Normele din 16 aprilie 2010

Articolul 6

– (1) În funcție de modalitatea de formare inițiala, competența și experiența profesională ale solicitanților de până la data intrării în funcțiune a comisiilor de specialitate ale Colegiului, aceștia pot realiza accesul în profesia de psiholog, respectiv obținerea atestatului de liberă practică autonomă sau în condiții de supervizare, în una dintre treptele de specializare stabilite de lege, după caz.

(2)

Profesia de psiholog se exercită numai la nivel specializat, în una sau mai multe

dintre

specialitățile

profesionale

prevăzute

la

art.

15-18

din

normele metodologice, cu respectarea standardelor de calitate în serviciile psihologice stabilite de către

Colegiu .

(3)

Persoanele care au obținut accesul în profesia de psiholog pot desfășura toate activitățile prevăzute la art. 5 din lege, proprii profesiei de psiholog, potrivit specialității profesionale și treptei de competență profesională, stabilite prin atestatul de liberă practică, în oricare dintre formele de exercitare ale profesiei prevăzute de lege, după caz.

Articolul 7

– (1) Persoanele care au absolvit o instituție de invățământ superior de specialitate, obținând diploma de licență în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, pot solicita obținerea atestatului de liberă practică în condiții de supervizare, în oricare din specialitățile profesionale prevăzute de lege, în condițiile legii.

(2)

Persoanele care au absolvit o instituție de invățământ superior de specialitate,

obținând

diploma

de

licență

în

psihologie,

domeniul

psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, pot solicita obținerea atestatului de liberă practică autonomă, în treapta de specializare psiholog practicant, numai după prezentarea dovezii legale privind experiența de minimum un an în specialitate, realizată anterior intrării în funcțiune a comisiilor de aplicative ale Colegiului și/sau a dovezii privind finalizarea stagiului de formare profesională complementară și a supervizării profesionale, după caz.

(3)

Persoanele care au absolvit o instituție de învățământ superior

de specialitate,

obținând

diploma

de

licență

în

psihologie,

domeniul

psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, pot solicita obținerea atestatului de liberă practică

autonomă,

treapta

de

specializare

psiholog

specialist,

numai

după

prezentarea dovezii legale privind experiența de minimum cinci ani în specialitate, realizată anterior intrării în funcțiune a comisiilor aplicative ale Colegiului sau a dovezii privind practica autonomă cu o durată de minimum cinci ani în specialitate, după caz.

(4)

Persoanele care au absolvit o instituție de învățământ superior de specialitate,

obținând

diploma

de

licență

în

psihologie,

domeniul

psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, pot solicita obținerea atestatului de liberă practică

autonomă,

treapta

de

specializare

psiholog

principal,

numai

după prezentarea dovezii legale privind experiența de minimum zece ani în specialitate, realizata anterior intrării în funcțiune a comisiilor

aplicative ale Colegiului sau a dovezii privind practica autonomă cu o durata de minimum zece ani în specialitate, după caz.

(5)

Cetățenii străini care au obținut titlurile de calificare profesională în țara de origine pot solicita recunoașterea titlului profesional de psiholog obținut, în vederea exercitării profesiei de psiholog pe teritoriul României, prin una dintre formele de exercitare ale profesiei, în oricare dintre specialitățile profesionale prevăzute de lege, în treptele de specializare care corespund experienței profesionale dovedite, sau în regim de servicii temporare, după caz.

Articolul 8

- (1) Persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) care au obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare, pot exercita profesia de psiholog, respectiv pot să desfășoare activitățile prevăzute la art. 5 din lege, potrivit nivelului de competență prevăzut în atestatul de liberă practică obținut, cu condiția parcurgerii unui stagiu de formare profesională complementară, anterior și/sau în mod concomitent cu realizarea activității de supervizare profesională, după caz.

(2)

Persoanele prevazute la art. 7 alin. (1) care au obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare, pot exercita profesia de psiholog numai în condițiile în care au încheiat un contract de supervizare profesională cu un supervizor certificat de către Colegiu.

(3)

Persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) care au obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare, care au încheiat un contract de supervizare profesională cu un supervizor recunoscut de către Colegiu, pot exercita profesia de psiholog în oricare dintre formele de exercitare ale profesiei prevăzute de lege, după caz.

(4)

Stagiul de formare profesională complementară are o durată de minimum doi ani și este realizat în mod obligatoriu de către toate persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1), care au obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare, cu excepția persoanelor care au absolvit cursuri universitare de master în specialitate sau care au finalizat un curs de formare complementară, recunoscute de către Colegiu, înainte de accesul în profesia de psiholog.

(5)

Formarea profesională complementară poate fi realizată în următoarele forme:

a)

cursuri universitare de master în domeniu psihologiei, specializarea psihologie, în specialitatea profesională în care a obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare, acreditate în condițiile legii, organizate de către instituțiile de învățământ superior acreditate sau

b)

cursuri

de

formare

profesională

complementară

în

specialitatea profesională în care a obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare, organizate de către furnizorii de formare profesională care au obținut avizul profesional din partea Colegiului.

(6)

Realizarea activității de supervizare profesională cu o durată de minimum un an este obligatorie la debutul în profesia de psiholog și poate fi realizată în mod concomitent cu stagiul de formare profesională complementară, după caz.

Articolul 9

- (1) Accesul în profesia de psiholog, în specialitățile consiliere psihologică (clinică) sau psihoterapie, respectiv obținerea atestatelor de liberă practică în condiții de supervizare, sunt condiționate de prezentarea de către solicitanți a dovezii parcurgerii minimumului necesar din stagiul de formare complementară, potrivit programelor furnizorilor de formare avizați profesional de către Colegiu, pe parcursul unei perioade de minimum un 1 an pentru psihoterapie, respectiv, de minimum 6 luni pentru consiliere psihologică (clinică).

(2)

Furnizorii de formare profesională în consiliere psihologică (clinică) și psihoterapie, avizați în condițiile legii de către Colegiu, au obligația certificării înscrierii,

parcurgerii

și/sau

finalizării

cursurilor

de

formare

profesională complementară în specialitate, în vederea accesului în profesia de psiholog.

(3)

Certificarea înscrierii, parcurgerii și/sau finalizării cursurilor de formare profesională complementară în specialitatea consiliere psihologică (clinică) și psihoterapie, pentru accesul în profesie, poate fi obținută numai de către persoanele

cu diplomă de licență în domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată în condițiile legii, iar pentru specialitatea psihoterapie și de către categoriile de persoane prevăzute în mod limitativ la art. 15 alin. (2) din normele metodologice.

(4)

Formarea profesională complementară în domeniul psihoterapiei pentru categoriile de persoane prevăzute în mod limitativ la art. 15 alin. (2) din normele metodologice cuprinde în mod obligatoriu un pachet de discipline de psihologie, aprobate prin hotărâre a Comitetului director, în condițiile legii.

(5)

Stagiul de formare profesională complementară specific specialităților consiliere psihologică (clinică) și psihoterapie este realizat potrivit programei cursurilor de formare profesională complementară în specialitate, avizate profesional de către Colegiu, finalizarea acestuia fiind certificata în mod obligatoriu de către furnizorul

de

formare

profesională.

Stagiul

de

formare

complementară

în specialitatea psihoterapie este de minimum 3 ani, iar în specialitatea consiliere psihologică (clinică) este de minim 2 ani.

(6)

Activitatea de supervizare profesională în specialitatea psihoterapie se realizează în condițiile art. 8 alin. (6), pe baza unui contract de supervizare profesională, înregistrat la Colegiu.

Articolul 10

- (1) Accesul în profesia de psiholog a cetățenilor străini se realizează pentru cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene sau din Spațiul Economic European, precum și pentru cetățenii statelor cu care România are încheiate convenții bilaterale în domeniu, în condițiile în care aceștia și-au stabilit domiciliul în România sau au drept de ședere temporară în România, pentru perioada acordării acestui drept, și poate lua una din următoarele forme:

a)

recunoașterea documentelor de calificare profesională, a titlului profesional sau a titlului de calificare profesională, obtinute în țara de origine sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European sau cu care România are încheiate convenții bilaterale în domeniu, în regim de servicii permanente sau în regim de servicii temporare;

b)

obținerea atestatului de liberă practică, în condițiile legii.

(2)

Recunoașterea documentelor de calificare profesională sau a titlului profesional obținut potrivit alin. (1) atrage în mod automat eliberarea titlului unic de calificare profesională pe teritorul României și înregistrarea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, Partea I, după caz.

(3)

In vederea realizării accesului în profesie pentru persoanele și în formele prevăzute în alin. (1) aceștia trebuie să urmeze procedura prevăzuta la art. 10 din normele metodologice și să prezinte următoarele documente îndosariate:

a)

cererea de acces în profesia de psiholog adresată Comitetului director, în original;

b)

pașaportul sau actul de identitate, în fotocopie;

c)

certificatul, diploma sau atestatul eliberat de către autoritatea competentă pentru profesia de psiholog din țara de origine, tradus și legalizat în România sau recunoscut de către misiunile diplomatice române din țara de origine, după caz;

d)

certificat eliberat de către autoritatea competentă pentru profesia de psiholog din țara de origine cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea naționala pentru desfășurarea activității de psiholog în țara de origine de către solicitant, precum și cu privire la competențele și vechimea în profesie ale acestuia, neaplicarea vreunei sancțiuni de interzicere sau suspendare a exercitării profesiei, tradus și legalizat în România sau recunoscut de către misiunile diplomatice române din țara de origine, după caz;

e)

diploma de licență obținută, tradusă și legalizată în România sau recunoscută în condițiile legii, după caz;

f)

dovada obținerii și/sau înregistrării dreptului de ședere în România, în fotocopie;

g)

adeverință medicală din care să rezulte că este apt pentru exercitarea profesiei de psiholog;

h)

certificat de cazier judiciar, eliberat de către autoritățile din țara de origine, după caz;

i)

opis cuprinzând actele depuse la dosarul de acces în profesie;

(4)

Pentru

activitățile

desfășurate

în

sectorul

public

recunoașterea documentelor de calificare profesională sau a titlului profesional obținut în țara de origine este condiționată de cunoașterea limbii române, după caz.

(5)

Cetățenii străini pot solicita obținerea atestatului de liberă practică în România, cu respectarea condițiilor prevăzute în art. 10 si art. 11 din normele metodologice.

Articolul 11

- (1) Persoanele care au obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare urmează în mod obligatoriu, la debutul în profesia de psiholog, un stagiu de formare profesională complementară, realizat în condițiile art. 8 alin. (5), după caz.

(2)

Finalizarea stagiului de formare profesională complementară reprezintă o condiție pentru înscrierea la evaluarea capacității profesionale.

(3)

Finalizarea stagiului de formare profesională complementară se dovedește prin diploma sau certificatul de absolvire, eliberate de către instituția de învățământ superior sau de cître furnizorul de formare profesională avizat profesional de către Colegiu.

(4)

În cazul finalizării stagiului de formare profesională complementară în specialitate, înainte sau după obținerea atestatului de liberă practică în condiții de supervizare, înscrierea la un nou curs de formare profesională complementară în specialitate nu este obligatorie.

Articolul 12

– (1) Persoanele care au obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare urmează în mod obligatoriu, la debutul în profesia de psiholog, un stagiu de supervizare profesională cu o durată de minimum un an.

(2)

Activitatea de supervizare profesională este realizată în mod independent de formarea profesională complementară și are ca scop asigurarea managementului calității actului profesional desfășurat de către psiholog.

(3)

Activitatea de supervizare profesională se poate realiza în cazul în care persoana atestată face dovada că exercită profesia de psiholog în una dintre formele de exercitare ale profesiei prevăzute de lege, în limitele competențelor conferite de treapta de specializare obținută. Exercitarea profesiei de psiholog, în condiții de supervizare, în una dintre formele de exercitare ale profesiei fără prezentarea dovezii privind supervizarea profesională este interzisă.

(4)

Finalizarea activității de supervizare profesională, dovedită prin raportul de supervizare profesională final, reprezintă o condiție pentru înscrierea la evaluarea capacității profesionale.

(5)

Activitatea de supervizare profesională se dovedește prin contractul de supervizare

profesională

înregistrat

la

Colegiu,

finalizată

prin

rapoartele

de supervizare profesională întocmite de către psihologii cu drept de supervizare profesională.

(6)

Exercitarea profesiei de psiholog, în baza atestatului de liberă practică în condiții de supervizare, fără prezentarea dovezii privind realizarea activității de supervizare profesională, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit legii.

(7)

Durata stagiului de supervizare profesională în specialitatea consiliere psihologică (clinică) și psihoterapie corespunde cu durata formării profesionale complementare în specialitate, potrivit programei fiecarui furnizor de formare profesională complementară în domeniul psihoterapiei, avizat de către Colegiu, după caz.

Articolul 13

- (1) Structura activității de supervizare profesională, precum și modalitățile de avizare și control ale psihologilor care desfășoară activitatea de supervizare profesională se aproba prin hotărâre a Comitetului director.

(2)

Prevederile

aprobate

de

către

Comitetul

director,

referitoare

la desfășurarea activității de supervizare profesională, se aplica în mod corespunzător.

(3)

Formarea profesională continuă și obținerea numărului minim de credite de formare profesională continuă reprezintă o obligație a fiecarui psiholog, indiferent de specialitatea profesională sau treapta de specializare obținute.

Articolul 14

- (1) Orice litigiu dintre psihologi și furnizorii de formare profesională complementară sau instituțiile de învățământ superior, precum și orice litigiu în legatură cu activitatea de supervizare profesională este mediat în mod obligatoriu de către Colegiu.

(2)

Suspendarea

sau

încetarea

stagiului

de

formare

profesională complementară, respectiv a activității de supervizare profesională se comunică în mod obligatoriu la Colegiu.

Articolul 15

- (1) Formarea profesională complementară se realizează prin studii universitare de master sau prin cursurile de formare profesională complementară

organizate de către furnizori de formare profesionala avizați profesional de către Colegiu.

(2)

Formarea

profesională

complementară

prin

cursurile

de

formare profesională complementară organizate de către furnizorii de formare profesională avizați profesional de către Colegiu este asigurată în principal de către psihologii cu drept de supervizare profesională.

(3)

Formarea profesională complementară are un pronunțat caracter practic și profesional.

(4)

Pe perioada desfășurării activității de supervizare profesională, psihologii care au obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare își pot exercita profesia în orice forma prevăzută în lege, potrivit nivelului de competență profesională obținut.

(5)

Psihologul

cu

drept

de

supervizare profesională care a asigurat supervizarea profesională pentru un psiholog cu drept de liberă practică supervizat are obligația întocmirii rapoartelor de supervizare profesională.

Articolul 16

- (1) Psihologii care au obținut atestatul de liberă practică în condiții de supervizare profesională, care au finalizat stagiul de supervizare profesională și formarea

profesională

complementară

în

specialitate,

vor

putea

depune documentele necesare în vederea încrierii în procedurile de evaluare a capacității profesionale, pentru obținerea atestatului de liberă practică autonomă, în treapta de specializare psiholog practicant.

(2)

Obținerea atestatului de liberă practică autonomă se realizează în urma evaluării capacității profesionale, procedură asigurată sau coordonată, după caz, de către comisia aplicativă, potrivit hotărârii Comitetului Director, aplicată și detaliată prin dispoziție a președintelui Colegiului.

(3)

În vederea obținerii dreptului de liberă practică autonomă, în treapta de specializare psiholog practicant, solicitanții depun documentele prevăzute la art. 11 din normele metodologice la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale.

(4)

Documentele necesare înscrierii pentru evaluarea capacității profesionale sunt următoarele:

a)

cerere de evaluare a capacității profesionale, în original;

b)

dovada finalizării activității de supervizare profesională, în fotocopie semnată de către titular pentru conformitate cu originalul;

d)

dovada finalizării stagiului de formare profesională complementară, în fotocopie semnată de către titular pentru conformitate cu originalul;

e)

dovada formării profesionale continue, în fotocopie semnată de catre titular pentru conformitate cu originalul;

f)

dovada exercitării profesiei în una dintre formele prevăzute de lege, în fotocopie semnată de către titular pentru conformitate cu originalul;

g)

dovada achitării taxei de evaluare a capacității profesionale.

(4)

Cetățenii străini care nu au obținut dreptul de liberă practică autonomă sau documentele de calificare profesională în regim autonom în țara de origine, pot susține la cerere evaluarea capacității profesionale în România, în condițiile art. 16.

(5)

Organizarea și metodologia evaluării capacității profesionale se realizează potrivit

hotărârii

Comitetului

director,

aplicată

și

detaliată

prin

dispoziție

a președintelui Colegiului, la propunerea comisiilor aplicative.

(6)

În urma evaluării capacității profesionale, președintele Comitetului director va dispune afișarea rezultatelor pe site-ul oficial al Colegiului.

Articolul 17

– (1) Candidații declarați promovați la evaluarea capacității profesionale pot ridica de la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale atestatele de liberă practică autonomă în specialitatea în care au promovat examenul de capacitate profesională.

(2)

Eliberarea

atestatului

de

liberă

practică

autonomă

în

treapta

de specializare psiholog practicant se realizează potrivit hotărârii Comitetului director, detaliată și pusă în aplicare prin dispoziție a președintelui Colegiului.

(3)

În cazul neexercitării profesiei, psihologii autonomi au obligația confirmării titlului de calificare profesională, precum și a treptei de specializare obținute, după o perioadă de maxim cinci ani de la data obținerii treptei de specializare.

(4)

Confirmarea titlului profesional, precum și a treptei de specializare obținute se realizează cu respectarea dispozițiilor art. 10 și art. 11 din normele metodologice.

(5)

Psihologii care nu obțin confirmarea titlului profesional obținut au dreptul la contestarea rezultatelor în condițiile art. 29-30 din normele metodologice, care se aplică în mod corespunzător.

(6)

Neconfirmarea titlului profesional suspendă dreptul de exercitare a profesiei până la data confirmării titlului profesional.

Articolul 18

– (1) Persoanele care au obținut atestatul de liberă practică autonomă în specialitate și care fac dovada exercitării profesiei pentru o perioadă de minim cinci ani, în specialitatea de competență, pot solicita obținerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialist.

(2)

Solicitanții

atestatului

de

liberă

practică

autonomă

în

treapta

de șpecializare psiholog specialist depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale documentele prevăzute la art. 11 lit. a), g), h) si k) din normele metodologice, după caz, precum și a dovezii privind obținerea titlului de master în specialitate și a dovezii privind formarea profesională continuă, respectiv obținerea creditelor minime anuale de formare profesională continuă.

(3)

Obținerea

atestatului

de

liberă

practică

autonomă

în

treapta

de specializare psiholog specialist presupune parcurgerea etapelor prevăzute de art. 10 din normele metodologice.

(4)

În cazul neexercitării profesiei, psihologii specialiști au obligația confirmării titlului de calificare profesională, precum și a treptei de specializare obținute, după o perioada de maxim cinci ani de la data obținerii treptei de specializare psiholog specialist.

(5)

Confirmarea titlului profesional, precum și a treptei de specializare obținute se realizează cu respectarea dispozițiilor art. 10 si art. 11 din normele metodologice.

(6)

Psihologii care nu obțin confirmarea titlului profesional obținut au dreptul la contestarea rezultatelor în condițiile art. 29-30 din normele metodologice, care se aplică în mod corespunzător.

(7)

Neconfirmarea titlului profesional suspendă dreptul de exercitare a profesiei până la data confirmării titlului profesional.

Articolul 19

– (1) Persoanele care au obținut atestatul de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialist în specialitate și care fac dovada exercitării ulterioare a profesiei pentru o perioadă de minim cinci ani, în specialitatea de competență, pot solicita obținerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog principal.

(2)

Solicitanții

atestatului

de

liberă

practică

autonomă

în

treapta

de șpecializare psiholog principal depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale documentele prevăzute la art. 11 lit. a), g), h) si k) din normele metodologice, precum și a dovezilor privind formarea profesională continuă, obținerea creditelor minime anuale de formare profesională continuă și realizarea activităților de supervizare profesională, după caz.

(3)

Obținerea

atestatului

de

liberă

practică

autonomă

în

treapta

de specializare psiholog principal presupune parcurgerea etapelor prevăzute de art. 10 din normele metodologice.

(4)

În cazul neexercitării profesiei, psihologii principali au obligația confirmării titlului profesional, precum și a treptei de specializare obținute, după o perioadă de maxim cinci ani de la data obținerii treptei de specializare psiholog principal.

(5)

Confirmarea titlului profesional, precum și a treptei de specializare obținute se realizează cu respectarea dispozițiilor art. 10 si art. 11 din Normele metodologice.

(6)

Psihologii care nu obțin confirmarea titlului profesional obținut au dreptul la contestarea rezultatelor în condițiile art. 29-30 din Normele metodologice, care se aplică în mod corespunzător.

(7)

Neconfirmarea titlului profesional obținut suspendă dreptul de liberă practică până la confirmarea titlului profesional.

Articolul 20

– (1) Institușiile de învățământ superior care solicită înregistrarea studiilor universitare de master cu relevanță pentru formarea în profesia de psiholog, depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale următoarele documente:

a)

cerere de înregistrare adresată Comitetului director, în original;

b)

dovada organizării și acreditării studiilor universitare de master în specialitate, în fotocopie;

c)

programa de studii, în fotocopie;

d)

evidența cadrelor didactice care susțin studiile universitare de master, în fotocopie;

e)

dovada achitării taxei de înregistrare, în fotocopie;

f)

opis și dosar cu șină.

(2)

Denumirea studiilor universitare de master trebuie să cuprindă în mod obligatoriu denumirea unei specialități profesionale, potrivit dispozițiilor art. 15-18 din normele metodologice.

(3)

Comisiile aplicative competente analizează documentele depuse de către solicitanți și propun Comitetului director aprobarea sau respingerea cererii, după caz.

(4)

Solicitanții pot cere o nouă analiză în termen de minim 30 de zile de la data respingerii cererii.

Articolul 21

– Studiile universitare de master în specialitate sau alte cursuri de formare profesională complementare inițiate până la data intrării în vigoare a prezentelor norme nu se supun procedurilor de înregistrare, prevăzute la alin. (1).

Articolul 22

– (1) Avizarea profesională a cursurilor de formare profesională complementară organizate de către furnizorii de formare profesională avizați de către Colegiu se realizează potrivit dispozițiilor hotărârii Comitetului director privind formarea profesională a psihologilor, care se aplică în mod corespunzător.

(2)

Punerea în aplicare și detalierea hotărârii Comitetului director privind formarea profesională a psihologilor se realizează prin dispoziție a președintelui, la propunerea comisiilor aplicative sau a Comisiei de formare profesională continuă interdisciplinară, după caz.

(3)

Formarea profesională complementară a psihologilor nu se creditează.

Articolul 23

- (1) De la data intrării în vigoare a prezentelor norme, Comitetul director, prin comisiile aplicative, va analiza cererile de înregistrare înaintate de către instituțiile de invățământ superior acreditate, care organizează stagii de formare profesională complementară prin studii universitare de master.

(2)

După data intrării în vigoare a prezentelor norme, obținerea treptei de specializare psiholog specialist este condiționată de deținerea titlului de master, în specialitatea de competență, cu excepția specialităților psihoterapie și consiliere psihologică.

(3)

Avizul profesional emis de către Colegiu nu înlocuiește avizele și actele de acreditare

eliberate

de

către

Agenția

Româna

de

Asigurare

a

Calității

în Învățământul Superior sau de altă entitate care asigură calitatea în sistemul de educație, având numai o relevanță profesională.

(4)

Comisiile aplicative elaborează propuneri pentru criteriile și procedurile care detaliază activitatea specifică de analiza a cererilor de acordare a atestatelor, care sunt adoptate prin dispoziție a președintelui Colegiului, potrivit prezentelor norme.

(5)

În vederea aplicării unitare și detalierii dispozițiilor privind realizarea formării profesionale complementare, președintele Colegiului emite dispoziții, cu caracter obligatoriu.

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică*)

În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor art. 33 lit. c) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, respectiv a dispozițiilor art. 45 și 52 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005,

în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005,

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România

h o t ă r ă ș t e:

Articolul 1

— (1) Se aprobă Normele privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Sistemul de credite specific profesiei de psiholog, care conține și valoarea creditelor privind formarea profesională continuă, se aprobă prin dispoziție a președintelui Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România, la propunerea comisiilor aplicative sau a Comisiei de formare profesională

continuă interdisciplinară, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri.

Articolul 2

— (1) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, aceasta reprezintă cadrul normativ unic privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică.

(2) Președintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România duce la îndeplinire dispozițiile prezentei hotărâri.

Articolul 3

— Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Colegiului Psihologilor din România,

Mihai Aniței

București, 16 aprilie 2010.

Nr. 3.

*) Hotărârea nr. 3/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 26 mai 2010 și este reprodusă și în acest număr bis.

ANEXĂ

NORME

privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică

Articolul 1

– (1) În sensul prezentelor

norme , psihologii cu drept de liberă practică, denumiți în continuare

psihologi , reprezintă persoanele care dețin cel puțin un atestat de liberă practică, eliberat de către Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare

Comitet director , în condițiile legii.

(2)

Prevederile prezentelor norme se aplică oricărui psiholog, indiferent de forma de exercitare a profesiei și ramura de activitate în care își exercită profesia.

(3)

Formarea profesională a psihologilor se realizează prin modalitățile avizate profesional, de către furnizorii de formare profesională, sub egida și cu avizul Comitetului director .

Articolul 2

- (1) În condițiile Codului muncii și ale Normelor metodologice de plicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin H.G. nr. 788/2005, denumite în continuare

norme metodologice , angajatorii au obligația de a sprijini financiar și administrativ procesul de formare profesională continuă a psihologilor.

Articolul 3

Articolul 5

- (1) În sensul prezentelor norme, competența profesională reprezintă capacitatea de a realiza activitățile profesionale cerute potrivit specialității de competență atestate, la nivelul treptei de specializare obținute.

(2)

Competențele profesionale în profesia de psiholog se recunosc în cadrul formării profesionale complementare și continue, prin calea formală, respectiv prin parcurgerea unui program de formare profesională organizat de către un furnizor de formare profesională, avizate de către Comitetul director.

(3)

Programele de formare profesionala organizate în cadrul programelor universitare de master acreditate se recunosc în cadrul formării profesionale complementare.

Articolul 6

- (1) Formarea profesională a psihologilor se poate realiza, în condițiile prevăzute de prezentele norme, de către persoane juridice de drept public sau privat, cu

sau

fără

scop

patrimonial,

denumite

în

continuare

furnizori

de

formare profesională sau asimilați acestora.

(2)

Furnizorii de formare profesională prevăzuți la alin. (1) pot presta servicii de formare profesională, cu respectarea standardelor de formare profesională, în condițiile prevăzute de prezentele norme.

(3)

Furnizorii de formare profesională cu scop patrimionial care oferă cursuri de formare profesională pentru psihologi trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a)

să aibă încrise în obiectul de activitate posibilitatea furnizării de servicii de formare profesionala, potrivit CAEN;

b)

să îndeplinească condițiile de avizare profesională și creditare stabilite prin prezentele norme.

(4)

Furnizorii de metode și tehnici de evaluare și asistenta psihologică pot realiza direct sau indirect activități de inițiere, calificare și specializare în utilizarea metodelor și tehnicilor de evaluare și asistenta psihologică.

Articolul 7

- (1) Formarea profesională a psihologilor se organizează în mod distinct și specializat, potrivit specializărilor profesionale reglementate.

(2)

În cadrul formării profesionale a psihologilor funcționează un sistem de credite specific profesiei de psiholog, iar pe baza cumulării acestora se poate atesta dobândirea de competențe profesionale noi.

(3)

Sistemul de credite specific profesiei de psiholog se stabilește prin hotărâre a Comitetului director.

Articolul 8

- (1) Comitetul director îndeplinește următoarele atribuții în domeniul formării profesionale:

a)

coordonează la nivel național activitatea de formare profesională a psihologilor;

b)

avizează și creditează organizarea programelor de formare profesională pentru psihologi prin furnizori de formare profesională și alte entități asimilate;

c)

avizează înregistrarea funizorilor de formare profesională;

d)

elaborează sistemul de credite specific profesiei de psiholog;

e)

elaborează standardele de calitate în domeniul formării profesionale a psihologilor.

f)

îndeplinește alte atribuții în vederea punerii în aplicare a prezentelor norme.

Articolul 9

– (1) Formarea profesională complementară și continuă a psihologilor se realizează prin programe de formare profesională ce cuprind totalitatea activităților de pregătire teoretică și/sau practică în vederea realizării obiectivelor de formare și dezvoltare de competențe pentru un anumit domeniu.

(2)

Programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională, înregistrați în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică.

Articolul 10

- (1) Programele de formare profesională cuprind, în principal, următoarele elemente:

a)

obiectivele programului de formare profesională exprimate în competențele profesionale care sunt dezvoltate sau dobândite de fiecare psiholog care urmează programul;

b)

durata pregătirii pentru realizarea obiectivelor propuse;

c)

numărul minim și maxim de participanți pentru un ciclu sau o serie de pregătire;

d)

calitatea persoanelor cu atribuții de formare teoretică și practică, denumite în continuare

formatori

;

e)

programa de formare profesională;

f)

mijloacele și metodele prin care se asigură transmiterea și asimilarea cunoștințelor

și

formarea

deprinderilor

practice

necesare

în

specialitatea

de competență pentru care se asigură formarea profesională;

g)

dotările, echipamentele și materialele necesare formării profesionale;

h)

procedura de evaluare în conformitate cu obiectivele specifice programului de formare profesională.

(2)

Programa de formare profesională poate fi structurată pe module cuantificate în credite de formare profesională.

(3)

Furnizorii

de

formare

profesională

complementara

își

adaptează programele

în

mod

corespunzător

condițiilor

de

realizare

a

competențelor profesionale specifice.

Articolul 11

- (1) Furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare profesională complementară finalizate cu diplome sau certificate de absolvire încheie în mod obligatoriu contracte de formare profesională cu participanții la aceste programe.

(2) Modelul contractului de formare profesională utilizat se depune de către furnizorul de formare profesională la dosarul de avizare.

Articolul 12

- (1) Furnizorii de formare profesională avizați de către Comitetul director pot organiza programe de formare profesională, finalizate prin certificate sau diplome de absolvire, numai dacă au prevăzut în statutul sau în actul constitutiv aprobat,

după

caz,

desfășurarea

unor

activități

de

formare

profesională

a psihologilor, în psihologie sau în profesia de psiholog, fiind autorizați în condițiile legii.

(2)

Programele universitare de master furnizate de instituțiile de învățământ superior acreditate se supun mecanismelor specifice de autorizare și acreditare academică.

(3)

Certificatele sau diplomele de absolvire sunt recunoscute numai dacă furnizorii de formare profesională complementară sunt înregistrați și avizați de către Comitetul director.

Articolul 13

- (1) Activitatea de avizare a furnizorilor de formare profesională va fi coordonată de Comitetul director.

(2) În vederea avizării furnizorilor de formare profesională, comisiile aplicative fac propuneri Comitetului director.

Articolul 14

- (1) În procesul de avizare, Comisiile aplicative au următoarele atribuții:

a)

analizează cererile furnizorilor de formare profesională;

b)

oferă consultanță și informații furnizorilor de formare profesională;

c)

monitorizează activitatea furnizorilor de formare profesională și propun, după caz, retragerea avizului.

(2) Secretariatul Comitetului director are următoarele atribuții:

a)

primește dosarele furnizorilor de formare, verifică conformitatea și organizează evidența acestora;

b)

înaintează președintelui comisiei aplicative sau Comisiei de formare profesională continuă interdisciplinară dosarul furnizorului de formare profesională;

c)

gestioneaza Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică, potrivit dispozițiilor președintelui Comitetului director.

Articolul 15

- (1) Avizarea profesională furnizorilor de formare profesională se realizează pe baza criteriilor de evaluare prevăzute în prezentele norme, pentru o perioadă de 5 ani.

(2)

Avizul profesional se acordă distinct pentru fiecare modalitate/program de formare profesională sau pentru o singură specialitate profesională.

(3)

Filialele furnizorilor de formare profesională sunt entități distincte și se supun în mod separat procedurii de avizare.

(4)

Avizarea profesională se certifică printr-un document ale cărui formă, conținut și regim de eliberare se stabilesc prin dispoziție a președintelui Comitetului director.

(5)

Avizarea profesională a furnizorilor de formare complementară/continuă se realizează pe baza unui proces de acreditare specific.

(6)

Modalitățile și programele de formare profesională care depășesc competențele unei comisii aplicative sau formează competente tranversale sunt avizate de către Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară.

(7)

Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară este constituită din presedinții comisiilor aplicative sau din câte o persoană delegată de către fiecare comisie aplicativă.

Articolul 16

- (1) Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesională au în vedere următoarele elemente:

a)

programul de formare profesională;

b)

experiența furnizorilor de formare profesională și rezultatele activității lor anterioare obținerii autorizării sau în alte programe de formare profesională pe care le-au realizat, dacă este cazul;

c)

resursele necesare desfășurării programelor de formare profesională.

(2) Pentru a fi avizați furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că

realizează

programele

de

formare

profesională

cu

formatori

din

rândul psihologilor, participarea altor categorii de formatori fiind opțională.

Articolul 17

- (1) Avizul profesional poate fi retras de către Comitetul director direct sau la propunerea fiecărei comisii aplicative, atunci când se constată nerespectarea condițiilor de avizare și a programelor pentru care furnizorul de formare profesională a fost avizat sau dacă, în mod repetat, rezultatele formării profesionale sunt nesatisfăcătoare.

(2)

Furnizorul de formare profesională căruia i s-a retras avizul profesional poate să solicite un nou aviz numai după minim 3 luni de la data comunicării retragerii.

Articolul 18

– Comisiile aplicative și Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară au următoarele atribuții în activitatea de avizare a furnizorilor de formare profesională:

a)

îndrumă metodologic, coordonează și controlează activitatea de formare profesională;

b)

aprobă programele-cadru de formare profesională, în baza cărora furnizorii de formare profesională elaborează programele de formare profesională;

c)

monitorizează furnizorii de formare profesională.

Articolul 19

- (1) Pentru activitatea de înregistrare și avizare profesională, furnizorii de formare profesională plătesc Colegiului taxe de avizare.

(2)

Nivelul taxelor de avizare este stabilit prin hotărâre a Consiliului Colegiului.

(3)

Din taxele de avizare plătite de furnizorii de formare profesională se vor suporta și cheltuielile pentru funcționarea comisiilor aplicative, respectiv cheltuielile de înregistrare și publicitate a furnizorilor de formare profesională.

Articolul 20

– (1) Comitetul director întocmește Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică, care cuprinde toți furnizorii de formare profesională avizați în condițiile prezentelor norme.

(2) Registrul furnizorilor de formare profesională are trei părți:

a)

partea I, cuprinde furnizorii de formare profesională complementară;

b)

partea a II-a, cuprinde furnizorii de formare profesională continuă;

c)

partea a III-a, cuprinde persoanele juridice asimilate furnizorilor de formare profesională.

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 23

- (1) În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul poate depune la secretariatul Comitetului director o contestație referitoare la rezultatul analizei efectuate de către comisia de specialitate.

(2)

Președintele Comitetului director soluționează contestația depusă pe baza propunerii comisiei aplicative competente, în termen de maxim 30 de zile de la înregistrarea contestației.

(3)

În termen de 15 zile de la comunicarea rezultatului contestației petentul poate formula recurs, dat spre soluționare Comitetului director în prima ședință a acestuia.

(4)

Hotărârea Comitetului director este definitivă și va fi comunicată contestatarului în termen de 15 zile de la data ședinței.

Articolul 24

– Înregistrarea funizorilor de formare profesională are caracter de aviz profesional.

Articolul 25

Articolul 26

– (1) Creditarea reprezintă modalitatea specifică de evaluare a programelor de formare profesională continuă.

(2)

Creditarea se realizează de către Comitetul director, pe baza propunerilor comisiilor aplicative sau de către Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară.

(3)

Avizarea programelor de fomare profesională continuă implică și acordarea unui număr de credite.

(4)

Formarea profesională complementară poate fi recunoscută și echivalată pe baza unor convenții între furnizorii de formare profesională complementară.

Articolul 27

– Comitetul director, prin președinte, poate aproba convenții sau acorduri de recunoaștere și echivalare a creditelor obținute în cadrul formării profesionale specifice altor profesii.

Articolul 28

Articolul 29

Articolul 30

Articolul 31

Articolul 32

– Pe lângă activitățile formale structurate sub forma programelor de formare profesională continuă mai pot fi creditate și alte activități profesionale cu relevanță în formarea profesională a psihologilor, după cum urmează:

a)

printr-o modalitate formală, prin susținerea unui program organizat de către un furnizor de formare profesională, în calitate de formator;

b)

printr-o modalitate formală, prin publicarea unei lucrari cu caracter

științific și/sau profesional;

c)

printr-o modalitate non-formală, prin desfășurarea unor activități specifice de practică pentru studenți, la sediul profesional sau la locul de muncă;

d)

printr-o

modalitate

informală,

prin

reprezentarea

organizației profesionale, prin întâlniri reprezentative în mediul profesional sau în cadrul organizațiilor profesionale internaționale;

e)

printr-o modalitate nonformală prin organizarea și/sau participarea la activități de cercetare cu caracter aplicativ în psihologie, finanțate la nivel național sau internațional.

Articolul 33

Articolul 34

– (1) Furnizorilor de formare profesională înregistrați, care desfășoară activități de formare profesională avizate și/sau creditate potrivit prezentelor norme, le sunt aplicabile prevederile fiscale privind decontarea cheltuielilor și scutirea de la plata T.V.A. pentru operațiunile de formare profesională.

(2) Cheltuielile cu activitatea de formare profesională a psihologilor sunt cheltuieli profesionale, necesare desfășurării activităților profesionale.

Articolul 35

– Creditarea profesională se realizează numai de către Comitetul director, potrivit Sistemului de credite specific profesiei de psiholog, aprobat prin hotărâre a Comitetului director sau prin dispoziție a președintelui Comitetului director, după caz.