Decizia nr. 749/2010

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Gheorghe Dorel Banu în Dosarul nr. 699/64/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenția Națională de Integritate, domnul Adrian Eduard Dumitru, consilier juridic cu delegație la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate. Acesta solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat nu contravine textelor de lege invocate de autorul acesteia, pentru motivele precizate în notele scrise pe care le depune la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, precizează că textul de lege criticat se aplică în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza normei, neputând fi reținută încălcarea principiului egalității, întrucât nu există o identitate între categoriile avute în vedere în critica sa de autorul excepției, și anume prefecții și subprefecții, pe de o parte, și aleșii locali, deputații și senatorii, pe de altă parte.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 699/64/2009, Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Dorel Banu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației introduse de acesta împotriva unui act de constatare întocmit de Agenția Națională de Integritate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că se încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, întrucât, spre deosebire de aleșii locali și de demnitarii care, în conformitate cu art. 83 alin. (1) și

art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 , pot renunța în cel mult 15 zile la una dintre funcțiile care atrag starea de incompatibilitate, în cazul prevăzut de textul de lege criticat nu se prevede vreun termen în interiorul căruia funcționarul public să poată opta pentru una dintre funcții. Precizează că, "din cauza birocrației și procedurilor, actele administrative nu se pot elibera concomitent și întotdeauna se vor suprapune perioade de cumul de funcții".

Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat contravine art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât introduce un tratament juridic inegal între diferite categorii de destinatari ai legii speciale privind regimul juridic al incompatibilităților, pentru unele categorii stabilind un termen în care starea de incompatibilitate poate fi înlăturată, iar pentru alte categorii, cum este cazul celei din care face parte reclamantul, starea de incompatibilitate existând imediat ce persoana publică este numită într-o altă funcție publică, fără scurgerea unui termen de conformare.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional. În acest sens, precizează că prefecții și subprefecții sunt înalți funcționari publici, statutul acestora fiind distinct de cel al aleșilor locali sau de cel al deputaților și senatorilor, iar pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici persoana trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, prevăzute de art. 15 și

art. 50 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici. Observă, totodată, că autorul excepției formulează critica din perspectiva unei omisiuni de reglementare, referitoare la termenul în care subprefecții să poată înlătura starea de incompatibilitate, or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 86 alin. (2) lit. b): "(2) În cazul în care, în timpul exercitării funcției publice de autoritate prevăzute la art. 84 și 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează: (...)

b) pentru funcția de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora, precum și pentru funcția de prefect și subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administrației publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu poate reține critica formulată de autorul acesteia, prin care susține că textul de lege criticat contravine principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. În jurisprudența sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că egalitatea nu presupune uniformitate, iar la situații juridice diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Această judecată de valoare a instanței de contencios constituțional își găsește pe deplin concretizarea în cauza de față. Critica autorului se axează pe faptul că aleșii locali, senatorii și deputații beneficiază de un termen de 15 zile în care pot să renunțe la una dintre funcțiile care generează starea de incompatibilitate, pe când în cazul secretarilor de stat, subsecretarilor de stat și celor care ocupă funcții asimilate acestora, precum și în cazul prefecților și subprefecților nu este prevăzut un astfel de termen. Curtea observă însă că este, în mod obiectiv, diferit statutul juridic al categoriilor de persoane ce constituie cei 2 termeni ai comparației cu ajutorul căreia autorul excepției își argumentează critica de neconstituționalitate și, de aceea, se justifică un tratament juridic diferit. Astfel, este vorba, pe de o parte, despre o categorie de persoane care ocupă funcții elective, fiind alese, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, ca reprezentanți ai poporului sau, după caz, al comunităților locale, iar pe de altă parte, despre persoane care se încadrează într-o altă categorie, fiind numite într-o funcție publică în vederea exercitării unor prerogative de putere ca reprezentanți ai Guvernului în teritoriu sau în diferite structuri din cadrul acestuia.

De altfel, Curtea observă că criticile de neconstituționalitate sunt generate, în principal, de neajunsurile rezultate din transpunerea în practică a prevederilor

art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 , afirmația autorului excepției în sensul că, "din cauza birocrației și procedurilor, actele administrative nu se pot elibera concomitent și întotdeauna se vor suprapune perioade de cumul de funcții" fiind ilustrativă sub acest aspect. Or, Curtea nu se poate pronunța asupra unor astfel de probleme, activitatea de interpretare și aplicare concretă a legii la spețe determinate reprezentând atributul instanțelor de judecată. Nici complinirea unei eventuale carențe legislative cu privire la inexistența unui termen de renunțare la una dintre funcțiile care atrag starea de incompatibilitate nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea sa de organizare și funcționare nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Gheorghe Dorel Banu în Dosarul nr. 699/64/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 iunie 2010.