Hotărârea nr. 36/1993
privind unele măsuri pentru combaterea corupției
prezumat în vigoare
Camera Deputaților și Senatul, întrunite în ședințe comune în zilele de 30-31 august 1993, și respectiv, 6-8 septembrie 1993, au luat în dezbatere rapoartele preliminare ale Comisiei parlamentare de ancheta privind actele de corupție, instituită prin Hotărârea Parlamentului României nr. 29 din 9 iunie 1993.
Ținând seama de concluziile desprinse în urma dezbaterii motiunii depuse de unii parlamentari din opoziție și de rezultatul votului din plenul celor două Camere,
pornind de la constatarea ca fenomenul corupției generează efecte nocive și ingrijoratoare,
Parlamentul României adopta prezenta hotărâre.
Articolul 1
Parlamentul României cere Comisiei parlamentare de ancheta privind actele de corupție sa acționeze în conformitate cu mandatul ce i-a fost încredințat prin hotărârea de instituire, în vederea adincirii și extinderii investigatiilor asupra cazurilor de corupție cu care a fost sesizată sau s-a investit din oficiu, inclusiv asupra celor puse în sarcina unor fosti și actuali
demnitari și a celor ce i-au ajutat sub orice formă.
Dacă în cursul cercetărilor efectuate de Comisia parlamentară de ancheta a cazurilor de corupție se stabilește ca demnitarii fac depozitii mincinoase, în sensul că ascund adevărul, prin dezinformare sau prezentare de date false, se va cere declanșarea procedurii de suspendare din funcțiile și demnitățile pe care le ocupa.
Pentru realizarea acestor obiective și finalizarea raportului ce urmează să fie prezentat Parlamentului până la 31 decembrie 1993, sunt necesare îmbunătățirea organizării activității de ansamblu a comisiei și instituirea unui climat de transparenta în cadrul acesteia.
Articolul 2
Parlamentul României considera ca Guvernul, în realizarea rolului și a funcțiilor sale, trebuie să acționeze cu mai multă fermitate, angajare și operativitate pentru combaterea fenomenelor de corupție, urmărind aplicarea cu consecventa a legilor tarii în toate cazurile, indiferent de funcția și de poziția socială a persoanelor implicate în acte de corupție.
Articolul 3
Curtea de Conturi, Garda financiară, Poliția, Ministerul Public și celelalte organe abilitate prin lege cu exercitarea funcțiilor de control și urmărire penală să-și facă pe deplin datoria, în spiritul și litera Constituției și legilor tarii, să-și sporeasca operativitatea în depistarea și cercetarea cazurilor de corupție, în elucidarea, până la capăt, a acelora dintre ele care au avut o mare rezonanta în opinia publică, să aplice sancțiunile legale ce se impun.
Articolul 4
Parlamentul României, afirmind voința întregii natiuni de a pune capăt faptelor de corupție, apreciază ca Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiție trebuie să urgenteze efectuarea cercetărilor legale cu privire la cazurile de corupție sesizate de Comisia parlamentară de ancheta a cazurilor de corupție, pentru a porni urmărirea penală în cazul săvârșirii unor infracțiuni.
Pentru facilitarea cercetărilor, ministrul justiției va acționa pentru ridicarea imunitatii parlamentarilor dovediți a fi implicați în cazurile de corupție, iar în cazul membrilor Guvernului, Parlamentul va solicita Președintelui României suspendarea lor din funcție.
Articolul 5
Comisiile permanente ale Parlamentului României vor acordă prioritate elaborării rapoartelor la proiectele de legi referitoare la prevenirea și combaterea corupției și a fenomenului infractional, iar Senatul și Camera Deputaților vor lua, cu prioritate, în dezbatere aceste proiecte de legi.
Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comuna din 14 octombrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.