Decizia nr. 355/2013

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din

Ordonanța Guvernului nr. 25/2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, excepție ridicată de Societatea Comercială "Goldplast" - S.A. din Bistrița în Dosarul nr. 1.584/33/2012 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 150D/2013.

La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, avocatul Bogdan Ioniță, cu delegație depusă la dosar, lipsă fiind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens susține că dispozițiile de lege criticate reglementează o taxă fixă care nu ține cont de valoarea materiei impozabile și nici de valoarea de vânzare, fiind evidentă încălcarea principiilor așezării juste a sarcinilor fiscale și al proporționalității. De asemenea consideră că trebuie avut în vedere și principiul "poluatorul plătește", astfel că această taxă ar trebui plătită de producător, iar nu de alte persoane.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției. În acest sens apreciază că, sub aspectul invocării prevederilor constituționale ale art. 56, autorul tinde la o modificare a normelor criticate, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, iar cât privește celelalte critici de neconstituționalitate apreciază că acestea nu pot fi reținute.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 22 februarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 1.584/33/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din

Ordonanța Guvernului nr. 25/2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu în forma în vigoare la 31 decembrie 2009, excepție ridicată de Societatea Comercială "Goldplast" - S.A. din Bistrița cu ocazia soluționării unei contestații împotriva unui act administrativ fiscal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate încalcă flagrant justa așezare a sarcinilor fiscale, întrucât stabilește un cuantum fix al taxei, indiferent de costurile de producție ale materiei impozabile și indiferent de prețul de vânzare al acesteia. Consecința practică a acestui sistem de impunere este că, în cursul anului 2009, societatea a vândut în pierdere, întrucât cuantumul mare al ecotaxei a depășit profitul realizat prin vânzarea pungilor de plastic.

Ecotaxa a fost creată pentru taxarea unui produs poluant; prin urmare, faptul generator al taxei ar trebui să fie poluarea produsă de acesta. Cu toate acestea, potrivit normelor metodologice care însoțesc aplicarea ecotaxei, aceasta trebuie achitată până în data de 25 din luna următoare trimestrului în care a fost produsă punga. Or, un asemenea termen determină plata ecotaxei de către producător, chiar înainte ca produsul să fie pus în vânzare. Deci, acesta va fi nevoit să achite o ecotaxă deși nu a vândut bunul taxat și acesta nu a poluat în vreun fel mediul.

Principiul justei așezări a sarcinilor fiscale este încălcat și datorită faptului că producătorul este obligat la plata ecotaxei, în schimb consumatorul final, care poluează prin folosirea pungii, nu suportă această sarcină fiscală.

Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile legale atacate impun un cuantum fix al ecotaxei, aplicabil în mod egal tuturor producătorilor, indicați de către legiuitor ca fiind cei care poluează mediul. Instituirea acestei taxe reprezintă o modalitate prin care a fost adusă la îndeplinire obligația pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos. De altfel, sub aspect fiscal, o atare taxă este expresia la nivel legal a textului constituțional al art. 35, iar celelalte aspecte invocate privesc chestiuni care nu sunt relevante din perspectiva constituționalității textului.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că autorul excepției de neconstituționalitate dorește modificarea prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 , prin diferențierea cuantumului ecotaxei în funcție de costul de producție (și astfel producătorul nu mai produce în pierdere, evitându-se falimentul acestuia), precum și prin modificarea titularului obligației de plată a ecotaxei, de la producător la consumatorul final.

În aceste condiții consideră că excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispozițiilor de lege supuse controlului. Or, soluționarea unei asemenea solicitări nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din

Ordonanța Guvernului nr. 25/2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, iar

Ordonanța Guvernului nr. 25/2008

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008.

Dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 25/2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, cu excepția lit. d) a alin. (1) al

art. 9 din articolul unic, pct. 7, au fost abrogate prin Legea nr. 167/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 20 iulie 2010.

Analizând dispozițiile de lege criticate, Curtea constată că, deși nu mai sunt în vigoare, acestea își produc în continuare efectele juridice. Astfel, aceste prevederi constituie temeiul juridic în baza căruia s-a efectuat impunerea în sarcina reclamantului. În acest caz, având în vedere

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, se constată că instanța de contencios constituțional are competența de a controla constituționalitatea dispozițiilor legale ale

art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din

Ordonanța Guvernului nr. 25/2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare.

Dispozițiile

art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din

Ordonanța Guvernului nr. 25/2008

privind Fondul pentru mediu, au următorul conținut:

"(1) Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: [...]

q) o taxă, denumită în continuare ecotaxă, în valoare de 0,2 lei/bucată pentru pungile de tip sacoșă - banană, cu mâner aplicat, sau maieu -, din materiale care nu sunt biodegradabile, începând cu data de 1 ianuarie 2009, încasată de la operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de ambalaje de desfacere. Ecotaxa se evidențiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afișează la loc vizibil în vederea informării consumatorilor finali."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, autoarea excepției solicită, pe de-o parte, modificarea cuantumului ecotaxei în funcție de costul de producție și, pe de altă parte, modificarea titularului obligației de plată a ecotaxei, de la producător la consumatorul final.

O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

În ceea ce privește critica autorului excepției în sensul că normele metodologice de aplicare a ordonanței impun achitarea ecotaxei până la data de 25 din luna următoare trimestrului în care a fost produsă punga și, prin urmare, obligația de plată ia naștere chiar înainte ca produsul să fie pus în vânzare, Curtea apreciază că acest aspect trebuie examinat în concret de către instanța fondului, eventual în cadrul unei excepții de nelegalitate, Curtea neputându-se pronunța decât asupra constituționalității unei norme de rangul legii, nu și asupra legalității unor acte inferioare legii. În cazul în care normele metodologice încalcă legea sau adaugă la dispozițiile legii, acestea pot fi atacate în fața instanței de contencios administrativ, care, verificând conținutul hotărârii Guvernului, poate să statueze, cu ocazia efectuării controlului specific, asupra conformității dispozițiilor acestora cu actul normativ cu forță juridică superioară.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, astfel cum acestea au fost introduse prin articolul unic pct. 8 din

Ordonanța Guvernului nr. 25/2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, ridicată de Societatea Comercială "Goldplast" - S.A. în Dosarul nr. 1.584/33/2012 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2013.