Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1171/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare

Data actului
15 septembrie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 840 din 28 noiembrie 2011
Citat de
1 act
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 13.256 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 6.274/212/2010 al Tribunalului Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 4.366D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Răzvan Rugină, membru al Baroului București, în calitate de apărător ales, cu delegație la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 4.650D/2010 și nr. 4.696D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, ridicată de același autor în dosarele nr. 3.913/118/2010 și nr. 9.221/118/2010 ale Tribunalului Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, același avocat, cu delegație la dosarele cauzelor, constatându-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor.

Apărătorul autorului excepției și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 4.650D/2010 și nr. 4.696D/2010 la Dosarul nr. 4.366D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului excepției, care solicită admiterea acesteia, reiterând cele precizate în notele scrise aflate la dosarele cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 416 din 7 aprilie 2011 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 24 septembrie 2010 și 12 octombrie 2010 și prin Sentința civilă nr. 1.070 din 23 septembrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 6.274/212/2010, nr. 3.913/118/2010 și nr. 9.221/118/2010, Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din Constanța în cauze având ca obiect soluționarea excepțiilor de nelegalitate a unor acte administrative.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține, în esență, că reglementarea criticată conduce la prelungirea nejustificată a procesului, afectând dreptul reclamantului de a obține soluționarea cererii sale într-un termen rezonabil. Critică, din această perspectivă, posibilitatea atacării cu recurs a soluției instanței de contencios administrativ, care duce, de asemenea, la prelungirea judecății pe fond a litigiului. Mai arată că se ajunge la "o veritabilă discriminare între persoanele interesate în verificarea legalității unui act administrativ", în sensul că cele care nu sunt părți într-un proces trebuie să urmeze procedura prealabilă înainte de a sesiza instanța de contencios administrativ, în timp ce persoanele care sunt deja angrenate într-un asemenea litigiu au posibilitatea de a solicita verificarea legalității fără a fi necesară parcurgerea acestei proceduri prealabile. Mai arată că textul de lege criticat nu oferă autorităților publice emitente ale actelor administrative posibilitatea verificării actelor defăimate ca fiind nelegale, de vreme ce procedura prevăzută de

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

implică direct ridicarea excepției de nelegalitate, astfel că aceste autorități nu mai au ocazia să își revoce propriul act, dacă l-ar aprecia ele însele ca nelegal, înainte ca instanța să treacă la analiza legalității acestuia. Invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că principiul securității raporturilor juridice este unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului, în lumina preambulului Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, întrucât excepția de nelegalitate reprezintă un instrument procedural prin care nu se ajunge la anularea actului administrativ, ci la constatarea nelegalității acestuia și constituie, în egală măsură, un mijloc eficient de apărare, justificat de înseși exigențele unui proces echitabil.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Ulterior sesizării Curții Constituționale, textul de lege criticat a fost modificat prin

art. VII din Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care a intrat în vigoare la 25 noiembrie 2010. Având în vedere faptul că această ultimă modificare nu a afectat esența dispozițiilor criticate și ținând cont de dispozitivul Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, potrivit căruia "În cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanța modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării", Curtea urmează să examineze dispozițiile

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

care au, în prezent, următoarea redactare:

- Art. 4: "(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze și nici atunci când excepția de nelegalitate a fost invocată în cauze penale.

(2) Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.

(3) Soluția instanței de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare și se judecă de urgență și cu precădere.

(4) În cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege menționat contravine prevederilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și la art. 21 alin. (3) care garantează dreptul la un proces echitabil. De asemenea, este invocat și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că o excepție motivată identic, ridicată de același autor, dar într-un alt dosar al Tribunalului Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a fost soluționată recent prin

Decizia nr. 416 din 7 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 15 iunie 2011, instanța de contencios constituțional constatând că este neîntemeiată. Cu acel prilej, Curtea a reținut că este respectat dreptul la un proces echitabil soluționat într-un termen rezonabil, având în vedere că textul criticat impune termene extrem de scurte pentru judecarea cu celeritate a excepției de nelegalitate, iar instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedură de urgență, în ședință publică, cu citarea părților. De asemenea, în acord cu jurisprudența sa anterioară, Curtea a apreciat că principiul stabilității raporturilor juridice nu poate implica promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalități. Contestarea pe cale incidentală a legalității, indiferent de data la care a fost emis actul administrativ, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate fără de care soluția pronunțată de instanță riscă să fie fondată pe un act ilegal. Altminteri, ar fi zdruncinat însuși fundamentul statului de drept, căci ar fi posibil ca instanța de judecată să pronunțe, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii. Din această perspectivă, posibilitatea contestării legalității unui act administrativ unilateral cu caracter individual pe cale de excepție apare ca o modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit. Acesta este motivul pentru care nici nu a fost limitat în timp dreptul de a ridica o asemenea excepție.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din Constanța în dosarele nr. 6.274/212/2010, nr. 3.913/118/2010 și nr. 9.221/118/2010 ale Tribunalului Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.