următoarele:

(i) coabitarea matrimonială nu exista;

(ii) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie;

(iii) soții nu s-au întâlnit niciodată înainte de căsătorie;

(iv) soții nu vorbesc o limba înțeleasă de amândoi;

(v) trecutul unuia dintre soți sau al ambilor conține dovezi despre căsătorii de conveniență anterioare;

(vi) soții sunt inconsecvenți în declarații.

În scopul constatării existenței elementelor de natura celor precizate la alin. (2) Direcția generală de evidenta informatizată a persoanei și formațiunile sale teritoriale pot efectua controalele și verificările necesare, în condițiile legii. În cazul constatării căsătoriilor de conveniență sunt aplicabile prevederile art. 15 alin. (2) din lege.

Prelungirea vizelor acordate pe bază de invitație, indiferent de scop, se va face la cererea străinului invitat, pe baza angajamentului persoanei care a invitat, pentru o perioadă de până la 30 de zile, cu menținerea depozitului bancar.

Vizele simple de tranzit aeroportuar (simbol TA), tranzit simplu (simbol TS) și tranzit dublu (simbol TD) nu se prelungesc. Atunci când motive obiective, independente de voința străinului, îl împiedica pe acesta să părăsească teritoriul României în termenul prevăzut de lege, i se va acorda o viza de ieșire valabilă până la data încetării motivelor care au împiedicat ieșirea acestuia din România.

Vizele simple pentru activități culturale, umanitare sau alte activități care nu contravin legilor române (simbol ZA) se pot prelungi, în condițiile legii, în funcție de scopul șederii.

La prelungirea vizelor simple este necesară prezentarea dovezii privind spațiul de locuit, precum și a mijloacelor de întreținere, după cum urmează:

a) 500 dolari S.U.A. lunar pentru vizele purtând simbolul B și P;

b) 250 dolari S.U.A. lunar pentru vizele purtând simbolul SD și ZA;

c) 100 dolari S.U.A. pe zi pentru vizele purtând simbolul A, SP, TR, TU, TM și VV;

d) cel puțin salariul mediu lunar pe economia națională pentru vizele purtând simbolul AA, AS, R și VF în cazul străinilor căsătoriți cu cetățeni români și al membrilor de familie ai străinului cu domiciliul în România.

Soțului și copiilor minori ai străinului titular al unui drept de ședere temporară de cel puțin un an li se poate prelungi viza de tip VF dacă nu intra sub incidenta art. 18 alin. (2) din lege, în următoarele condiții:

a) să locuiască efectiv împreună cu acesta;

b) minorul să nu fie căsătorit, să fie în întreținerea părintelui și să nu fi fost adoptat după intrarea în țara a acestuia.

Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ai statelor pentru ai căror cetățeni nu este necesară viza de intrare în spațiul Uniunii Europene pot fi exceptați de la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) și la art. 29 alin. (1) și (2) din prezentele norme metodologice.

În conformitate cu prevederile legale referitoare la statutul și regimul refugiaților, străinului căruia, aflându-se pe teritoriul României, i s-a respins prin hotărâre definitiva și irevocabilă cererea de acordare a unei forme de protecție și, din motive obiective, nu a părăsit România în termenul stabilit de lege i se acorda dreptul de ședere prin eliberarea unei legitimații de ședere temporară valabilă pe o perioada de 3 luni, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe noi perioade de 3 luni, până la încetarea motivelor care îl împiedica să părăsească țara.

Prin motive obiective se înțelege situațiile care, independent de voința străinului, fac imposibilă, temporar, părăsirea teritoriului României, după cum urmează:

a) afecțiuni medicale grave pentru care străinul este internat în spital sau este netransportabil, constatate prin certificat medico-legal;

b) străinul nu poseda pașaport;

c) străinul nu a obținut viza de tranzit pentru statul al cărui teritoriu urmează să îl tranziteze.

Străinul este obligat să facă dovada existenței motivelor obiective, iar la prelungirea dreptului de ședere să prezinte dovezi că a efectuat demersuri în vederea părăsirii teritoriului României.

După respingerea definitiva și irevocabilă a cererii de acordare a statutului de refugiat de către instanța de judecata Oficiul Național pentru Refugiați va îndruma străinul care, din motive obiective, nu poate părăsi România să se adreseze formațiunii teritoriale de evidenta informatizată a persoanei pentru reglementarea dreptului de ședere.

Străinii care se cazează în spații deținute de persoane fizice sau juridice prestatoare de servicii turistice vor completa fise de anunțare a sosirii și plecării, conform prevederilor legale în vigoare. Originalele fișelor de anunțare a sosirii și plecării turiștilor, grupate în ordine alfabetică, se transmit organelor de poliție conform prevederilor art. 16 alin. (2) din lege.

Termenul de 3 zile prevăzut la art. 16 alin. (1) din lege începe să curgă din momentul cazării străinului.

Lucrătorii Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei și ai formațiunilor teritoriale ale acesteia au competenta de a efectua controale, în condițiile legii, la unitățile prestatoare de servicii turistice care cazează străini, indiferent de forma de proprietate, cu privire la legalitatea cazării și a șederii acestora pe teritoriul tarii.

Lucrătorii Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei și ai formațiunilor sale teritoriale pot efectua controale și verificări în scopul constatării existenței situațiilor prevăzute la art. 15 alin. (2) din lege.

Constatarea se face prin proces-verbal, în condițiile legii.

Anularea vizei de ședere se aproba de către șeful formațiunii teritoriale de evidenta informatizată a persoanei care a făcut constatarea.

Străinilor cărora li s-a anulat viza de ședere li se aplica viza de ieșire, cu termen de valabilitate de până la 10 zile, cu posibilitatea de prelungire pentru o perioada de încă 10 zile în situații temeinic justificate, fără plata taxelor consulare.

Anularea vizei de ședere se comunica în scris străinilor în cauza, o data cu restituirea documentelor de trecere a frontierei, și li se pune în vedere să respecte termenul prevăzut în viza de ieșire.

Dacă străinii nu părăsesc teritoriul tarii la expirarea valabilității vizei de ieșire se vor aplica măsurile prevăzute la art. 21 din lege.

Străinului i se poate aproba stabilirea domiciliului în România dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) la data depunerii cererii a avut ședere temporară legală de cel puțin 6 ani din ultimii 7. În cazul străinilor căsătoriți cu cetățeni români perioada de ședere temporară legală, anterioară depunerii cererii de stabilire a domiciliului în România, este de cel puțin 4 ani din ultimii 5;

b) poseda mijloace de întreținere cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie în cazul străinilor căsătoriți cu cetățeni români ori în cuantumurile corespunzătoare categoriilor de vize obținute până la formularea cererii, în celelalte situații;

c) deține spațiu de locuit corespunzător;

d) cunoaște limba română la un nivel satisfăcător.

Străinilor de origine română, precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a).

Cererea-tip pentru stabilirea domiciliului în România se depune personal la formațiunile teritoriale de evidenta informatizată a persoanei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României și se întocmește conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

Cererea prevăzută la alin. (1) va fi completată în limba română și va fi însoțită de următoarele documente:

a) copii legalizate de pe actele de stare civilă;

b) copie legalizată de pe filele documentelor de trecere a frontierei de stat care conțin datele de identitate;

c) acte doveditoare privind spațiul de locuit;

d) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;

e) cazierul judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică emis de autoritățile statului de proveniență a străinului, tradus și legalizat;

f) doua fotografii tip pașaport.

Documentele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și e), întocmite în fața autorităților străine, trebuie să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege.

Cererile se soluționează în termen de maximum 3 luni de la data înregistrării.

Cererile depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare române se transmit Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei din cadrul Ministerului de Interne, prin intermediul Direcției relații consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În scopul soluționării cererilor pentru stabilirea domiciliului, în cadrul Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei se constituie o comisie formată din:

a) șeful Direcției pentru străini și probleme de migrări;

b) șeful serviciului de profil din cadrul Direcției pentru străini și probleme de migrări;

c) un lucrător din cadrul Direcției pentru străini și probleme de migrări, în calitate de secretar al comisiei.

Comisia analizează fiecare caz și formulează o propunere motivată, avizată de șeful Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei, care va fi supusă spre aprobare ministrului de interne.

Decizia adoptată potrivit prevederilor alin. (2) se comunica în scris solicitantului care se afla în România, în termen de 10 zile.

În cazul străinilor care au depus cereri în străinătate decizia se comunica misiunii diplomatice sau oficiului consular care a primit cererea, prin intermediul Direcției relații consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România poate fi contestată de străin pe calea contenciosului administrativ.

Străinul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte, în termenul prevăzut de lege, la organele competente ale Ministerului de Interne în a căror raza teritorială își stabilește domiciliul, pentru luarea în evidenta și eliberarea carnetului de identitate.

Copiii minori ai străinului căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România pot fi exceptați de la condiția stabilită la art. 35 alin. (1) lit. a) și d) din prezentele norme metodologice.

În vederea obținerii vizei de ieșire prevăzute la art. 25 alin. (6) din lege străinii vor completa o cerere-tip, pe care o vor depune la formațiunea teritorială a Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei în a carei raza de competenta își au domiciliul, împreună cu următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat;

b) dovada de la administrația financiară teritorială, din care să rezulte că nu au debite față de stat;

c) carnetul de identitate, care va fi retras în vederea anulării.

Viza de ieșire se acorda pentru o perioada de cel mult 60 de zile.

Străinului care a obținut un permis de muncă i se poate prelungi șederea pe baza următoarelor documente:

a) permisul de muncă valabil;

b) contractul de muncă, vizat de camera teritorială de muncă;

c) dovada privind spațiul de locuit;

d) solicitarea din partea angajatorului, în care se va preciza și locul de muncă unde urmează să își desfășoare activitatea cel în cauza.

Viza de ședere poate fi acordată pentru o perioada de cel mult 30 de zile peste valabilitatea permisului de muncă.

Pașapoartele pentru persoane fără cetățenie se eliberează, la cerere, apatrizilor cu domiciliul în România care au împlinit vârsta de 14 ani, în baza următoarelor documente:

a) cerere-tip întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;

b) carnet de identitate valabil.

Pașapoartele pentru persoanele fără cetățenie au valabilitate 2 ani și pot fi prelungite succesiv, la cerere, pe noi perioade de câte 2 ani, dar nu mai mult de 10 ani de la data eliberării.

Misiunile diplomatice sau oficiile consulare române pot elibera, la cerere, cu avizul Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei, un titlu de călătorie care să permită reîntoarcerea în țara a apatrizilor cu domiciliul în România aflați temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor românești pentru trecerea frontierei de stat.

La revenirea în țara titlul de călătorie va fi predat de titular formațiunii teritoriale de evidenta informatizată a persoanei pe a carei raza teritorială își are domiciliul apatridul, care îl va remite Direcției relații consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Străinilor aflați temporar în România, care nu mai poseda documente valabile de trecere a frontierei de stat și care, din motive independente de voința lor, nu pot obține un asemenea document de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale țărilor ai căror cetățeni sunt, li se eliberează titluri de călătorie, care să le asigure întoarcerea în țara de domiciliu sau de plecare.

În cazul furtului documentului de trecere a frontierei de stat este necesară dovada declarării acestuia, eliberată de organul de poliție.

Dacă străinii menționați la alin. (1) se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 29 din lege, li se eliberează o adeverința care să ateste acest fapt, până la încetarea motivului pentru care nu li se permite ieșirea din țara sau până la obținerea documentelor de trecere a frontierei de stat.

Străinilor care, după încetarea motivelor pentru care nu li s-a permis ieșirea, se sustrag îndeplinirii formalităților de obținere a documentelor de trecere a frontierei de stat li se aplica dispozițiile art. 21 din lege și vor fi returnați în țara de origine sau de plecare, eliberându-li-se un document de călătorie în condițiile stabilite la alin. (1).

Valabilitatea titlului de călătorie prevăzut la art. 33 alin. (1) lit. b) din lege este de maximum 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii pentru noi perioade de 30 de zile, până la încetarea motivelor pentru care străinul nu poate părăsi teritoriul tarii.

În titlul de călătorie organul competent aplica viza de ieșire pe o perioada care să nu depășească termenul de valabilitate al documentului.

Dacă străinii aflați în situația prevăzută la alin. (2) refuza să părăsească teritoriul României în termenul vizei de ieșire, se aplica prevederile art. 21 din lege.

Străinului căruia i s-a aprobat șederea în România pentru o perioada mai mare de 120 de zile i se eliberează legitimația de ședere temporară.

Cu acest document, însoțit de pașaport, străinul face dovada identității, șederii legale în România și a reședinței.

Legitimația de ședere temporară se eliberează pe baza următoarelor documente:

a) cerere-tip întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 6;

b) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și copie;

c) dovada privind spațiul de locuit;

d) 3 fotografii de dimensiunea 3x4 cm.

Cererea se completează numai în situațiile în care documentul nu se eliberează o data cu acordarea vizei de ședere.

În cazul furtului legitimației de ședere temporară străinul va prezenta și dovada emisă de organul de poliție.

În cazul străinilor care, conform acordurilor încheiate de România, pot rămâne pe teritoriul României fără viza, pe durata nedeterminată, legitimația de ședere temporară se eliberează dacă aceștia fac dovada că desfășoară activități legale pentru care le este necesar acest document.

Străinului căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România i se eliberează carnetul de identitate după îndeplinirea formalităților de luare în evidenta.

Cu documentul prevăzut la alin. (1) străinul face dovada identității și a domiciliului pe teritoriul României.

Carnetul de identitate se eliberează cu termen de valabilitate de 5 ani și se vizează anual.

Pentru vizarea anuala a carnetului de identitate străinul va depune o cerere, împreună cu următoarele documente:

a) pașaportul;

b) actele de stare civilă (certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei), în original și copie;

c) actele privind spațiul de locuit, în original și copie.

Ministrul de interne, la solicitarea organelor competente, poate dispune limitarea sau întreruperea dreptului de ședere al străinilor care au desfășurat, desfășoară ori exista indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natura să pună în pericol siguranța națională, ordinea publică, sănătatea sau morala publică, drepturile și libertățile cetățenilor.

Ministrul de interne poate dispune revocarea dreptului de ședere al străinilor cu domiciliul în România, în situațiile prevăzute la alin. (1), în condițiile legii.

Străinii cărora li s-a limitat dreptul de ședere sunt obligați să părăsească teritoriul României până la data stabilită. În cazul străinilor cărora li s-a întrerupt acest drept ori au fost declarați indezirabili, aceștia sunt obligați să părăsească teritoriul României în cel mult 48 de ore de la aducerea la cunoștința. Acest termen este de 60 de zile de la aducerea la cunoștința, în cazul străinilor cu domiciliul în România cărora li s-a revocat dreptul de ședere.

Competenta de a întocmi formalitățile necesare pentru aprobarea măsurilor prevăzute la art. 62 din prezentele norme metodologice și punerea acestora în aplicare revin Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei.

Comunicarea măsurii de limitare, întrerupere, revocare a dreptului de ședere sau declararea ca indezirabil a străinului care se afla pe teritoriul României se realizează de Direcția generală de evidenta informatizată a persoanei ori de formațiunile sale teritoriale, în cooperare cu organele de poliție, prin încheierea unui proces-verbal în prezenta a 2 martori, în care se consemnează, sub semnătura privată, faptul că străinul a luat cunoștința de măsura dispusă împotriva sa.

Cu ocazia încheierii procesului-verbal de comunicare Direcția generală de evidenta informatizată a persoanei și formațiunile sale teritoriale anulează viza de ședere și aplica o viza de ieșire valabilă pe duratele stabilite la art. 61 alin. (3) din prezentele norme metodologice.

În sensul prezentelor norme metodologice, prin perioada determinata pentru care străinii pot fi declarați indezirabili și li se interzice intrarea în România se înțelege un interval de timp cuprins între 5 și 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o noua perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care subzistă motivele care au condus la luarea acestei măsuri.

Prelungirea termenului se va face numai la solicitarea autorităților competente.