Legea din 19 mai 1925

Articolul 1

Cererea de chemare în jndecata va cuprinde:

a) Numele, pronumele, domiciliul sau reședința, atît ale reclamantului, cat și ale paritului;

b) Calitatea juridică în care figurează părțile în proces;

c) Obiectul cererii și valoarea lui, după aprecierea reclamantului, atunci cînd este susceptibil de evaluare.

Pentru imobile se va arata strada și numărul, iar în lipsa, vecinătățile, comuna și județul în care se afla imobilul sau indicatiunea lui după registrele funciare dacă exista;

d) Indicatiunea lămurită a tuturor motivelor de fapt și de drept pe cari se întemeiază cererea;

e) Indicatiunea probelor pe cari se sprijină fiecare capăt de cerere.

Cînd proba consista în acte, se va alătură la cerere atâtea copii, certificate de reclamant pentru conformitate cu originalul, câți pariti sînt, în plus câte o copie de fiecare act pentru tribunal.

Dacă actele sînt scrise în limba străină sau cu litere latine, certificate pentru conformitate de o autoritate competinte sau de un traducător autorizat de tribunal.

Cînd reclamantul voește a-și dovedi acțiunea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatorul sau jurământul paritului, va cere în acest scop înfățișarea în persoana a acestuia.

Cînd se va invoca dovada cu martori, se va arata numele, pronumele și adresa martorilor.

Articolul 2

Cererea de chemare în judecata se va face în atâtea exemplare câți pariti sînt, mai mult un exemplar pentru tribunal, semnate de reclamant sau de mandatar. În acest din urmă caz, se va depune la dosar o copie de pe mandat.

Articolul 3

Neîndeplinirea dispozițiunilor prevăzute la art. 9 dela litera a pînă la litera d inclusiv, atrage nulitatea cererii.

Reclamantul nu se va putea servi înaintea primei instanțe de alte acte și probe decât de acele invocate prin cerere, afară de cazul cînd din desbaterile procesului se va fi ivit necesitatea administrării unor dovezi noui, pe cari reclamantul nu putea să le prevadă și fără de cari procesul nu poate fi soluționat.

Articolul 4

Președintele, îndată ce primește cererea de chemare în judecata și constata plata taxelor de inmanare, ordonă să se comunice paritului un exemplar depe acțiune, împreună cu copiile depe acte, cu invitatiunea scrisă ca, în termen de cel mult treizeci zile dela primire, sub sancțiunea dela art. 3 și 7, sa răspundă la acțiunea reclamantului printr'o întâmpinare scrisă, care să va face în atâtea exemplare și atâtea randuri de copii de pe acte câți reclamanți sînt, plus un exemplar semnat de pariti și un rând de copii de pe acte pentru tribunal. Întâmpinarea va trebui depusa înlăuntrul acestui termen, sub luare de dovada, la registratura tribunalului respectiv. Ea nu se comunică reclamantului decât în cazul cînd acesta nu domiciliază în orașul de reședința al tribunalului; în acest caz exemplarul destinat reclamantului împreună cu copiile de pe acte se vor introduce în plicul depus în acest scop de parit cu adresa reclamantului și se vor expedia prin posta în cel mult 24 ore de către grefa.

Atestarea oficiului de depunerea plicului la biuroul poștal face dovada de inmanare.

În afacerile declarate urgente, de lege, sau prin încheierea președintelui, termenul de mai sus va putea fi redus fără să poată fi mai scurt de opt zile.

Dacă paritul locueste în străinătate, termenul de treizeci zile poate fi prelungit.

Articolul 5

Întâmpinarea paritului va cuprinde:

a) Toate excepțiunile ce opune acțiunii reclamantului;

b) Răspunsul la toate punctele de fapt și de drept ale acțiunii;

c) Toate mijloacele și probele cu cari se apara față de fiecare capăt din ceeerea reclamantului, conformându-se în aceasta privinta, sub sancțiunea dela art. 3, alin. 2, prescripțiunilor de sub art. 1, lit. e;

d) Mențiune despre cererea reconvențională, chemare în garanție, sau orice alta cerere care are de scop introducerea unui tertiu în proces.

Cînd paritul nu va face aceasta mențiune în întâmpinare, cererile de mai sus se vor judeca separat.

Articolul 6

Cînd sînt mai mulți pariti, ei pot răspunde fiecare separat prin câte o întâmpinare, sau colectiv, cu totii sau o parte din ei, printr'o întâmpinare comuna.

Întâmpinarea unuia sau unora dintre pariti profita și celorlalți în măsura interesului comun.

Articolul 7

Paritul care nu a făcut întâmpinarea ori nu a depus-o în termen, sau, deși a făcut-o, nu a invocat nici o proba, pierde în tot cursul primei instanțe dreptul de a se servi de vreo dovada. În asemenea caz el păstrează numai dreptul să se apere, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și probelor reclamantului.

Cînd în urma desbaterilor reclamantul a cerut și i s'a admis o proba noua în prevederile art. 3, alin. 2, paritul va avea dreptul la contraproba numai asupra acelui punct și sub condiția de a o invoca în aceeas ședința.

Paritul care a făcut întâmpinarea va avea dreptul ca, pe lîngă dovezile cerute prin aceasta, sa invoace sau sa combata și probele noui rezultate din desbateri în prevederile și sub condițiunile arătate de art. 3, alin. 2.

Articolul 8

Cererea reconvențională trebuie să îndeplinească toate condițiunile cerute de art. 1 și 2.

Ea nu se poate face decât odată cu întâmpinarea și, în caz cînd paritul nu crede necesar a face întâmpinare, în termenul defipt pentru aceasta.

Cererea reconvențională se va comunică în cazurile, condițiunile și formele prevăzute la art. 4 pentru întâmpinare.

Toate sancțiunile prevăzute în dispozițiunile de mai sus, precum și acele de sub cap. I, se aplică și atunci cînd se face o cerere reconvențională.

Cererea reconvențională care nu s'a depus în termenul de mai sus, se va judeca separat.

Articolul 9

După depunerea întâmpinării sau expirarea termenului în care trebuia depusa, reclamantul sau paritul are dreptul a cere președintelui tribunalului fixarea termenului pentru ședința preliminară, dovedind plata citațiilor.

Președintele va fixa ziua și ora, ordonand citarea părților cu mențiunea ca partea sau părțile chemate la interogator și jurământ să se fnfatiseze în persoana.

Acest termen nu va putea fi mai scurt de cinci zile dela expirarea aceluia stabilit pentru depunerea întâmpinării.

Articolul 10

Ședința preliminară este destinată pentru:

a) Încercarea de împăcare a părților;

b) Primirea declarațiunilor de recunoasteri sau de renunțări, și pronunțarea hotărîrii pe baza lor;

c) Rezolvarea cererilor de nulitate și a tuturor excepțiunilor relative la timbru, incompetinta, litispendinta, conexitate, lipsa de calitate, autoritate de lucru judecat și a oricăror alte excepțiuni;

d) Discutiunea asupra admisibilității probelor, cercetări locale, expertize, verificări de scripte, interogatorii, jurământ, martori, etc., precum și administrarea acelora în stare a fi efectuate;

e) Discutiunea asupra admisibilității în principiu a cererii reconventionale, a chemării în garanție, a indicarii autorului sau a disjungerii lor, și

f) Eventual judecarea fondului, dacă e în stare de judecată.

Articolul 11

Desbaterile orale ale ședinței preliminare vor fi sumare. Ele vor avea de obiect numai punctele ce se constata din acțiune și întâmpinare ca au rămas în discutiunea părților.

Articolul 12

Reclamantul este dator, sub sancțiunea decăderii în cursul primei instanțe, sa arate oral la aceasta ședința preliminară excepțiunile și probele la cari a fost provocat prin întâmpinarea paritului sau cererea reconvențională.

Aceeas îndatorire, sub aceeas sancțiune, o are și paritul pentru combaterea acestor sustineri orale ale reclamantului.

Articolul 13

Recunoașterea în total sau în parte a pretentiunilor reclamantului se va face de către parit în persoana sau de către mandatarul sau autorizat special pentru aceasta.

Aceeas regula se aplică și reclamantului pentru renunțarea totală sau parțială la pretentiunile sale.

Recunoașterile sau renunțările vor fi semnate de partea care le-a făcut sau de împuternicitul ei.

Articolul 14

Cînd reclamantul își modifica acțiunea, se va fixa o alta ședința preliminară, afară numai dacă paritul consimte să se judece în aceeas ședința.

Articolul 15

Dacă la termenul fixat pentru ședința preliminară se prezintă numai una din părți, instanța, după ce va examina toate lucrările din dosar și va asculta concluziunile orale ale părții prezente, se va pronunța, putând admite și excepțiunile, probele, cererile sau pretentiunile relative la fond, chiar ale părții absente, dacă le va găsi întemeiate.

Articolul 16

În cazurile în cari judecata se suspenda din cauza neprezentarii părților, ea nu va putea fi redeschisă decât după trecere de trei luni din ziua suspendării.

Dacă la redeschiderea admisă, după expirarea termenului de mai sus, părțile nu se vor prezenta, atunci judecata se va suspenda din nou și nu va putea fi redeschisă decât după șase luni din ziua suspendării.

Părțile vor putea, totus, cere redeschiderea procesului și înainte de aceste termene dacă vor declara ca s'au împăcat și vor cere o hotărîre de expedient sau dacă vor plati prin anulare de coli timbrate sau prin depunere la administrația financiară a unei noui taxe proporționale de o pătrime din valoare taxei proporționale ce s'a plătit pentru acțiune; iar în acțiunile cu caracter nepatrimonial intreitul taxei plătite.

Articolul 17

Dacă judecata admite ca cererea reconvențională a paritului să se judece odată cu acțiunea principala, reclamantul va propune oral, în aceeas ședința, excepțiunile și probele ce invoaca în combaterea ei, pentru ca judecata ascultând obiectiunile paritului să poată hotărî asupra admisibilității lor.

Articolul 18

Dacă reclamantul declara ca pentru combaterea întâmpinării sau cererii reconventionale a paritului înțelege să se servească de alte acte pe cari nu și le-a putut procura pînă la ședința preliminară, judecatotorul, dacă constata ca intemeiata aceasta împiedicare, va putea acorda un singur termen, apreciat suficient, înlăuntrul căruia reclamantul este dator a le depune la registratura tribunalului sub luare de dovada.

Paritul va avea de asemenea dreptul a depune la grefa noui acte în launtrul termenului de mai sus, pentru combaterea actelor produse de reclamant, în condițiunile aliniatului precedent.

Atît reclamantul cat și paritul iau cunoștința dela dosar de actele depuse.

Reclamantul sau paritul care nu se va fi conformat dispozițiunilor de mai sus, pierd dreptul de a se mai servi de aceste acte noui în cursul instanței.

Articolul 19

Dacă la ședința preliminară s'a admis o descindere locală, martori sau experți, partea propunatoare este datoare ca în termen de cinci zile dela admitere sa plătească citațiile martorilor propuși sau a expertului numit și să depună totdeodată suma fixată de judecată pentru cheltuielile de descindere, transportul și despăgubirea martorilor, atunci cînd ei nu sînt din localitate, sau onorariul expertului. Toate acestea sub sancțiunea decăderii de a se mai folosi de aceste dovezi în tot cursul instanței.

Dacă s'a admis o cercetare locală ea se va efectua înainte de termenul fixat pentru judecarea fondului.

De asemenea dacă s'a admis dovada cu martori, aceștia vor putea fi ascultați și înainte de judecarea fondului de un judecător delegat.

Expertul numit este dator, sub sancțiunile prevăzute de lege, să-și depună raportul cu cel puțin zece zile înainte dc termenul fixat pentru judecata fondului și va trebui să fie prezent la acel termen, pentru a da explicatiunile ce eventual i se vor cere de judecată sau de părți.

Onorariul depus se va elibera expertului numai după terminarea lucrării și prezentarea sa la prima înfățișare.

Articolul 20

În contra celor hotărîte de judecată în ședința preliminară nu exista alta cale de atac decât apelul odată cu fondul, atît pentru părțile cari au fost de fața, cat și pentru cele cari au lipsit.

Articolul 21

Oricare din părți are dreptul sa ceara înfățișarea actelor în original.

Părțile cari se servesc de acte în copii conform art. 1, alin. e și art. 4 și nu au depus originalele la grefa, sînt obligate să le aibă asupra lor, sub sancțiunea dela art. 3, alin. II, atît la ședința preliminară cat și la ședința pentru judecata fondului.

În afară de cazuri excepționale, apreciate de justiție ca bine întemeiate, părțile nu vor mai putea cere în prima instanța, amânarea pentru producerea actelor originale.

Articolul 22

Cînd în ședința preliminară n'a avut loc judecarea fondului, instanța va fixa ziua și ora pentru judecarea lui, prin chiar încheierea acelei ședințe preliminare.

Ședința fixată pentru judecarea fondului este destinată:

a) administrării probelor rezervate acestei ședințe;

b) desbaterilor orale ale părților și concluziunilor lor asupra fondului

c) pronunțarea hotărîrii.

Articolul 23

Cînd instanța a admis părților vreo dovada noua, rezultând din desbateri, conform art. 3, alin. 2 și art. 7, alin. 2 și 3, va fixa un termen scurt, potrivit împrejurărilor, inlauntru căruia partea este obligată a depune la dosar copii de pe actele invocate, certificate pentru conformitate de părți iar originalele în păstrarea grefii, afară de cazul cînd partea avînd asuprasi actul invocat, instanța va aprecia ca adversarul sau poate lua cunoștința de actul produs, fără amânare.

Cînd proba admisă consista din ascultarea de martori, partea este obligată să depună lista lor în termenul prevăzut de art. 19, conformându-se în totul și celorlalte dispozițiuni prevăzute de acest text.

Partea care nu se va conformă dispozițiunilor de mai sus este decăzută din dreptul de a se mai folosi în tot cursul instanței de aceasta dovada.

Articolul 24

Dacă la termenul fixat pentru judecata se înfățișează numai una dintre părți, instanța, după ce va examina toate lucrările din dosar și va asculta concluziunile orale ale părții prezente, se va pronunța, putând admite chiar pretentiunile părții absente, dacă le va găsi întemeiate.

Articolul 25

Dacă nici una din părți nu se prezintă, se vor aplica dispozițiunile articolului 16.

Articolul 26

Judecătorii sînt în drept sa pună întrebări părților spre a deslusi punctele nelamurite ale procesului.

Se va pune din oficiu, în desbaterea părților orice chestiune care poate duce la solutiunea procesului și ordonă, în marginele dispozițiunilor legale pentru dovezi, toate măsurile cari pot lămuri judecata.

Dispozițiunile de mai sus se aplică și la ședința preliminară.

Articolul 27

Cererea de chemare în garanție se va face, odată cu întâmpinarea, în condițiunile dela art. 1 și 2, și, cînd paritul nu crede necesar să facă întâmpinare, în termenul defipt pentru aceasta.

Cererea de chemare în garanție va fi însoțită de copie de pe acțiunea reclamantului, copii de pe actele depuse de acesta, precum și copii de pe întâmpinarea și actele paritului.

Întâmpinarea se va comunică în cazurile și după formele prevăzute la art. 4. de mai sus.

Articolul 28

Dacă la ședința preliminară s'a admis ca cererea de chemare în garanție să se judece odată cu acțiunea principala, aceasta cerere împreună cu citația se va comunică chematului în garanție, care este obligat să depună întâmpinarea sa, în termen de cincisprezece zile dela primire, la registratura tribunalului, sub luare de dovada.

Întâmpinarea chematului în garanție trebuie să fie facuta în forma și condițiunile stabilite pentru întâmpinarea paritului, sub aceleași sancțiuni. Tot astfel se va proceda și în caz de indicare a autorului.

Articolul 29

Cererea de chemare în garanție care nu va fi fost depusa în termenul prevăzut la art. 27 se va judeca separat, potrivit competentei.

Articolul 30

Cînd chematul în garanție formulează, la rândul sau, o cerere de chemare în garanție, se va conformă dispozițiunilor de sub acest capitol.

Sancțiunile de sub cap. I și II se aplică și în materie de chemare în garanție.

Articolul 31

Cererea de intervenție, sub sancțiunea prevăzută de art. 3, trebuie să îndeplinească toate condițiunile cerute de art. 1 și 2.

Cînd cererea de intervenție este principala, ea nu poate fi facuta decât în cursul primei instanțe; cînd ea este accesorie, poate fi facuta în tot cursul procesului.

Intervenientul trebuie să ia procesul în starea în care se găsește în momentul intervenției.

Articolul 32

Discutiunea admisibilității în principiu a cererii de intervenție se va face în chiar ședința în care a fost introdusă.

Articolul 33

După admiterea în principiu a cererii de intervenție principala, dacă una dintre părțile procesului principal cere amânarea spre a lua cunoștința de intervenția și probele invocate, instanța va putea amana cauza și fixa totodată, potrivit împrejurărilor, termenul înlăuntrul căruia acea parte va trebui să-și formuleze și să depună întâmpinarea, conform art. 4 și 5, afară de cazul cînd partea poate să invoace dovezile sale imediat.

Termenul nu va putea fi în orice caz mai mic decât zece zile.

Întâmpinarea se va comunică după formele și în cazurile prevăzute în art. 4. de mai sus.

La intervenția accesorie se va procede ca mai sus, dar numai după cererea acelei părți din procesul principal în contra căreia este îndreptată intervenția.

Articolul 34

Sentințele tribunalului în prima instanța se pronunța numai cu drept de apel.

Articolul 35

Cererea de apel va cuprinde:

a) Numele, pronumele, domiciliul sau reședința atît ale apelantului cat și ale intimatului;

b) Arătarea hotărîrii care se apelează;

c) Motivele de fapt și de drept pe cari se întemeiază apelul.

În cazul cînd apelul s'a făcut înainte de comunicarea hotărîrii, apelantul va putea depune motivele pînă la ziua judecații, în nici un caz nu mai târziu de cincisprezece zile de la comunicarea hotărîrii;

d) Arătarea probelor pe cari se întemeiază în susținerea apelului, conformându-se în totul dispozițiunilor dela lit. e, art. 1.

Articolul 36

Cererea de apel se va face în atâtea exemplare câți intimați sînt, mai mult un exemplar, semnat de apelant, pentru Curte.

La cerere se va alătură în copie legalizată sentinta apelata.

Cererea de apel se va depune, sub luare de dovada, la registratura tribunalului care a pronunțat sentinta atacată cu apel.

Articolul 37

Neîndeplinirea dispozițiunilor prevăzute la art. 35, lit. a, b și c, afară de indicarea numelui intimatului, atrage nulitatea apelului.

Apelantul nu se va putea servi înaintea instanței de apel de alte probe decât acele invocate prin cererea de apel, afară de cazul prevăzut la art. 3, alin. 2.

Articolul 38

Președintele tribunalului, îndată ce primește cererea de apel, ordonă să se comunice intimatului un exemplar de pe apel, împreună cu copiile de pe acte, cu invitatiunea scrisă ca, în termen de douăzeci de zile dela primire, sub sancțiunea dela art. 40, alin. 1, sa răspundă la apel printr'o întâmpinare scrisă, care se va face în atâtea exemplare câți apelanti sînt, plus un exemplar semnat de intimați pentru Curte, și care va trebui depusa împreună cu actele în atâtea randuri de copii câți apelanti sînt, plus un rând pentru Curte, înăuntrul acestui termen, sub luare de dovada, la registratura tribunalului.

Întâmpinarea se va comunică în cazurile și după formele prevăzute la art. 4.

În afacerile declarate urgente prin lege, sau prin încheierea președintelui, termenul de mai sus va putea fi redus, fără să poată fi mai scurt de opt zile.

Dacă intimatul locueste în străinătate, termenul de douăzeci de zile poate fi prelungit.

Articolul 39

Întâmpinarea intimatului va cuprinde toate cerințele dela art. 2.

Cînd sînt mai mulți intimați se aplică art. 6.

Articolul 40

Intimatul nu se va putea servi în apel decât de probele ce a invocat în întâmpinare, afară de cazul prevăzut de art. 7.

Dacă sentinta tribunalului va fi reformata de Curte, în urma prezentării unor dovezi cari din vina apelantului n'au fost prezentate la prima instanța, în acest caz apelantul va fi lipsit de dreptul de a avea cheltuieli de judecată în apel, dacă partea potrivnica o va cere.

Articolul 41

Termenul de apel în materie civilă și comercială este de cinsprezece zile.

Acest termen curge în ambele cazuri dela comunicare.

Articolul 42

Cînd prima instanța a ordonat execuția provizorie, partea interesată va putea face apel înainte de comunicare, conform art. 35, lit. a și b alăturând copie legalizată de pe dispozitivul hotărîrii și va putea cere suspendarea executiunii provizorii în tot cursul instanței de apel.

Cererea de suspendare se va depune la tribunal sau la curtea de apel, dacă dosarul se afla la Curte.

În acest din urmă caz, apelantul este obligat ca, după comunicarea hotărîrii apelate, să se conformeze lit. c și d dela art. 35.

Asemenea și partea care nu va fi obținut execuția provizorie cerută la prima instanța o va putea cere în apel, conformându-se dispozițiunilor de mai sus.

Articolul 43

Desbaterile și judecata se vor face și în apel potrivit dispozițiunilor de sub capitolul III.

Deciziunile Curții, precum și sentințele tribunalelor ca instanțe de apel se dau fără drept de opoziție.

Articolul 44

Apelul nominal la începutul ședinței se suprima pentru Curțile de apel și tribunale.

Părțile pot cere instanței la începutul ședinței amânarea proceselor cari nu sînt în stare a fi judecate și nu dau loc la discutiuni.

Articolul 45

Amânarea proceselor prin acordul comun al părților nu se poate admite decât o singură dată în cursul unei instanțe.

Articolul 46

Partea care a fost prezenta la o înfățișare, în persoana sau prin procurator, indiferent dacă procuratorul ar avea sau nu drept a lua cunoștința de termen, nu va mai fi citata în tot cursul instanței chiar dacă la termenele ulterioare ar absenta, ea fiind presupusa a cunoaște termenele fixate și aceasta și în cazul cînd a fost chemată la interogator sau jurămînt.

Articolul 47

Prezenta părții în instanța acoperă orice viciu al procedurii.

Articolul 48

Judecătorii nu, vor putea reduce cheltuelile de timbru, taxe de portarei, onorar de expert, indemnizația martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe cari partea care a dobîndit câștig de cauza le va dovedi ca făcute.

Onorariile advocatilor sînt lăsate la aprecierea instanței care va ține seama de importanța procesului și durata lui. Aceste onorarii nu vor fi nici într'un caz reduse sub tarifele minimale întocmite de comisiunea permanenta a uniunii advocatilor aprobate de Ministerul de Justiție și publicate în Monitorul Oficial.

Articolul 49

Procentele legale se vor calcula după scontul Băncii Naționale augmentat cu 4% în materie civilă și 6% în materie comercială.

Articolul 50

Toate termenele în zile prevăzute în legea de fața se considera pe zile libere, adică nu se socotește nici ziua cînd s'a început, nici ziua cînd se sfârșește termenul.

Articolul 51

Contra martorului și expertului care lipsește la prima citare, instanța va emite, din oficiu, mandat de aducere.

Articolul 52

Termenul de recurs la înaltă Curte de casație și justiție, în materie civilă și comercială, este de treizeci zile.

Acest termen curge dela comunicarea hotărîrii sau deciziunii ce se ataca.

Odată cu cererea în Casație se vor depune și motivele de casare, lămurit desvoltate.

Deciziunile înaltei Curți de casație se dau fără opoziție.

Articolul 53

Legea de fața formează, în materie civilă și comercială, de natura contencioasă, înaintea tribunalelor ca prima instanța și ca instanța de apel și de recurs, precum și înaintea Curților de apel, procedura unificata de drept comun pe întreg teritoriul tarii.

Ea nu se aplică:

a) Materiilor pentru cari prin legi s'a instituit o procedură specială, decât în măsura în care și sub regimul procedurilor anterioare acestei legi se completau prin dispozițiunile dreptului comun.

De asemenea termenele și căile de atac din acele proceduri speciale rămîn nemodificate;

b) În materie gratioasa;

c) În materii de execuțiune silită.

Articolul 54

Sînt supuse la taxele de timbru mai jos specificate următoarele cereri și acte de procedura cuprinse în legea de fața:

1. Citatiunile, precum și dovezile și procesele-verbale, sau certificatele de înmânarea lor:

a) la tribunale ..... 10 lei.

b) la Curți ......... 20 lei.

2. Întâmpinarea scrisă a paritului:

a) la tribunale ..... 5 lei.

b) la Curți ......... 20 lei.

3. Propunerile de chemare la interogator:

a) la tribunale ..... 20 lei.

b) la Curți ......... 50 lei.

4. Propunerile de martori:

a) la tribunale ..... 5 lei.

b) la Curți ......... 20 lei.

5. Cererile de redeschiderea judecaților:

a) la tribunale ..... 5 lei.

b) la Curți ......... 20 lei.

Taxele de timbru la cari sînt impuse actele prevăzute la aliniatele 3 și 4 se vor percepe prin coli timbrate, cari se vor anula de către judecătorul respectiv după normele prevăzute de art. de mai jos.

6. Încheierile de amânarea proceselor prin acordul comun al părților:

a) la tribunale ..... 20 lei.

b) la Curți ......... 50 lei.

Articolul 55

Cererile introductive de instanța și actele de procedura netimbrate sau insuficient timbrate, vor fi valabile numai dacă partea care le-a prezentat, ori aceea în interesul căreia au fost îndeplinite, ori partea adversa, va justifica înaintea instanței la prima zi de înfățișare plata taxelor de timbru datorite după lege, sau a diferenței pentru completare.

Judecata, la cerere, va incuviinta părții interesate un singur termen pentru plata acestor taxe; în acest din urmă caz partea va fi indatorata și la plata unei amenzi egala cu indoitul valorii lor.

Dacă nici la acest termen partea interesată nu va justifica plata, judecata va pronunța nulitatea cererii sau actului de procedura facuta fără respectarea legii timbrului.

În caz cînd nulitatea cererii sau actului de procedura din cauza netimbrarii sau neplata timbrului proporțional n'a fost ridicată la termen, fie din oficiu, fie de partea potrivnica, se vor aplica aceleași norme pentru satisfacerea drepturilor fiscului și aceasta în orice stare a procesului.

În caz cînd taxele au fost achitate de partea care nu le datora, judecata, la cererea acesteia, va obliga printr'o încheiere sau prin hotărîrea finala, la plata lor pe partea care era ținuta să le achite.

În toate aceste cazuri taxele de timbru fix proporțional cuvenite și amenzile datorate se pot percepe fie prin viza, fie prin depuneri de coli timbrate, cari se vor anula prin scrierea pe timbru a cuvantului "anulat" și specificându-se cererea pentru care s'a anulat.

Tot odată hârtia se va perfora în mijlocul ei cu masina sau cu mana.

Articolul 56

Cînd una din părți se va servi ca mijloc de proba în justiție de vreun act la care nu s'au achitat taxele de timbru și înregistrare, conform prescripțiilor legii, instanța de judecată va retine și inainta de îndată actul vizat la autoritatea fiscală în drept a constata contravenția și a lua măsurile prescrise de lege, în care scop va acorda părții contraveniente un termen. La ziua fixată partea va fi ținuta să justifice satisfacerea drepturilor fiscului. Dacă la termenul fixat contravenientul nu va face aceasta justificare de plată sau nu va prezenta dovada ca a făcut apel contra procesului-verbal de contravenție, el nu se va mai putea servi de acel act în acea instanța.

Articolul 57

Dela data punerii în aplicare a legii de față se abroga dispozițiunile din procedurile civile și comerciale în vigoare pe întreg teritoriul tarii, contrarii dispozițiunilor de mai sus.

Articolul 58

Acțiunile introduse pînă la punerea în vigoare a prezentei legi se vor judeca după vechea procedura numai înaintea instanței unde se găsesc, urmând ca în instanța de apel să se judece după prezenta lege.

De asemenea apelurile ce se vor găsi introduse la instanțele de apel, pînă la 15 septemvrie 1925 exclusiv se vor judeca după procedura sub care s'au introdus.

Recursurile contra sentințelor definitive ale tribunalelor date în competința Curților de apel din: Brașov, Cluj, Tg.-Mures, Timișoara și Oradea-Mare, prin legile de procedura în vigoare în acele circumscripții, vor continua a fi judecate de acele Curți pînă la unificarea completa a legilor de procedura cu privire la competența și căile de atac.

Articolul 59

Art. 27, 31, 33, 34, 39 și 40 din legea din 4 August 1921, privitoare la competența judecătoriilor din circumscripția Curților de apel din Craiova, București, Galați, Iași și Constanta, se modifica în sensul că competența acestor instanțe se ridica pînă în valoarea de cinci mii lei în prima și ultima instanța, inclusiv capital și procente reclamate și pînă la valoarea de cincizeci mii lei în prima instanța inclusiv capital și procente reclamate.

Competența judecătoriilor în materie de tutela se ridica pînă la valoarea de una suta mii lei.

Celelalte dispozițiuni ale textelor sus menționate rămîn neschimbate.

Articolul 60

Art. 1 din legea din 9 Iulie 1924 relativ la stabilirea competentei judecătoriilor din circumscripția Curții de apel din Chișinău, se modifica în sensul că competența acestor instanțe se ridica pînă la valoarea de cinci mii lei în prima și ultima instanța, inclusiv capital și procente reclamate și pînă la valoarea de cincizeci mii lei în prima instanța inclusiv capital și procente reclamate. Competența judecătoriilor din circumscriptiunea sus menționatei Curți în materie de tutela se ridica pînă la valoarea de una suta mii lei.

Celelalte dispozițiuni ale textelor sus arătate rămîn neatinse.

Articolul 61

Dispozițiunile legii din 4 August 1921, privitoare la majorarea competintei civile a autorităților judecătorești din Bucovina, se modifica în sensul că judecătoriile din circumscripția Curții de apel din Cernauti vor avea competința a judeca în prima și ultima instanța afacerile marunte (bagatelare) pînă la valoarea de cinci mii lei, inclusiv capital și procente reclamate și pînă la valoarea de cincizeci mii lei în prima instanța inclusiv capital și procente reclamate.

Articolul 62

Articolul unic al legii din 4 August 1921 privitor la competența autorităților judecătorești din circumscripția Curților de apel din Brașov, Cluj, Timișoara, Oradea-Mare și Tg.-Mures se modifica în sensul că competența acestor instanțe se majorează astfel: sumele prevăzute în cele 11 alineate ale articolului din sus citata lege, care reprezintă limitele de valoare privitoare la competința, se vor socoti în viitor înmulțite cu 5, afară de suma arătată la art. 476 procedura civilă, alin. II, care se majorează la suma de cinci mii lei, inclusiv capital și procente reclamate.

Articolul 63

Procesele și tutelele pendinte la tribunale și cari la promulgarea legii de fața, prin efectul dispozițiunilor de mai sus, ar deveni de competența judecătoriilor, vor continua a fi judecate de acele tribunale.

Articolul 64

Hotărîrile pronunțate de judecătorii în ultima instanța în condițiunile art. 61 și 62 vor fi supuse recursului la tribunalele respective.

Recursurile pe întreg teritoriul tarii se vor declara în termenul și după formele prevăzute de art. 106 din legea judecătoriilor din Vechiul Regat.

Tribunalele vor judeca aceste recursuri conform art. 107 și 108 din menționată lege.

Articolul 65

Se abroga art. 40 din legea de unificare a corpului de advocati.

Cererile în curs de judecată aflate înaintea instanțelor judecătorești, necontrasemnate de advocat, sînt declarate valabile.

Cauzele pendinte la înaltă Curte de casație, la cererea părții interesate, se vor casa și se vor trimite spre o noua judecata în fond.

Articolul 66

Reconstituirea cărților funciare distruse se va face de șeful instanței respective, sub directiunea și supravegherea prim-președinților și președinților de tribunale. Cheltuelile ce necesita reconstituirea se vor putea acoperi prin cotizatiunile părților interesate.

Cotizatiunile se vor stabili prin regulamentul ce se va întocmi de ministerul de Justiție.

Articolul 67

Un regulament va fixa condițiunile de capacitate și de funcționare ale persoanelor cari vor putea fi autorizate a face oficiu de traducatori, respectându-se drepturile câștigate.

Articolul 68

Copiile de pe acte cari, conform art. 1, alin. e, trebuie comunicate paritului împreună cu acțiunea, în caz cînd procedurile în vigoare nu conțin dispozițiuni speciale în aceasta privinta, pentru cei lipsa dela domiciliu, vor fi restituite grefei odată cu procesul-verbal de constatarea modului îndeplinirii procedurii, iar pentru cei cu domiciliul necunoscut, și a căror citare se face prin publicitate, vor rămîne la dosar.

Articolul 69

Toate dispozițiunile din diferitele legi de timbru, contrarii dispozițiunilor art. 54, 55 și 56 de mai sus, se abroga.

Articolul 70

Legea de fața se pune în aplicare pe ziua de 15 Septemvrie 1925, afară de dispozițiunile art. 44, 45, 47, 48, 49, 51, 55, 56 și 65, cari se aplică dela data promulgării ei.*)

_______________