Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
prezumat în vigoare 7 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Republicat prin 2
- Programul din 4 iulie 2024 4 iulie 2024 statistic național anual 2024
- Programul din 16 octombrie 2025 16 octombrie 2025 statistic național anual 2025
Modificat prin 5
- OUG nr. 40/2003 20 mai 2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurare…
- OUG nr. 31/2006 19 aprilie 2006 (prevederi anume) pentru modificarea art. XVII alin. (3) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru …
- Legea nr. 87/2017 28 aprilie 2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței…
- Legea nr. 128/2017 31 mai 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurare…
- Legea nr. 59/2019 8 aprilie 2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurare…
Completat prin 2
- Legea nr. 171/2004 14 mai 2004 (prevederi anume) pentru completarea articolului 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigu…
- Legea nr. 140/2023 24 mai 2023 (prevederi anume) pentru completarea art. 51 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , pentru modific…
Decizii de neconstituționalitate 98
- Decizia nr. 298/2004 6 iulie 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XVI alin. (5) din Leg…
- Decizia nr. 9/2006 10 ianuarie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (4) din Leg…
- Decizia nr. 326/2006 18 aprilie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (4) din Leg…
- Decizia nr. 631/2006 3 octombrie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (4) din Leg…
- Decizia nr. 398/2007 24 aprilie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 91 alin. (4) din Lege…
- Decizia nr. 1081/2007 20 noiembrie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. c)…
- Decizia nr. 445/2009 31 martie 2009 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. c)…
- Decizia nr. 1165/2009 17 septembrie 2009 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82^1 din Legea nr. 1…
- Decizia nr. 637/2010 11 mai 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 pct. 7 din Codul …
- Decizia nr. 749/2010 1 iunie 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) …
- Decizia nr. 1118/2010 23 septembrie 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 din Legea nr. 161…
- Decizia nr. 225/2011 15 februarie 2011 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) …
- toate cele 98 acte…
Interpretat prin 1
- Decizia nr. 15/2013 14 octombrie 2013 (prevederi anume) privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 42 alin. (1), (2) și (3) d…
Pus în aplicare prin 6
- Instrucțiunile din 24 aprilie 2003 24 aprilie 2003 (prevederi anume) de aplicare a prevederilor titlului I - "Transparenta informațiilor referitoare la obligaț…
- Programul din 24 aprilie 2003 24 aprilie 2003 de aplicare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în e…
- Instrucțiunile din 6 mai 2003 6 mai 2003 (prevederi anume) de aplicare a prevederilor titlului I "Transparenta informațiilor referitoare la obligații…
- Instrucțiunile din 12 mai 2003 12 mai 2003 (prevederi anume) de aplicare a prevederilor titlului I "Transparenta informațiilor referitoare la obligații…
- HG nr. 1085/2003 11 septembrie 2003 (prevederi anume) pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigura…
- Ordinul nr. 2692/2008 12 septembrie 2008 (prevederi anume) pentru modificarea anexei la Instrucțiunile de aplicare a prevederilor titlului I - "Trans…
Stă la baza 21
- HG nr. 506/2003 24 aprilie 2003 (prevederi anume) privind stabilirea modelului Registrului declarațiilor de interese
- HG nr. 769/2003 3 iulie 2003 (prevederi anume) privind aprobarea structurii organizatorice a Autorității Naționale pentru Persoanele cu H…
- Normele din 21 octombrie 2003 21 octombrie 2003 (prevederi anume) privind organizarea și exercitarea activității de audit public intern în structura Ministe…
- OUG nr. 67/2005 29 iunie 2005 cu privire la rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005
- OUG nr. 66/2005 29 iunie 2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005 Având în vedere: . actele normat…
- Strategia din 14 iulie 2005 14 iulie 2005 (prevederi anume) pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România
- Normele din 11 iulie 2007 11 iulie 2007 de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a c…
- Regulamentul din 23 martie 2011 23 martie 2011 privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant…
- HG nr. 286/2011 23 martie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare …
- Regulamentul din 26 august 2011 26 august 2011 privind criteriile și modul de evaluare a performanțelor profesionale individuale anuale a…
- Decizia nr. 15/2013 14 octombrie 2013 (prevederi anume) privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 42 alin. (1), (2) și (3) d…
- Regulamentul din 18 iulie 2016 18 iulie 2016 de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar…
- toate cele 21 acte…
Ce face acest act
Modifică 1
- Legea nr. 503/2002 11 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național…
Completează 1
- Legea nr. 525/2002 17 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare…
Înlocuiește prevederi din 1
- Legea nr. 188/1999 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici
Are ca temei 5
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 (prevederi anume) a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
- Legea nr. 87/1994 18 octombrie 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale
- Legea nr. 656/2002 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsu…
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Cartea I Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției
Titlul I Transparenta informațiilor referitoare la obligațiile bugetare restante
Articolul 1
În vederea descurajarii acumularii de arierate bugetare de către contribuabili, persoane juridice, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Casa Naționala de Asigurări de Sănătate și autoritățile administrației publice locale, după caz, au obligația de a aduce la cunoștința publică lista contribuabililor, cu excepția microintreprinderilor, astfel cum sunt definite prin
Ordonanța Guvernului nr. 24/2001
privind impunerea microintreprinderilor, cu modificările ulterioare, care înregistrează obligații restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic pentru asigurări sociale de sănătate și la bugetele locale, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare, totalul obligațiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenti în care s-au înregistrat obligații restante, cuantumul obligațiilor restante, precum și modalitatea de colectare a acestora aplicată de organele competente ale autorităților publice sus-menționate.
Lista contribuabililor și informațiile prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoștința publică pe pagina proprie de Internet a fiecăreia dintre instituțiile și autoritățile publice respective sau prin alte mijloace, după caz.
Articolul 2
Înainte de a fi aduse la cunoștința publică, sumele reprezentând obligații bugetare restante vor fi notificate debitorilor de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ale autorităților administrației publice locale, după caz, unde aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe. În cazul contribuabililor cu sucursale și puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane juridice atât pentru activitatea proprie, cat și pentru cea a sucursalelor și a punctelor de lucru.
Articolul 3
Actualizarea listei debitorilor și a obligațiilor restante înregistrate de către aceștia se face trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.
În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligațiilor datorate Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și autorităților administrației publice locale, după caz, fiecare creditor bugetar operează modificările la fiecare debitor care și-a achitat aceste obligații.
Articolul 4
Prevederile prezentului titlu nu se aplică persoanelor juridice în privinta cărora a fost declansata procedura reorganizării judiciare și a falimentului, reglementată de
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Obligațiile bugetare stabilite prin titluri de creanta împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege nu sunt făcute publice până la soluționarea căilor de atac.
Articolul 5
În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanțelor Publice are obligația de a comunică Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și autorităților administrației publice locale lista contribuabililor mari cărora li se aplică prevederile prezentului titlu.
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi publicată lista contribuabililor mari care înregistrează obligații bugetare restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligațiile bugetare restante înregistrate la aceeași dată de către ceilalți contribuabili, lista va fi publicată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Casa Naționala de Asigurări de Sănătate și Ministerul Administrației Publice emit instrucțiuni de aplicare.
Titlul II Transparenta în administrarea informațiilor și serviciilor publice prin mijloace electronice
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 6
Prezentul titlu stabilește obiectivele, principiile, termenii și condițiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informațiile și serviciile publice și furnizarea acestora, precum și regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenței informațiilor și serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administrației publice.
Autoritățile administrației publice vor furniza informațiile și serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile traditionale.
Articolul 7
Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:
a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei și a corupției la nivelul instituțiilor publice;
b) creșterea gradului de transparenta a modului de utilizare și administrare a fondurilor publice;
c) îmbunătățirea accesului la informații și servicii publice în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal și liberul acces la informațiile de interes public;
d) eliminarea contactului direct între funcționarul de la ghiseu și cetățean sau agentul economic;
e) furnizarea de informații și servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
f) întărirea capacității administrative a instituțiilor publice de a-și îndeplini rolul și obiectivele și de a asigura furnizarea, într-o maniera transparenta, de informații și servicii publice;
g) promovarea colaborării dintre instituțiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
h) redefinirea relatiei între cetățean și administrația publică, respectiv între mediul de afaceri și administrația publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile și informațiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;
i) promovarea utilizării Internetului și a tehnologiilor de vârf în cadrul instituțiilor publice.
Articolul 8
Principiile care stau la baza furnizarii de informații și servicii publice prin mijloace electronice sunt:
a) transparenta în furnizarea de informații și servicii publice;
b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informații și servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;
c) eficienta utilizării fondurilor publice;
d) confidențialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal;
e) garantarea disponibilității informațiilor și a serviciilor publice.
Autoritățile administrației publice au obligația să asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relația cu persoanele fizice sau juridice interesate sa utilizeze procedura electronică pentru accesul la informații și servicii publice, precum și pentru schimbul de informații.
Articolul 9
Prin prezentul titlu se înființează Sistemul Electronic Național ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informații publice și furnizarii de servicii publice către persoane fizice și juridice.
Operatorii Sistemului Electronic Național sunt:
a) Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informatiei din subordinea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, pentru "Sistemul e-guvernare";
b) Ministerul Administrației Publice, pentru "Sistemul e-administrație";
c) autoritatea stabilită de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, în condițiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de apărare și siguranța naționala.
Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Național și vor asigura acțiunile de promovare a acestuia.
Operatorii vor utiliza standarde și proceduri de securitate care să asigure un grad ridicat de fiabilitate și siguranța a operațiunilor desfășurate în cadrul Sistemului Electronic Național, în acord cu practicile internaționale în domeniu.
Articolul 10
În cadrul Sistemului Electronic Național pot participa și alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experți, în condițiile legii.
Articolul 11
În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:
a) guvernare electronică este utilizarea de către autoritățile administrației publice centrale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:
1. îmbunătățirii accesului la informațiile și serviciile publice ale autorităților administrației publice centrale;
2. eliminării procedurilor birocratice și simplificarii metodologiilor de lucru;
3. îmbunătățirii schimbului de informații și servicii între autoritățile administrației publice centrale;
4. îmbunătățirii calității serviciilor publice la nivelul administrației publice centrale;
b) administrație electronică este utilizarea de către autoritățile administrației publice locale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:
1. îmbunătățirii accesului și furnizarii informațiilor și serviciilor publice ale autorităților administrației publice locale către cetățeni;
2. eliminării procedurilor birocratice și simplificarii metodologiilor de lucru;
3. îmbunătățirii schimbului de informații între componentele autorităților administrației publice locale;
4. îmbunătățirii eficacitatii, eficientei și calității serviciilor publice la nivelul autorităților administrației publice locale;
c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică și la formulare administrative în format electronic ale administrației publice centrale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare "Sistem e-guvernare";
d) portalul pentru acces la servicii de administrație electronică și la formulare administrative în format electronic ale administrației publice locale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-administrație.ro, denumit în continuare "Sistem e-administrație";
e) Sistemul Electronic Național este ansamblul unitar alcătuit din "Sistemul e-guvernare" și "Sistemul e-administrație", accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;
f) procedura electronică este modalitatea prin care o persoană fizica sau juridică beneficiază de facilitățile tehnice oferite de Sistemul Electronic Național;
g) interactiunea unidirectionala este procedura electronică prin care destinatarii informațiilor publice și beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa și tipari în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autoritățile administrației publice prin mijloace traditionale;
h) interactiunea bidirectionala este procedura electronică prin care destinatarii informațiilor publice și beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa și trimite către autoritățile administrației publice prin mijloace electronice;
i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicatiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic Național de a comunică și schimba informații într-o modalitate efectivă și compatibila.
Articolul 12
Serviciile publice de baza ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:
a) declararea, notificarea și efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele și impozitele datorate de către persoane fizice și juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic pentru asigurări sociale de sănătate și la bugetele locale;
b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agentiilor de ocupare a forței de muncă, precum: evidenta locurilor de muncă, evidenta șomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile;
c) servicii privind obținerea de autorizații sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obținerea certificatelor de urbanism, obținerea autorizațiilor de construcție sau de desființare, completarea și transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării autorizațiilor și certificatelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării autorizațiilor sau a certificatelor;
d) servicii privind obținerea de licențe de funcționare, precum: completarea cererilor pentru obținerea de licențe, completarea și transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licențelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării licențelor;
e) servicii privind obținerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obținerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată;
f) servicii privind achizițiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plati prin mijloace electronice de plată;
g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de mențiuni în registrul comerțului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerțului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizațiilor legale;
h) servicii în legătură cu evidenta informatizata a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a pașapoartelor, cărților de identitate și a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reședinței, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluționării reclamatiilor, publicarea listelor de documente pierdute;
i) servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziționarea unui nou vehicul, rezervarea opțională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării și prezentării documentelor doveditoare;
j) servicii de sănătate publică, precum: informații interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unități medicale, efectuarea de programari pentru servicii medicale, efectuarea de plati pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plată;
k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului național virtual, consultarea de cărți sau publicații în format electronic;
l) înscrierea în diferite forme de învățământ, în special învățământul liceal și superior: completarea și transmiterea electronică a cererilor de înscriere și a documentelor;
m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Național de Statistica, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelatiilor în timp real și notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea și publicarea datelor;
n) servicii privind înregistrarea unei asociații sau fundații, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plată;
o) servicii privind declarațiile vamale, precum: întocmirea și transmiterea declarațiilor vamale, efectuarea de plati pentru taxele și comisioanele în vama prin mijloace electronice de plată;
p) servicii privind consultarea și eliberarea propriului cazier fiscal;
q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.
Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Național și alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).
Articolul 13
Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Național, împreună cu autoritățile administrației publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate și le înaintează Guvernului României.
Capitolul 2 Procedura electronică
Articolul 14
Autoritățile administrației publice au obligația de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informații și servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.
Articolul 15
Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic Național, se realizează gradual, în următoarele etape:
a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informațiilor de interes public;
b) interactiunea unidirectionala;
c) interactiunea bidirectionala;
d) efectuarea de plati prin mijloace electronice de plată.
Articolul 16
Dezvoltarea și operarea Sistemului Electronic Național se fac în conformitate cu următoarele criterii:
a) furnizarea de servicii și informații publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrată, pe bază de functionalitati, și nu pe baza competentei unei instituții publice;
b) asigurarea accesibilitatii serviciilor și informațiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Național;
c) accesul la serviciile și informațiile publice va fi integrat la nivel central, județean sau local prin informațiile și serviciile publice furnizate prin procedura electronică;
d) accesul la informația deținută de mai multe instituții publice va fi realizat astfel încât să asigure protecția datelor cu caracter personal, conform legislației în vigoare.
Articolul 17
Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei și Ministerul Administrației Publice stabilesc proceduri și norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidențialitate și siguranța în utilizare, în scopul bunei desfășurări a procedurii electronice.
Articolul 18
Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie să fie prezentate în forma electronică și semnate electronic, în condițiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Național.
Orice document în forma electronică trebuie înregistrat în momentul transmiterii și al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic Național.
Orice document în forma electronică trebuie confirmat la primire, cu excepția documentelor care confirma primirea.
Formatul documentului electronic, precum și condițiile generarii, transmiterii și stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului Electronic Național și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 19
Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, înființat prin
Hotărârea Guvernului nr. 271/2001 , aproba proiectele din domeniul guvernarii electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităților administrației publice și supervizeaza implementarea serviciilor publice prin procedura electronică, ținând cont de:
a) prioritățile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;
b) planificarea fondurilor și controlul investițiilor realizate în domeniul tehnologiei informatiei;
c) securitatea informațiilor;
d) protecția datelor cu caracter personal;
e) accesibilitatea, diseminarea și modul de conservare a informațiilor publice;
f) accesibilitatea tehnologiei informatiei pentru persoanele cu handicap;
g) alte elemente legate de guvernare electronică.
Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România exercita și următoarele atribuții:
a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltării și administrării efective a inițiativelor de guvernare electronică;
b) recomanda adaptari ale strategiei și prioritatilor naționale cu privire la guvernarea electronică;
c) promovează utilizarea inovatiei în domeniul tehnologiei informatiei de către autoritățile administrației publice, inițiative ce implica cooperarea între mai multe autorități publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare și a utilizării tehnologiei informatiei;
d) monitorizează modul de implementare a proiectelor de tehnologia informatiei, prin intermediul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei și al Ministerului Administrației Publice;
e) coordonează, prin intermediul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administrației publice centrale, în scopul furnizarii de servicii de guvernare electronică, și va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informatiei de către instituțiile publice ale administrației publice centrale;
f) coordonează, prin intermediul Ministerului Administrației Publice și Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administrației publice locale, în scopul furnizarii de servicii de administrație electronică, și va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informatiei de către instituțiile publice ale administrației publice locale;
g) coordonează activitatea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel național, a unui set de standarde și recomandări în domeniul tehnologiei informatiei privind eficienta și securitatea sistemelor de guvernare electronică;
h) coordonează activitatea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei și Ministerului Administrației Publice în stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel național, a unui set de standarde și recomandări în domeniul tehnologiei informatiei privind interconectivitatea și interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică și a bazelor de date aferente.
Articolul 20
În scopul acoperirii costurilor de operare și utilizare a Sistemului Electronic Național, fiecare persoana juridică ce utilizează procedura electronică pentru obținerea de servicii trebuie să plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Național un tarif anual de utilizare.
Cuantumul tarifului de utilizare și categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Obligația de plată a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naște în momentul înregistrării în sistem.
Persoanele fizice și instituțiile publice nu datorează tarife de utilizare.
Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Național.
Articolul 21
Ministerul Administrației Publice și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Național, în conformitate cu prioritățile și direcțiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România.
Articolul 22
În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Informațiilor Publice vor inainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizarii de servicii și informații publice prin intermediul procedurii electronice.
Capitolul 3 Condiții de participare la procedura electronică
Articolul 23
Orice persoană fizica sau juridică are dreptul de a accesa prin procedura electronică, în condițiile
și ale prezentului titlu, informațiile și serviciile publice.
Articolul 24
Participarea la procedura electronică se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Național.
Condițiile și procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Orice persoană fizica sau juridică din România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Național.
Toate autoritățile administrației publice au obligația să se înregistreze și sa utilizeze Sistemul Electronic Național.
Capitolul 4 Implementarea Sistemului Electronic Național
Articolul 25
Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autoritățile administrației publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum și formularele administrative și serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.
Înregistrarea în Sistemul Electronic Național a autorităților administrației publice interesate sa participe la procedura electronică se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 26
În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice va transmite Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei și Ministerului Administrației Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice și juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Național.
Articolul 27
În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice are obligația de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Național, stabilite conform art. 25.
În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, instituțiile publice ale administrației publice centrale au obligația de a implementa și utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Național, stabilite conform art. 25, în concordanta cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.
În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, instituțiile publice ale administrației publice locale au obligația de a implementa și utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Național, stabilite conform art. 25, în concordanta cu resursele și sistemele informatice existente în cadrul acestora.
Articolul 28
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritățile administrației publice vor transmite Ministerului Administrației Publice, Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei și Ministerului Informațiilor Publice date cu privire la existenta unei pagini proprii de Internet, prin care informațiile publice și serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritățile administrației publice vor transmite Ministerului Administrației Publice, Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei și Ministerului Informațiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora și la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum și la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.
Articolul 29
În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice, stabilită conform art. 25, are obligația de a-și crea o pagina proprie de Internet.
Articolul 30
Realizarea paginilor de Internet ale autorităților administrației publice se face având în vedere următoarele criterii de performanță:
a) viteza de regasire a informațiilor;
b) accesibilitatea și disponibilitatea informațiilor și serviciilor publice oferite;
c) relevanta informatiei prezentate;
d) structurarea informațiilor;
e) existenta unor măsuri pentru protecția datelor cu caracter personal;
f) existenta unor măsuri de securitate pentru protejarea informatiei.
Capitolul 5 Dispoziții finale
Articolul 31
Ministerul Administrației Publice și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Național, în funcție de gradul de dezvoltare a tehnologiei și de cerințele de securitate necesare.
Articolul 32
Ministerul Administrației Publice va înființa, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Național al Ministerului Administrației Publice, care va întreține, dezvolta și promova "Sistemul e-administrație".
Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul "Sistemului e-administrație" este Centrul Informatic Național al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administrației Publice.
Articolul 33
Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Titlul III Prevenirea și combaterea criminalitatii informatice
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 34
Prezentul titlu reglementează prevenirea și combaterea criminalitatii informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire și sancționare a infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului și protecția datelor personale.
Articolul 35
În prezentul titlu, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
a) prin sistem informatic se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic;
b) prin prelucrare automată a datelor se înțelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;
c) prin program informatic se înțelege un ansamblu de instrucțiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obținerii unui rezultat determinat;
d) prin date informatice se înțelege orice reprezentare a unor fapte, informații sau concepte într-o formă care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic. În această categorie se include și orice program informatic care poate determina realizarea unei funcții de către un sistem informatic;
e) prin furnizor de servicii se înțelege:
1. orice persoană fizica sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunică prin intermediul sistemelor informatice;
2. orice altă persoană fizica sau juridică ce prelucreaza sau stocheaza date informatice pentru persoanele prevăzute la pct. 1 și pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;
f) prin date referitoare la traficul informațional se înțelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizată printr-un sistem informatic și produse de acesta, care reprezintă o parte din lantul de comunicare, indicând originea, destinația, ruta, ora, data, mărimea, volumul și durata comunicării, precum și tipul serviciului utilizat pentru comunicare;
g) prin date referitoare la utilizatori se înțelege orice informație care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicație și serviciul folosit, adresa poștală, adresa geografică, numere de telefon sau alte numere de acces și modalitatea de plată a serviciului respectiv, precum și orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;
h) prin măsuri de securitate se înțelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;
i) prin materiale pornografice cu minori se înțelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.
În sensul prezentului titlu, acționează fără drept persoana care se afla în una dintre următoarele situații:
a) nu este autorizata, în temeiul legii sau al unui contract;
b) depășește limitele autorizării;
c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice alta operațiune într-un sistem informatic.
Capitolul 2 Prevenirea criminalitatii informatice
Articolul 36
Pentru asigurarea securității sistemelor informatice și a protecției datelor personale, autoritățile și instituțiile publice cu competente în domeniu, furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile desfășoară activități comune și programe de prevenire a criminalitatii informatice.
Articolul 37
Autoritățile și instituțiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile promovează politici, practici, măsuri, proceduri și standarde minime de securitate a sistemelor informatice.
Articolul 38
Autoritățile și instituțiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatica și riscurile la care sunt expusi utilizatorii de sisteme informatice.
Articolul 39
Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informații și Serviciul de Informații Externe constituie și actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatica.
Institutul Național de Criminologie din subordinea Ministerului Justiției efectuează studii periodice în scopul identificarii cauzelor care determina și a condițiilor ce favorizează criminalitatea informatica.
Articolul 40
Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informații și Serviciul de Informații Externe desfășoară programe speciale de pregătire și perfecționare a personalului cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalitatii informatice.
Articolul 41
Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restrictionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligația de a avertiza utilizatorii cu privire la condițiile legale de acces și utilizare, precum și cu privire la consecințele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibila oricărui utilizator.
Capitolul 3 Infracțiuni și contravenții
Secțiunea 1 Infracțiuni contra confidențialității și integrității datelor și sistemelor informatice
Articolul 42
Accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Fapta prevăzută la alin. (1), săvârșită în scopul obținerii de date informatice, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Dacă fapta prevăzută la alin. (1) sau (2) este săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.
Articolul 43
Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Cu aceeași pedeapsa se sancționează și interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce conține date informatice care nu sunt publice.
Articolul 44
Fapta de a modifica, șterge sau deteriora date informatice ori de a restrictiona accesul la aceste date, fără drept, constituie infracțiune și de pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancționează și transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.
Articolul 45
Fapta de a perturba grav, fără drept, funcționarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ștergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restrictionarea accesului la aceste date constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Articolul 46
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 6 ani:
a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziție, sub orice alta forma, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 42-45;
b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziție, sub orice alta forma, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parțial la un sistem informatic în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 42-45.
Cu aceeași pedeapsa se sancționează și deținerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 42-45.
Articolul 47
Tentativa infracțiunilor prevăzute la art. 42-46 se pedepsește.
Secțiunea 2 Infracțiuni informatice
Articolul 48
Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restrictiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Articolul 49
Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcționarii unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Articolul 50
Tentativa infracțiunilor prevăzute la art. 48 și 49 se pedepsește.
Secțiunea 3 Pornografia infantila prin sisteme informatice
Articolul 51
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea sau punerea la dispoziție, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deținerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.
Tentativa se pedepsește.
Secțiunea 4 Contravenții
Articolul 52
Nerespectarea obligației prevăzute la art. 41 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Articolul 53
Constatarea contravenției prevăzute la art. 52 și aplicarea sancțiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul comunicațiilor și tehnologiei informatiei, precum și de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.
Contravenției prevăzute la
art. 52 îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.
Capitolul 4 Dispoziții procedurale
Articolul 54
În cazuri urgente și temeinic justificate, dacă exista date sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni prin intermediul sistemelor informatice, în scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, se poate dispune conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informațional, față de care exista pericolul distrugerii ori alterarii.
În cursul urmăririi penale conservarea se dispune de procuror, prin ordonanța motivată, la cererea organului de cercetare penală sau din oficiu, iar în cursul judecații, de instanța prin încheiere.
Măsura prevăzută la alin.(1) se dispune pe o durată ce nu poate depăși 90 de zile și poate fi prelungită, o singură dată, cu o perioadă ce nu poate depăși 30 de zile.
Ordonanța procurorului sau încheierea instanței se transmite, de îndată, oricărui furnizor de servicii sau oricărei persoane în posesia căreia se afla datele prevăzute la alin. (1), aceasta fiind obligată să le conserve imediat, în condiții de confidențialitate.
În cazul în care datele referitoare la traficul informațional se afla în posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii prevăzut la alin. (4) are obligația de a pune, de îndată, la dispoziția organului de urmărire penală sau a instanței informațiile necesare identificarii celorlalți furnizori de servicii, în vederea cunoașterii tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit.
Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat sa încunoștințeze, în scris, persoanele față de care se efectuează urmărirea penală și ale căror date au fost conservate.
Articolul 55
În termenul prevăzut la art. 54 alin. (3) procurorul, pe baza autorizației motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, ori instanța de judecată dispune cu privire la ridicarea obiectelor care conțin date informatice, date referitoare la traficul informațional sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le deține, în vederea efectuării de copii, care pot servi ca mijloc de proba.
Dacă obiectele care conțin datele informatice sau datele referitoare la traficul informațional nu sunt puse de bunăvoie la dispoziția organelor judiciare pentru efectuarea de copii, procurorul prevăzut la alin. (1) sau instanța de judecată dispune ridicarea silită. În cursul judecații, dispoziția de ridicare silită se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penală.
Copiile prevăzute la alin. (1) se realizează cu mijloace tehnice și proceduri adecvate de natura să asigure integritatea informațiilor conținute de acestea.
Articolul 56
Ori de câte ori pentru descoperirea și strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevăzut de lege poate dispune efectuarea unei perchezitii.
Dacă organul de urmărire penală sau instanța de judecată apreciază ca ridicarea obiectelor care conțin datele prevăzute la alin. (1) ar afecta grav desfășurarea activității persoanelor care dețin aceste obiecte, poate dispune efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de proba și care se realizează potrivit art. 55 alin. (3).
În cazul în care, cu ocazia cercetării unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constată că datele informatice cautate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice și sunt accesibile din sistemul sau suportul inițial, se poate dispune, de îndată, autorizarea efectuării percheziției în vederea cercetării tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice cautate.
Dispozițiile din Codul de procedură penală referitoare la efectuarea percheziției domiciliare se aplică în mod corespunzător.
Articolul 57
Accesul într-un sistem informatic, precum și interceptarea și înregistrarea comunicărilor desfășurate prin intermediul sistemelor informatice se efectuează când sunt utile pentru aflarea adevărului, iar stabilirea situației de fapt sau identificarea faptuitorilor nu poate fi realizată în baza altor probe.
Măsurile prevăzute la alin. (1) se realizează cu autorizarea motivată a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție ori de procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie, de către organele de cercetare penală, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate sa păstreze secretul operațiunii efectuate.
Autorizația prevăzută la alin. (2) se da pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în aceleași condiții, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăși 30 de zile. Durata maxima a măsurii autorizate nu poate depăși 4 luni.
Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat sa încunoștințeze în scris persoanele față de care s-au dispus măsurile prevăzute la alin. (1).
Dispozițiile Codului de procedura penală referitoare la înregistrările audio sau video se aplică în mod corespunzător.
Articolul 58
Dispozițiile prezentului capitol se aplică în urmărirea penală sau judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute în prezentul titlu și a oricăror alte infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor informatice.
Articolul 59
În cazul infracțiunilor prevăzute în prezentul titlu și al oricăror alte infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării speciale prevăzute la art. 118 din Codul penal se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de procedură penală.
Capitolul 5 Cooperare internationala
Articolul 60
Autoritățile judiciare române cooperează în mod direct, în condițiile legii și cu respectarea obligațiilor decurgând din instrumentele juridice internaționale la care România este parte, cu instituțiile având atribuții similare din alte state, precum și cu organizațiile internaționale specializate în domeniu.
Cooperarea, care se organizează și se desfășoară potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, după caz, asistența judiciară internationala în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea și confiscarea produselor și instrumentelor infracțiunii, desfășurarea anchetelor comune, schimbul de informații, asistența tehnica sau de alta natura pentru culegerea și analiza informațiilor, formarea personalului de specialitate, precum și alte asemenea activități.
Articolul 61
La solicitarea autorităților competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfășura anchete comune, în vederea prevenirii și combaterii criminalitatii informatice.
Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfășoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autoritățile competente.
Reprezentanții autorităților competente române pot participa la anchete comune desfășurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislatiilor acestora.
Articolul 62
Pentru asigurarea cooperării internaționale imediate și permanente în domeniul combaterii criminalitatii informatice se înființează, în cadrul Secției de Combatere a Criminalitatii Organizate și Antidrog din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.
Serviciul de combatere a criminalitatii informatice are următoarele atribuții:
a) acorda asistența de specialitate și oferă date despre legislația română în materie punctelor de contact similare din alte state;
b) dispune conservarea imediata a datelor, precum și ridicarea obiectelor care conțin datele informatice sau datele referitoare la traficul informațional solicitate de o autoritate străină competența;
c) executa sau facilitează executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate în cauze privind combaterea criminalitatii informatice, cooperand cu toate autoritățile române competente.
Articolul 63
În cadrul cooperării internaționale, autoritățile străine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalitatii informatice conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informațional, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea străină urmează sa formuleze o cerere de asistența judiciară internationala în materie penală.
Cererea de conservare imediata prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele:
a) autoritatea care solicită conservarea;
b) o scurta prezentare a faptelor care fac obiectul urmăririi penale și încadrarea juridică a acestora;
c) datele informatice care se solicita a fi conservate;
d) orice informație disponibilă, necesară pentru identificarea deținătorului de date informatice și a localizarii sistemului informatic;
e) utilitatea datelor informatice și necesitatea conservării lor;
f) intenția autorității străine de a formula o cerere de asistența judiciară internationala în materie penală.
Cererea de conservare se executa potrivit art. 54 pentru o perioadă care nu poate fi mai mica de 60 de zile și este valabilă până la luarea unei decizii de către autoritățile române competente cu privire la cererea de asistența judiciară internationala în materie penală.
Articolul 64
Dacă în executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se constată că un furnizor de servicii al altui stat este în posesia unor date referitoare la traficul informațional, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice va informa de îndată despre aceasta autoritatea străină solicitanta, comunicând totodată informațiile necesare identificarii respectivului furnizor de servicii.
Articolul 65
O autoritate străină competența poate avea acces la sursele publice române de date informatice publice, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autoritățile române.
O autoritate străină competența poate avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul sau, date informatice stocate în România, dacă are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, să le pună la dispoziție prin intermediul acelui sistem informatic, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autoritățile române.
Articolul 66
Autoritățile române competente pot transmite, din oficiu, autorităților străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal, informațiile și datele deținute, necesare pentru descoperirea infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru soluționarea de către autoritățile străine competente a cauzelor referitoare la aceste infracțiuni.
Articolul 67
Art. 29 din Legea nr. 365/2002
privind comerțul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abroga.
Titlul IV Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnitatilor publice și funcțiilor publice
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 68
Prezentul titlu reglementează conflictul de interese și regimul incompatibilităților ce pot interveni în exercitarea demnitatilor publice și funcțiilor publice.
Articolul 69
Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care exercită următoarele demnitati publice și funcții publice:
a) Președinte al României;
b) deputat și senator;
c) consilier prezidential și consilier de stat din Administrația Prezidentiala;
d) prim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora, prefect și subprefect;
e) magistrați;
f) aleși locali;
g) funcționari publici.
Funcțiile asimilate celor de ministru, secretar de stat și subsecretar de stat din cadrul unor autorități publice centrale sunt cele prevăzute în actele normative privind organizarea și funcționarea acestor autorități.
Prin aleși locali se înțelege primării și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni.
Capitolul 2 Conflictul de interese
Secțiunea 1 Definiție și principii
Articolul 70
Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercita o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natura patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.
Articolul 71
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitatilor publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparenta deciziei și suprematia interesului public.
Secțiunea 2 Conflictul de interese în exercitarea funcției de membru al Guvernului și a altor funcții publice de autoritate din administrația publică centrala și locală
Articolul 72
Persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată sa nu emita un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I.
Obligațiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
Articolul 73
Încălcarea obligațiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativă, dacă nu este o faptă mai grava, potrivit legii.
Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea obligațiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
Verificarea sesizarilor privind încălcarea obligațiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) se face de către Corpul de control al primului-ministru. Rezultatul verificărilor se prezintă primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra măsurilor ce se impun.
Dacă din verificările efectuate potrivit alin. (3) rezultă ca cel în cauza a realizat foloase materiale prin săvârșirea abaterii administrative prevăzute la alin. (1), primul-ministru dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit
pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.
Decizia primului-ministru poate fi atacată la Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea curții de apel este supusă recursului.
Hotărârea judecătorească irevocabilă sau, după caz, decizia primului-ministru, neatacata în termenul prevăzut la alin. (5), se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Persoana care a săvârșit o abatere administrativă constatată potrivit alin. (3)-(6) este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție publică dintre cele prevăzute la art. 72 alin. (1) pentru o perioadă de 3 ani de la data publicării hotărârii judecătorești sau, după caz, a deciziei primului-ministru.
Articolul 74
În cazul conflictului de interese prevăzut în prezenta secțiune, primul-ministru poate fi sesizat de orice persoană sau se poate sesiza din oficiu.
Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunică, în scris, modul de soluționare a sesizării, în termen de 30 de zile de la data soluționării acesteia.
Articolul 75
Persoana care se considera vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenței unui conflict de interese prevăzut în prezenta secțiune se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii, în funcție de natura actului emis sau încheiat.
Secțiunea 3 Conflictul de interese privind alesii locali
Articolul 76
Primării și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați sa nu emita un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu emita o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I.
Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
Dacă în urma controlului asupra legalității actelor juridice încheiate sau emise de persoanele prevăzute la alin. (1) rezultă ca alesul local în cauza a realizat foloase materiale, prefectul dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit
pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.
Orice persoană interesată poate sesiza, în scris, prefectul în legătură cu faptele prevăzute la alin. (1). Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 77
Conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în
art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 78
Persoana care se considera vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenței unui conflict de interese prevăzut în prezenta secțiune se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii, în funcție de natura actului emis sau încheiat.
Secțiunea 4 Conflictul de interese privind funcționarii publici
Articolul 79
Funcționarul public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situații:
a) este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial;
b) participa în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau ruda de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.
În cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și sa-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștința.
În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea șefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcționarul public în cauza, va desemna un alt funcționar public, care are aceeași pregătire și nivel de experienta.
Încălcarea dispozițiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
Capitolul 3 Incompatibilități
Secțiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 80
Incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercita o demnitate publică sau o funcție publică își desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile prezentului titlu.
Secțiunea 2 Incompatibilități privind calitatea de parlamentar
Articolul 81
Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, potrivit Constituției, cu excepția celei de membru al Guvernului.
Prin funcții publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înțelege funcțiile din administrația publică asimilate celor de ministru, funcțiile de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate celor de secretar de stat și subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcțiile din Administrația Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului și al Guvernului, funcțiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorități și instituții publice, funcțiile de consilieri locali și consilieri județeni, de prefecți și subprefecți și celelalte funcții de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcțiile de primar, viceprimar și secretar ai unităților administrativ-teritoriale, funcțiile de conducere și execuție din serviciile publice descentralizate ale ministerelor și celorlalte organe din unitățile administrativ-teritoriale și din aparatul propriu și serviciile publice ale consiliilor județene și consiliilor locale, precum și funcțiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le dețin sa candideze în alegeri.
Articolul 82
Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
a) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
b) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile comerciale prevăzute la lit. a);
c) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților comerciale prevăzute la lit. a);
d) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
e) calitatea de comerciant persoana fizica;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o funcție publică încredințată de un stat străin, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.
În mod excepțional, Biroul permanent al Camerei Deputaților sau Senatului, la propunerea Guvernului și cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acționarilor ori ca membru în consiliul de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice ori al societăților comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
Deputații și senatorii pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creatiei literar-artistice.
Articolul 83
Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se afla în una dintre incompatibilitățile prevăzute de art. 81 și 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.
În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea, demisionand din una dintre funcții.
După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continua sa existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din funcția de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunoștința Camerei din care face parte parlamentarul. Hotărârea Camerei prin care se constata demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevăzută în Regulamentul Camerei Deputaților și în Regulamentul Senatului.
Secțiunea 3 Incompatibilități privind funcția de membru al Guvernului și alte funcții publice de autoritate din administrația publică centrala și locală
Articolul 84
Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu:
a) orice alta funcție publică de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator ori a altor situații prevăzute de Constituție;
b) o funcție de reprezentare profesională salarizata în cadrul organizațiilor cu scop comercial;
c) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
d) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile comerciale prevăzute la lit. c);
e) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților comerciale prevăzute la lit. c);
f) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) o funcție publică încredințată de un stat străin, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.
Funcția de secretar de stat, funcția de subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, precum și cu exercitarea funcțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-i).
În mod excepțional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2) ca reprezentanți ai statului în adunarea generală a acționarilor ori ca membri în consiliul de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice ori al societăților comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat și persoanele care îndeplinesc funcții asimilate acestora pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creatiei literar-artistice.
Articolul 85
Funcția de prefect și subprefect este incompatibilă cu:
a) calitatea de deputat sau senator;
b) funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București;
c) funcția de consilier local sau consilier județean;
d) o funcție de reprezentare profesională salarizata în cadrul organizațiilor cu scop comercial;
e) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
f) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile comerciale prevăzute la lit. e);
g) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților comerciale prevăzute la lit. e);
h) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
i) calitatea de comerciant persoana fizica;
j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
k) o funcție publică încredințată de un stat străin, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.
Prefectii și subprefectii pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creatiei literar-artistice.
Articolul 86
Persoana care exercită una dintre funcțiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 și 85 este obligată, la data depunerii jurământului sau, după caz, la data numirii în funcție, sa declare că nu se afla în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
În cazul în care, în timpul exercitării funcției publice de autoritate prevăzute la art. 84 și 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează:
a) pentru funcția de prim-ministru, ministru și ministru delegat, se aplică dispozițiile corespunzătoare din
privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor;
b) pentru funcția de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora, precum și pentru funcția de prefect și subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administrației publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.
Secțiunea 4 Incompatibilități privind alesii locali
Articolul 87
Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:
a) funcția de consilier local;
b) funcția de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;
e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială;
f) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta funcție asimilată acestora;
k) orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țara sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale.
Primării și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București nu pot deține, pe durata exercitării mandatului, funcția de consilier județean.
Primării și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creatiei literar-artistice.
Articolul 88
Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu:
a) funcția de primar sau viceprimar;
b) funcția de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;
d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes național care își are sediul sau care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
f) funcția de reprezentant al statului la o societate comercială care își are sediul ori care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora.
O persoana nu poate exercita în același timp un mandat de consilier local și un mandat de consilier județean.
Articolul 89
Calitatea de ales local este incompatibilă și cu calitatea de acționar semnificativ la o societate comercială înființată de consiliul local, respectiv de consiliul județean.
Incompatibilitatea exista și în situația în care soțul sau rudele de gradul I ale alesului local dețin calitatea de acționar semnificativ la unul dintre agenții economici prevăzuți la alin. (1).
Prin acționar semnificativ se înțelege persoana care exercită drepturi aferente unor acțiuni care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
Articolul 90
Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Articolul 91
Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcție incompatibilă cu cea de ales local.
În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soțul sau ruda de gradul I a acestuia devin acționari.
Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceasta funcție. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secțiuni este obligat sa demisioneze din una dintre funcțiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
În situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunța la una dintre cele doua funcții incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constata încetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.
Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competența.
În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali și consilierilor județeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor
privind alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 92
Încălcarea dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
Consilierii locali și consilierii județeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligația ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa renunțe la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.
Încălcarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.
Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier județean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale.
Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competența.
Prevederile alin. (1) și (3) nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada ca încălcarea dispozițiilor art. 90 a încetat.
Articolul 93
Prevederile art. 90 se aplică și persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului județean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societățile înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
Încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă.
Constatarea încetării raporturilor de muncă se face prin ordin sau dispoziție a conducătorilor autorităților publice sau ai agenților economici prevăzuți la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
Secțiunea 5 Incompatibilități privind funcționarii publici
Articolul 94
Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice alta funcție publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică.
Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepția cazului în care funcționarul public este suspendat din funcția publică, în condițiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociații familiale sau ca persoana fizica autorizata;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
Funcționarii publici care, în exercitarea funcției publice, au desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale sau alte unități cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-și desfășoare activitatea și nu pot acorda consultanța de specialitate la aceste societăți timp de 3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici.
Funcționarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce privește efectuarea unor acte în legătură cu funcția publică pe care o exercită.
În situația prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcționarul public este reincadrat în funcția publică deținută sau într-o funcție similară.
Articolul 95
Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcționarii publici respectivi sunt soți sau rude de gradul I.
Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care șeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.
Persoanele care se afla în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunțarea la calitatea de demnitar.
Orice persoană poate sesiza existenta situațiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).
Situațiile prevăzute la alin. (1) și neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (3) se constata de către șeful ierarhic superior al funcționarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcționarii publici soți sau rude de gradul I.
Situațiile prevăzute la alin. (2) și neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (3) se constata, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar și funcționarul public soț sau ruda de gradul I.
Articolul 96
Funcționarii publici pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creatiei literar-artistice.
În situația funcționarilor publici care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituția publică la care aceștia sunt numiți.
Articolul 97
Funcționarul public poate candida pentru o funcție eligibilă sau poate fi numit într-o funcție de demnitate publică.
Raportul de serviciu al funcționarului public se suspenda:
a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;
b) până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit.
Articolul 98
Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
Funcționarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice și sa exprime sau sa apere în mod public pozițiile unui partid politic.
Funcționarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria inaltilor funcționari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcția publică.
Capitolul 4 Alte conflicte de interese și incompatibilități
Articolul 99
Persoanelor care exercită următoarele demnitati publice și funcții publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:
a) membrii Curții de Conturi;
b) președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție;
c) Avocatul Poporului și adjunctii săi;
d) membrii Consiliului Concurentei;
e) membrii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare;
f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administrație și angajații cu funcții de conducere ai Băncii Naționale a României;
g) directorul Serviciului Roman de Informații, prim-adjunctul și adjunctii săi;
h) directorul Serviciului de Informații Externe și adjunctii săi;
i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
j) membrii Consiliului Național al Audiovizualului;
k) membrii consiliilor de administrație și ai comitetelor directoare ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune;
l) membrii Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
m) directorul general și membrii consiliului director al Agenției Naționale de Presa ROMPRES
li se aplică dispozițiile art. 72 și regimul incompatibilităților prevăzut în prezentul titlu pentru miniștri și, respectiv, secretari de stat, precum și incompatibilitățile prevăzute în legi speciale.
Persoanele prevăzute la alin. (1) pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creatiei literar-artistice.
Dispozițiile art. 73 și 74 se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute la alin. (1) de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Persoanele care ocupa demnitățile publice și funcțiile publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor prevăzute la alin. (1), dacă se afla într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului.
În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), persoanele care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute la alin. (1) vor opta între aceste funcții și cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionand din funcția care a generat cazul de incompatibilitate.
După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), dacă starea de incompatibilitate continua sa existe, persoana care ocupa funcția sau demnitatea publică este considerată demisionata din aceasta funcție. Demisia se aduce la cunoștința Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului. Hotărârea Camerei prin care se constata demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 100
Consilierilor prezidentiali și consilierilor de stat din Administrația Prezidentiala li se aplică dispozițiile art. 72 și regimul incompatibilităților prevăzut în prezentul titlu pentru miniștri și, respectiv, secretari de stat.
Consilierii prezidentiali și consilierii de stat din Administrația Prezidentiala pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creatiei literar-artistice.
Dispozițiile art. 73 și 74 se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute la alin. (1) de către Președintele României.
Procedurile de constatare a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare al Administrației Prezidențiale.
Capitolul 5 Reglementări privind magistrații
Articolul 101
Funcția de judecător și procuror este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
Articolul 102
Magistraților le este interzis:
a) sa desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
b) să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare sau financiare, companii naționale, societăți naționale ori regii autonome;
c) sa desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Articolul 103
Magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice.
Magistrații nu pot să facă parte din partide politice ori sa desfășoare activități cu caracter politic.
Magistrații au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
Articolul 104
Magistraților le este interzisă orice manifestare contrară demnității funcției pe care o ocupa ori de natura sa afecteze imparțialitatea sau prestigiul acesteia.
Articolul 105
Magistraților le este interzis sa participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:
a) dacă sunt soți sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;
b) dacă ei, sotii sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauza.
Dispozițiile alin. (1) se aplică și magistratului care participa, în calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soțul sau ruda până la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.
Dispozițiile alin. (1) și (2) se completează cu prevederile Codului de procedura civilă și ale Codului de procedura penală referitoare la incompatibilități, abținere și recuzare.
Articolul 106
Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanța unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de judecător.
Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistența juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de procuror.
Articolul 107
Magistrații au obligația de a aduce de îndată la cunoștința președintelui instanței sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcționează orice ingerinta în actul de justiție, de natura politica sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.
Articolul 108
Încălcarea dispozițiilor art. 101-105 și 107 constituie abateri disciplinare și se sancționează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu:
a) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni;
b) îndepărtarea din magistratura.
Sancțiunile disciplinare se aplică de către Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite în
pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Judecătorul sau procurorul sancționat cu îndepărtarea din magistratura nu poate ocupa nici o funcție de specialitate juridică timp de 3 ani.
Articolul 109
Magistrații pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic.
Magistrații pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internaționale.
Articolul 110
Dispozițiile art. 101-104, 107 și 109 se aplică în mod corespunzător și judecătorilor Curții Constituționale.
Capitolul 6 Dispoziții comune
Articolul 111
Persoanele care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declarație de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcțiile și activitățile pe care le desfășoară, cu excepția celor legate de mandatul sau funcția publică pe care o exercită.
Funcțiile și activitățile care se includ în declarația de interese sunt:
a) funcțiile deținute în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale ori partide politice;
b) activitățile profesionale remunerate;
c) calitatea de acționar sau asociat la societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare și financiare.
Persoanele prevăzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte funcții sau nu desfășoară alte activități decât cele legate de mandatul sau funcția pe care o exercită, depun o declarație în acest sens.
Articolul 112
Declarația de interese se depune în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau în termen de 15 zile de la data validării mandatului ori, după caz, de la data numirii în funcție.
Persoanele care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu vor actualiza declarațiile de interese ori de câte ori intervin schimbări care, potrivit art. 111 alin. (2), trebuie înscrise în aceste declarații. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii, modificării sau încetării funcțiilor sau activităților.
Articolul 113
Declarațiile de interese sunt publice și se depun după cum urmează:
a) Președintele României, la șeful Cancelariei Administrației Prezidențiale;
b) deputații și senatorii, la secretarul general al Camerei din care aceștia fac parte;
c) consilierii prezidentiali și consilierii de stat din Administrația Prezidentiala, la șeful Cancelariei Administrației Prezidențiale;
d) membrii Guvernului, secretarii de stat și subsecretarii de stat, la secretarul general al Guvernului;
e) persoanele care îndeplinesc funcții asimilate celei de ministru, secretar de stat sau subsecretar de stat, la secretarul general al autorității publice sub controlul căreia se afla;
f) magistrații, la președintele instanței sau la conducătorul parchetului la care funcționează; președinții instanțelor și conducătorii parchetelor, la președinții instanțelor și, respectiv, conducătorii parchetelor superioare; președintele Curții Supreme de Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie, la Consiliul Superior al Magistraturii;
g) prefectii și subprefectii, la secretarul general al prefecturii;
h) alesii locali, la secretarul unității administrativ-teritoriale;
i) funcționarii publici, la compartimentul de resurse umane din cadrul autorităților publice, instituțiilor publice sau, după caz, al unităților din care fac parte.
Numele persoanelor prevăzute la alin. (1), care, în mod nejustificat, nu depun declarația de interese potrivit art. 112, se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorități ori instituții publice centrale, prefecturilor sau consiliilor județene, după caz.
Evidenta declarațiilor de interese se consemnează într-un registru special, denumit "Registrul declarațiilor de interese", al cărui model se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 114
Se interzice folosirea de către o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu exercițiul demnității sau funcției sale.
Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoțit de calitatea persoanei care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau străin, precum și a vreunui produs comercial, național sau străin.
Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnatura persoanei care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepția publicității gratuite pentru scopuri caritabile.
Se interzice persoanelor care exercită o demnitate publică sau o funcție publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea directa sau indirecta a informațiilor care nu sunt publice, obținute în legătură cu exercitarea atribuțiilor, în scopul obținerii de avantaje pentru ei sau pentru alții.
Capitolul 7 Dispoziții finale
Articolul 115
Alte cazuri de incompatibilități și interdicții sunt cele stabilite prin legi speciale.
Articolul 116
Prefectii sunt obligați sa verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situația tuturor aleșilor locali din județ. În acest scop, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, precum și conducătorii oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale sunt obligați sa pună la dispoziția prefectului și a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt aplicabile incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de prezentul titlu.
Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sancțiuni, potrivit legii.
Articolul 117
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga dispozițiile
art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001
privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit. b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 și teza finala a art. 152 "iar consilierii în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi își vor exercita mandatul până la următoarele alegeri locale" din
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 5/2002
privind instituirea unor interdicții pentru alesii locali și funcționarii publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobată și modificată prin
Titlul V Grupurile de interes economic
Capitolul 1 Grupurile de interes economic
Secțiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 118
Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinata, în scopul inlesnirii sau dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor activității respective.
Grupul de interes economic este persoana juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.
Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
Activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi și să aibă doar un caracter accesoriu față de aceasta.
Grupul nu poate:
a) exercita, în mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activității membrilor săi sau a unei alte persoane juridice, în special în domeniile personalului, finanțelor și investițiilor;
b) să dețină acțiuni, părți sociale sau de interes, în mod direct sau indirect, la una dintre societățile comerciale membre; deținerea de acțiuni, părți sociale sau de interes în alta societate comercială este permisă doar în măsura în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor grupului și dacă se face în numele membrilor;
c) angaja mai mult de 500 de persoane;
d) fi folosit de către o societate comercială în scopul creditarii, în alte condiții decât cele prevăzute expres de
privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a unui administrator ori director al societății comerciale sau a soțului, rudelor sau afinilor până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operațiunea de creditare privește o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singura sau împreună cu una dintre persoanele sus-menționate, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris;
e) fi folosit de către o societate comercială în scopul transmiterii de bunuri, în alte condiții decât cele prevăzute expres de
Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, la și de la administratorul sau directorul societății comerciale ori soțul, rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operațiunea privește o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singura sau împreună cu una dintre persoanele sus-menționate, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepția cazului în care una dintre societățile comerciale respective este filiala celeilalte;
f) să fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic.
Grupul de interes economic nu poate emite acțiuni, obligațiuni sau alte titluri negociabile.
Articolul 119
Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligațiile grupului și solidar, în lipsa unei stipulații contrare cu terții co-contractanți. Creditorii grupului se vor indrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obligațiile lui și, numai dacă acesta nu le plătește în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea indrepta împotriva membrilor grupului.
Prin derogare, la prevederile alin. (1) și în măsura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligațiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă terților de la data mentionarii în registrul comerțului și a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Secțiunea 2 Constituirea grupului de interes economic
Articolul 120
Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toți membrii și încheiat în forma autentică, denumit act constitutiv.
Semnatarii actului constitutiv, precum și persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt considerați fondatori.
Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înșelăciune, delapidare, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influența, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, precum și pentru infracțiunile prevăzute de
Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, infracțiunile prevăzute de
pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare, și infracțiunile de spalare a banilor prevăzute de
pentru prevenirea și sancționarea spalarii banilor, cu modificările ulterioare.
Prevederile alin. (3) se aplică, în mod corespunzător, și persoanelor cu funcții de administrator, cenzor și lichidator al grupului de interes economic.
Articolul 121
Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.
În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfășurarea activității grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minima și pot avea orice natură.
Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrară se considera nulă.
Articolul 122
Actul constitutiv al grupului de interes economic stabilește modul de organizare a grupului, în condițiile stabilite de prezentul titlu, și va cuprinde:
a) denumirea, precedată sau urmată de sintagma "grup de interes economic" ori de initialele "G.I.E.", sediul și, dacă este cazul, emblema grupului;
b) numele și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridică, sediul și naționalitatea membrilor, persoane juridice;
c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în funcție de forma juridică a acestora;
d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului și a activității principale, precum și a naturii comerciale sau necomerciale a activității;
e) capitalul subscris și cel vărsat, cu menționarea aportului fiecărui membru și a modului de vărsare a acestuia, valoarea aportului în natura și a modului de evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital;
f) durata grupului;
g) membrii care reprezintă și administrează grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat, precum și condițiile în care aceștia pot fi revocați;
h) clauze privind controlul gestiunii grupului de către organele statutare, controlul acesteia de către membri, precum și documentele la care aceștia vor putea să aibă acces pentru a se informa și a-și exercită controlul;
i) sediile secundare - sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fără personalitate juridică -, atunci când se înființează o dată cu grupul, sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înființare;
j) modul de dizolvare și de lichidare a grupului.
Orice modificare a actului constitutiv va fi realizată în condițiile prevăzute la încheierea sa, va fi menționată în registrul comerțului și va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; modificările sunt opozabile de la data publicării.
Articolul 123
În cursul existenței sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.
Orice membru al grupului se poate retrage în condițiile prevăzute de actul constitutiv, cu condiția îndeplinirii prealabile a obligațiilor sale specifice de membru.
Articolul 124
La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea firmei și a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada ca grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa indicată.
Sediul grupului trebuie stabilit:
a) fie la locul în care se afla administrația centrala a grupului;
b) fie la locul în care se afla administrația centrala a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul unei persoane fizice, activitatea principala a acesteia, dacă grupul exercita o activitate în locul menționat.
La sediul indicat de grup vor putea funcționa mai multe persoane juridice, dacă cel puțin o persoană este, în condițiile legii, asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane juridice.
Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, dacă din documentația prezentată nu rezultă ca sunt îndeplinite condițiile legale.
Secțiunea 3 Înmatricularea grupului de interes economic
Articolul 125
În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerțului în a cărui raza teritorială își va avea sediul grupul.
Cererea va fi însoțită de:
a) actul constitutiv al grupului;
b) dovada efectuării vărsămintelor, în condițiile actului constitutiv, dacă este cazul;
c) dacă este cazul, actele privind proprietatea asupra aporturilor în natura, iar în cazul în care printre ele figurează și imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
d) actele constatatoare ale operațiunilor încheiate în contul grupului și aprobate de membri;
e) dovada sediului declarat;
f) declarația pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor și cenzorilor ca îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul titlu.
Autorizațiile de funcționare a grupului vor fi solicitate de către Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerțului, în condițiile prevăzute de
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 76/2001
privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționarii comercianților, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 126
În cazul în care cerințele legale sunt îndeplinite, judecătorul-delegat, prin încheiere pronunțată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerințe, va autoriza constituirea grupului și va dispune înmatricularea lui în registrul comerțului, în condițiile prevăzute de
privind registrul comerțului, republicată, cu modificările ulterioare.
Încheierea de înmatriculare va reda mențiunile actului constitutiv prevăzute la art. 122.
Articolul 127
Grupul de interes economic dobândește personalitate juridică de la data înmatriculării sale în registrul comerțului.
Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunțării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizeaza înmatricularea grupului.
Înmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.
Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini, în nume propriu, cu titlu principal și într-o maniera obișnuită, toate faptele de comerț necesare realizării scopului sau.
Articolul 128
Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în condițiile legii, următoarele:
a) orice modificare a actului constitutiv al grupului, inclusiv orice modificare în componenta grupului;
b) înființarea sau desființarea tuturor sucursalelor, reprezentantelor și celorlalte entități fără personalitate juridică;
c) hotărârea judecătorească prin care se declara nulitatea grupului;
d) hotărârea de desemnare a administratorului sau administratorilor grupului, numele/denumirea acestora, mențiunea dacă administratorii pot acționa individual sau împreună, precum și încetarea atribuțiilor acestora;
e) cesiunea, în tot sau în parte, a părților de interes ale unui membru;
f) hotărârea membrilor grupului sau hotărârea judecătorească de dizolvare a grupului;
g) hotărârea de desemnare a lichidatorilor grupului, numele/denumirea acestora, precum și încetarea atribuțiilor acestora;
h) terminarea lichidării grupului;
i) propunerea de mutare a sediului într-un stat străin;
j) clauza prin care noii membri sunt exonerati de la plata datoriilor grupului, născute anterior admiterii lor în grup.
Articolul 129
Grupul de interes economic este obligat sa publice integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condițiile legii:
a) actul constitutiv al grupului;
b) actele modificatoare ale acestuia;
c) mențiunile referitoare la codul de înregistrare al grupului, data și locul înregistrării, precum și radierea grupului;
d) documentele și mențiunile prevăzute la art. 128 lit. b)-j).
Articolul 130
Dispozițiile referitoare la constituirea, înmatricularea și funcționarea filialelor și sucursalelor societăților comerciale, prevăzute de
Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător filialelor și, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.
Articolul 131
Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.
În termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevăzute la alin. (1), aceasta va fi menționată, prin grija administratorilor grupului, în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
În termen de doua luni de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, orice persoană interesată poate face opoziție la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine publică, în condițiile prevăzute de
art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluționează opoziția la decizia de transfer al sediului se menționează, din oficiu, în registrul comerțului.
Înregistrarea grupului în registrul corespunzător din statul străin nu va fi opozabilă terților decât după momentul în care decizia de schimbare a sediului devine efectivă.
Radierea grupului din registrul comerțului este posibila doar ulterior prezentării dovezii efectuării înregistrării grupului în registrul din statul străin.
Până la efectuarea mențiunii cu privire la radierea grupului, în registrul comerțului, terții se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepția cazului în care grupul face dovada ca aceștia au cunoscut existenta sediului din statul străin.
Articolul 132
Reprezentanții grupului sunt obligați să depună la oficiul registrului comerțului semnăturile lor, la data completării cererii de înregistrare, dacă au fost numiți prin actul constitutiv, iar cei aleși în timpul funcționarii grupului, în termen de 15 zile de la alegere.
Dispoziția alin. (1) se aplică în mod corespunzător și conducătorilor sucursalelor.
Secțiunea 4 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a grupului de interes economic
Articolul 133
Când actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerința legală pentru constituirea grupului, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care membrii sau reprezentanții grupului inlatura asemenea neregularități. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.
Articolul 134
În cazul în care fondatorii sau reprezentanții grupului nu au cerut înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerțului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.
Articolul 135
În cazul unor neregularități constatate după înmatriculare, grupul este obligat sa ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularități.
Dacă grupul nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului sa oblige organele societății, sub sancțiunea plății de daune cominatorii, să le regularizeze.
Dreptul la acțiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului.
Articolul 136
Fondatorii, reprezentanții grupului, precum și primii membri ai organelor de conducere, de administrare și de control ale grupului răspund nelimitat și solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitățile prevăzute la art. 133-135.
Articolul 137
Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse terților, în afară de cazul în care grupul face dovada ca aceștia le cunoșteau.
Operațiunile efectuate de grup înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului-delegat nu sunt opozabile terților, dacă aceștia dovedesc ca au fost în imposibilitate de a lua cunoștința de ele.
Articolul 138
Terții pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte.
Articolul 139
Fondatorii, reprezentanții și alte persoane, care au lucrat în numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar și nelimitat față de terți pentru actele juridice încheiate cu aceștia pe seama grupului, în afară de cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încă de la data încheierii lor.
Articolul 140
Nici grupul și nici terții nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligațiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanților, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci când aceasta numire a fost publicată în conformitate cu dispozițiile legale.
Grupul nu poate invoca față de terți numirile în funcțiile menționate la alin. (1) sau încetarea acestor funcții, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu dispozițiile legale.
Articolul 141
În raporturile cu terții, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedește ca terții cunoșteau sau, în împrejurările date, trebuiau sa cunoască depășirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoașterii.
Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale grupului, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terților, chiar dacă au fost publicate.
Actul constitutiv va putea prevedea ca grupul va răspunde în mod valabil doar în cazul în care doi sau mai mulți administratori acționează împreună. O asemenea clauza este opozabilă terților numai în condițiile publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condițiile prevăzute la art. 129.
Articolul 142
Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerțului poate fi declarata de tribunal numai atunci când:
a) lipsește actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în forma autentică;
b) toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;
c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipsește încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;
e) lipsește autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care aceasta autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfășurarea anumitor activități, precum cea bancară sau de asigurări;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul și obiectul de activitate al grupului.
Articolul 143
Nulitatea nu poate fi declarata în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu excepția situației în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.
Articolul 144
Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulității.
În cazul în care, pentru acoperirea nulității, este necesară convocarea membrilor grupului sau comunicarea către aceștia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentația aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii sa adopte hotărârea.
Articolul 145
Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulității a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare. Dispozițiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.
Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulității se vor numi și lichidatorii grupului.
Tribunalul va comunică dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerțului, care, după menționare, îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.
Membrii grupului răspund pentru obligațiile acestora până la acoperirea lor în conformitate cu prevederile art. 119.
Articolul 146
Declararea nulității grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.
Nici grupul și nici membrii săi nu pot opune terților de buna-credința nulitatea grupului.
Articolul 147
Prevederile cap. V "Unele dispoziții procedurale" din cadrul titlului II "Constituirea societăților comerciale" al
Legii nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică, în mod corespunzător, în ceea ce privește grupurile de interes economic.
Secțiunea 5 Funcționarea grupurilor de interes economic
Articolul 148
Administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară de restricțiile arătate în actul constitutiv.
Ei sunt obligați sa ia parte la toate adunările grupului, la consiliile administratorilor și la organele de conducere similare acestora.
Articolul 149
Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.
În cazul încălcării prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operațiune.
Administratorul care fără drept își substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.
Articolul 150
Obligațiile și răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de prezentul titlu și de dispozițiile referitoare la mandat.
Articolul 151
Administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru:
a) existenta registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
b) exactă îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun.
Acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor grupului, însă aceștia o vor putea exercita numai atunci când, prin operațiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenta, în mod repetat, obligațiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii reglementate de
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 152
În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect, scrisoare, anunț, publicație sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie să se precizeze:
a) denumirea, însoțită de mențiunea "grup de interes economic" sau de initialele "G.I.E.";
b) sediul;
c) codul unic de înregistrare și oficiul registrului comerțului în care a fost înmatriculat grupul;
d) acolo unde este cazul, mențiunea ca grupul se afla în lichidare;
e) acolo unde este cazul, mențiunea ca administratorii trebuie să acționeze împreună, conform prevederilor art. 128 lit. d).
Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu.
Articolul 153
Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipata sau prelungirea duratei grupului, în condițiile stipulate prin actul constitutiv.
Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotărârile sau o parte din acestea să fie adoptate în anumite condiții privind cvorumul și majoritatea necesară. În lipsa unei asemenea stipulații, hotărârile se adoptă cu votul unanim al membrilor.
Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula ca aceste hotărâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor; actul constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare și adoptare a hotărârilor.
Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind:
a) modificarea obiectului grupului;
b) modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;
c) modificarea condițiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor;
d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv;
e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;
f) modificarea oricărei alte obligații a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
g) orice alta modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Actul constitutiv poate stabili ca anumiti membri sa dispună de un număr de voturi diferit de al celorlalți, dar fără ca prin aceasta un membru să dețină majoritatea voturilor. În lipsa unei asemenea stipulații se considera ca fiecare membru dispune de câte un vot.
Articolul 154
La inițiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru, administratorii sunt obligați sa convoace de îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intră în atribuțiile adunării.
Adunarea generală se va întruni în termenul prevăzut de actul constitutiv, dar care nu poate fi mai scurt de 10 zile și mai lung de o luna de la data convocării.
La solicitarea oricărei persoane interesate și cu audierea părților, instanța de la sediul grupului va putea ordonă convocarea adunării generale, dacă aceasta nu este convocată de către administratori; prin hotărârea de convocare a adunării generale instanța va desemna, dintre membrii grupului, persoana care va prezida adunarea generală.
Toți membrii grupului vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, sa țină o adunare generală și sa ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei.
Articolul 155
Convocarea poate fi facuta prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puțin 10 zile înainte de data ținerii adunării, la adresa membrului, astfel cum figurează în evidentele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă grupului, dacă nu i-a fost comunicată în scris de membru.
Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării generale.
Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor.
Articolul 156
Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultării membrii îi vor putea sesiza, în scris, pe administratori, care vor trebui să le răspundă, tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării.
Dacă administratorii nu răspund în termenul stabilit la alin. (1), membrii se vor putea adresa instanței competente, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.
Articolul 157
Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le atribuțiile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
Prin vot unanim membrii pot decide și asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, în afară de cazul în care administratorii au fost numiți prin actul constitutiv.
Articolul 158
O persoana juridică poate fi numita sau aleasă administrator al unui grup de interes economic.
Drepturile și obligațiile părților se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridică este obligată să își desemneze unul sau mai mulți reprezentanți permanenți, persoane fizice. Reprezentantul este supus acelorași condiții și obligații și are aceeași responsabilitate civilă și penală ca și un administrator, persoana fizica, ce acționează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau sa i se micșoreze răspunderea solidară.
Când persoana juridică își revoca reprezentantul, ea are obligația sa numească în același timp un înlocuitor.
Articolul 159
Fiecare administrator va trebui să depună o garanție pentru administrația sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală. Garanția nu poate fi mai mica decât dublul remunerației lunare.
Garanția se va depune înainte de preluarea funcției de către administrator; ea poate fi depusa și de un terț.
Dacă garanția nu va fi depusa înainte de data preluării funcției, administratorul este considerat demisionat.
Garanția rămâne la dispoziția grupului și nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat situația financiară a ultimului exercițiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcție și i-a dat descărcare.
Articolul 160
Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerțului, în condițiile prevăzute la art. 132 alin. (1), o dată cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atributia de cenzor din care rezultă depunerea garanției.
Articolul 161
Dacă un administrator ia inițiativa unei operațiuni ce depășește limitele operațiunilor obișnuite activității pe care o exercită grupul, acesta trebuie să îi înștiințeze pe ceilalți administratori, înainte de a o încheia, sub sancțiunea suportării pierderilor ce ar rezultă din aceasta.
În caz de opoziție a vreunuia dintre ei, vor decide membrii care reprezintă majoritatea.
Operațiunea încheiată împotriva opoziției făcute este valabilă față de terții cărora nu li se va fi comunicat aceasta opoziție.
Articolul 162
Membrul care, într-o operațiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operațiune.
Membrul care contravine dispozițiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate grupului, dacă, fără votul sau, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.
Articolul 163
Membrul care, fără consimțământul scris al celorlalți membri, întrebuințează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul sau ori în cel al unei alte persoane este obligat sa restituie grupului beneficiile ce au rezultat și sa plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.
Articolul 164
Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul grupului.
Membrul care contravine acestei dispoziții este răspunzător de sumele luate și de daune.
Se vor putea stipula, prin actul constitutiv, condițiile în care membrii pot lua din casa grupului anumite sume, cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile lor particulare.
Articolul 165
Grupul nu poate avea drept scop obținerea de profituri pentru sine.
Dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situației financiare anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părți egale.
Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o formă, sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezerva.
În cazul în care cheltuielile depășesc veniturile grupului, diferența va fi acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părți egale.
Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie dividende, care sunt supuse impozitării, în condițiile legii.
Articolul 166
Când aportul la capitalul grupului aparține mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar față de grup și trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.
Articolul 167
Membrii sunt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă.
Hotărârea judecătorească obținută împotriva grupului este opozabilă fiecărui membru.
Articolul 168
Pentru aprobarea situației financiare și pentru deciziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorității membrilor.
Articolul 169
Cesiunea sau constituirea unei garanții asupra părții de interes către membri sau terți este posibila cu acordul unanim al membrilor.
Constituirea unei garanții asupra părții de interes către membri sau terți este posibila și în cazul în care aceasta a fost permisă prin actul constitutiv al grupului. În acest caz însă, un terț nu poate deveni membru al grupului, prin dobândirea părții de interes respective, decât cu acordul unanim al celorlalți membri.
Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul sau de capital.
Fața de terți cedentul rămâne răspunzător potrivit dispozițiilor privind excluderea membrilor.
Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui membru, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 182 și 186.
Articolul 170
Dreptul de a reprezenta grupul aparține fiecărui administrator, în afară de cazul în care exista stipulație contrară în actul constitutiv.
Articolul 171
Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, se va decide prin votul majorității membrilor.
Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o paguba mare grupului, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalți, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administrație.
Articolul 172
Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată.
Articolul 173
Situația financiară anuală a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situația financiară va fi depusa de administratori, în termen de 15 zile, la administrația finanțelor publice. Un exemplar al situației financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerțului.
Aprobarea situației financiare anuale de către adunarea generală nu împiedica exercitarea acțiunii în răspundere împotriva administratorilor.
Secțiunea 6 Modificarea actului constitutiv
Articolul 174
Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condițiilor de fond și de forma prevăzute pentru încheierea lui.
Modificările privind mutarea sediului grupului, schimbarea obiectului principal de activitate, fuziunea/divizarea, reducerea/prelungirea duratei grupului, dizolvarea și lichidarea acestuia se vor menționa în registrul comerțului în baza încheierii judecătorului-delegat. Celelalte modificări se vor menționa, cu respectarea dispozițiilor legale, în baza rezoluției directorului oficiului registrului comerțului. Aceasta rezoluție are, în mod corespunzător, regimul legal al încheierii judecătorului-delegat.
Actul adițional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerțului și se menționează în acest registru. Actul modificator se publică integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi și, în aceasta forma, va fi depus la oficiul registrului comerțului.
În forma actualizată potrivit alineatului precedent se pot omite numele sau denumirea și celelalte date de identificare ale fondatorilor și ale primilor membri ai organelor grupului.
Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel puțin 5 ani de la data înmatriculării grupului și numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.
Articolul 175
Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziție, în condițiile
art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat inițial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.
Când opoziția a fost admisă, membrii trebuie să decidă, în termen de o luna de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înțeleg sa renunțe la prelungire sau sa excludă din grup membrul debitor al oponentului.
În acest din urmă caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situații financiare aprobate.
În caz de contestație asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse răscumpărării, aceasta urmează să fie determinata de către un expert desemnat de părți sau în lipsa acordului acestora, de către tribunal, prin încheiere irevocabilă.
Articolul 176
În cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător reducerii sau majorării capitalului societăților în nume colectiv.
Secțiunea 7 Încetarea calității de membru. Excluderea și retragerea membrilor grupului de interes economic
Articolul 177
Calitatea de membru încetează, după caz, prin:
a) excludere;
b) retragere;
c) cesiune a părților de interes, în condițiile legii și ale actului constitutiv;
d) deces, respectiv încetarea personalității juridice, în condițiile legii.
Poate fi exclus din grupul de interes economic:
a) membrul care, pus în întârziere, nu efectuează aportul la care s-a obligat;
b) membrul în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) membrul care se amesteca fără drept în administrație, contravine dispozițiilor art. 163 ori tulbura sau ameninta cu tulburarea grava a funcționarii grupului;
d) membrul administrator care comite frauda în dăuna grupului sau se servește de semnatura grupului ori de capitalul acestuia în folosul sau sau al altora;
e) membrul împotriva căruia exista un titlu executoriu deținut de un terț care se opune la hotărârea de prelungire a duratei grupului, în condițiile prevăzute la art. 175.
Articolul 178
De îndată ce un membru încetează sa apartina unui grup, administratorii îi vor informa pe ceilalți membri asupra faptului respectiv și vor depune diligențele necesare efectuării mențiunii în registrul comerțului și publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
În cazul în care administratorii nu întreprind măsurile prevăzute la alin. (1), orice persoană interesată poate acționa în vederea realizării acestor măsuri.
Articolul 179
Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continua sa existe după ce unui membru i-a încetat aceasta calitate, în condițiile prevăzute în actul constitutiv sau stabilite cu acordul unanim al membrilor rămași.
Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor dobândite de o persoană în conformitate cu dispozițiile art. 169 alin. (1), respectiv art. 186 alin. (2).
Articolul 180
Excluderea se pronunța, la cererea majorității membrilor grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin hotărâre judecătorească.
La soluționarea cererii de excludere se vor cita grupul și membrul pârât.
Ca urmare a excluderii, instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalți membri.
Hotărârea definitivă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerțului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publică, la cererea grupului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Articolul 181
Membrul exclus răspunde de pierderi și are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
Membrul exclus nu are dreptul la o parte proporțională din patrimoniul grupului, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter definitiv.
Articolul 182
Membrul exclus rămâne obligat față de terți pentru operațiunile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.
Dacă, în momentul excluderii sunt operațiuni în curs de executare, membrul este obligat sa suporte consecințele și nu își va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operațiuni.
Dreptul la acțiune împotriva membrului exclus, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării mențiunii vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Articolul 183
Orice membru al grupului se poate retrage din grup:
a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalți membri;
c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
În situația prevăzută la alin. (1) lit. c) instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalți membri.
Drepturile membrului retras, cuvenite pentru părțile sale de interes, se stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de aceștia sau, în caz de neînțelegere, de tribunal, prin încheiere irevocabilă.
Drepturile membrului retras, menționate la alin. (3), nu vor putea fi stabilite în avans ca o sumă forfetara.
Prevederile art. 182 referitoare la răspunderea membrului exclus față de obligațiile izvorâte din activitatea grupului până la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere se aplică în mod corespunzător membrului retras, precum și celui căruia îi încetează în alt mod aceasta calitate.
Secțiunea 8 Dizolvarea, fuziunea și divizarea grupului de interes economic
Articolul 184
Grupul de interes economic se dizolva prin:
a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;
c) declararea nulității grupului;
d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu excepția cazului în care actul constitutiv dispune altfel;
e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave dintre membri, care împiedica funcționarea grupului, precum și la cererea oricărei autorități publice competente;
f) declararea falimentului grupului;
g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.
În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) membrii trebuie să fie consultați, cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea duratei grupului, cu privire la eventuala prelungire a acestuia.
În lipsa, la cererea oricăruia dintre membri, tribunalul va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, efectuarea consultării.
Articolul 185
Grupul se dizolva prin intrarea în faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea personalității juridice, în condițiile legii, a unuia dintre membri, când, datorită acestor cauze, numărul membrilor s-a redus la unul singur.
Se exceptează cazul când în actul constitutiv exista clauza de continuare cu moștenitorii.
Articolul 186
Dacă un membru decedează și dacă nu exista convenție contrară, grupul trebuie să plătească partea ce se cuvine moștenitorilor, după ultima situație financiară aprobată, în termen de 3 luni de la notificarea decesului membrului, dacă membrii rămași nu decid, în unanimitate, sa continue grupul cu moștenitorii care consimt la aceasta.
În cazul decesului unui membru, nici o altă persoană nu poate deveni membru în locul sau, cu excepția cazului în care actul constitutiv dispune altfel sau, în lipsa unei dispoziții exprese în acest sens, numai cu acordul unanim al membrilor rămași.
Moștenitorii rămân răspunzători, potrivit art. 181, până la publicarea schimbărilor intervenite.
Articolul 187
În caz de dizolvare a grupului prin hotărâre a membrilor, aceștia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atâta timp cat nu s-a făcut nici o repartiție din activ.
Noua hotărâre se menționează în registrul comerțului, după care oficiul registrului comerțului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.
Creditorii și orice parte interesată pot face opoziție la tribunal împotriva hotărârii, în condițiile
art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 188
Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afară de cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. a).
Înscrierea și publicarea se vor face conform art. 174, când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale, și în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, când dizolvarea a fost pronunțată de justiție.
În cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunța de judecătorul-sindic prin aceeași încheiere prin care se decide intrarea în faliment a grupului.
Articolul 189
Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege.
Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operațiuni; în caz contrar, ei sunt personal și solidar răspunzători pentru operațiunile pe care le-au întreprins.
Interdicția prevăzută la alin. (2) se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata grupului ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarata prin sentinta judecătorească.
Grupul își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea acesteia.
Articolul 190
Dizolvarea grupului înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect față de terți numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Articolul 191
Membrii grupului pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul și majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, și modul de lichidare a grupului, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea și lichidarea patrimoniului grupului și când asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.
Articolul 192
La cererea oricărei persoane interesate, tribunalul va putea pronunța dizolvarea grupului în cazurile în care:
a) grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului;
c) grupul și-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediu sau membrii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscută.
Dispozițiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care grupul a fost în inactivitate temporară anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului. Durata inactivității nu poate depăși 3 ani.
Dispozitivul hotărârii tribunalului prin care s-a pronunțat dizolvarea se înregistrează în registrul comerțului, se comunică direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând a se indrepta împotriva grupului.
În cazul mai multor hotărâri judecătorești de dizolvare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică și sediul grupului dizolvat, instanța care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul și data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României se reduc cu 50%.
Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicității în condițiile alin. (3) și (4). Dispozițiile articolului 60 alin. (3) și (4) din
Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Pe data rămânerii definitive a hotărârii tribunalului grupul va fi radiat din registrul comerțului, din oficiu, în afară de cazul în care prin hotărârea tribunalului s-a dispus altfel:
Articolul 193
Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un alt grup sau prin contopirea a doua ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup nou.
Divizarea se face prin împărțirea întregului patrimoniu al unui grup care își încetează existenta între doua sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinta.
Grupul nu își încetează existenta în cazul în care o parte din patrimoniul sau se desprinde și se transmite către unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta.
Grupurile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacă nu a început repartiția între membri a părților ce li s-ar cuveni din lichidare.
Articolul 194
Fuziunea sau divizarea se hotărăște de fiecare grup, în condițiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului.
Dacă prin fuziune sau divizare se înființează un nou grup, acesta se constituie în condițiile prevăzute de prezentul titlu.
Articolul 195
Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a grupului care își încetează existenta și transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau către grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare, în starea în care se găsește la data fuziunii sau a divizării, în schimbul atribuirii de părți de interes ale acestora către membrii grupului care încetează și, eventual, a unei sume în bani care nu poate depăși 10% din valoarea nominală a părților de interes atribuite.
Articolul 196
În baza hotărârii adunării generale a membrilor fiecăruia dintre grupurile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) denumirea și sediul tuturor grupurilor participante la operațiune;
b) fundamentarea și condițiile fuziunii sau ale divizării;
c) stabilirea și evaluarea activului și pasivului, care se transmit grupurilor beneficiare;
d) dacă este cazul, modalitățile de predare a părților de interes și data de la care acestea dau dreptul la dividende;
e) raportul de schimb al părților de interes și, dacă este cazul, cuantumul sultei;
f) data situației financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeași pentru toate grupurile participante;
g) orice alte date care prezintă interes pentru operațiune.
Articolul 197
Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanții grupurilor participante, se depune la oficiul registrului comerțului unde este înmatriculat fiecare grup, însoțit de o declarație a grupului care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât sa stinga pasivul sau.
Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul-delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părților, integral sau în extras, potrivit dispoziției judecătorului-delegat sau cererii părților, cu cel puțin 30 de zile înaintea datelor ședințelor în care adunările generale urmează a hotărî asupra fuziunii/divizării.
Articolul 198
Oricare creditor al grupului care fuzionează sau se divide, având o creanta anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opoziție în condițiile
art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Opoziția suspenda executarea fuziunii sau a divizării până la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care grupul debitor face dovada plății datoriilor sau oferă garanții acceptate de creditori ori convine cu aceștia un aranjament pentru plata datoriilor.
Dispozițiile
art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.
Articolul 199
Administratorii grupurilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziția membrilor, la sediul grupurilor, cu cel puțin o luna înainte de data ședinței adunării generale:
a) proiectul de fuziune sau de divizare;
b) darea de seama a administratorilor, în care se justifica din punct de vedere economic și juridic necesitatea fuziunii/divizării, și se va stabili raportul de schimb al părților de interes;
c) situațiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei exercitii financiare, precum și cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune sau de divizare;
d) raportul cenzorilor;
e) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei, în curs de executare, și repartizarea lor, în caz de divizare a grupului.
Membrii vor putea obține gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.
Articolul 200
În cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului absorbit răspund civil față de membrii grupului absorbit pentru pagubele pricinuite acestora, datorită erorilor comise în cadrul operațiunii de fuziune.
Articolul 201
În cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 198 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăruia dintre grupurile participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării.
Actele constitutive ale grupurilor nou-înființate prin fuziune sau divizare se aproba de adunarea generală a grupului sau a grupurilor care își încetează existenta.
Articolul 202
Actul modificator al actului constitutiv al grupului absorbant se înregistrează în registrul comerțului în a cărui circumscripție își are sediul grupul și, vizat de judecătorul-delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.
Publicitatea pentru grupurile absorbite poate fi efectuată de grupul absorbant, în cazurile în care acele grupuri nu au efectuat-o în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al grupului absorbant de către judecătorul-delegat.
Articolul 203
Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:
a) în cazul constituirii unuia sau mai multor grupuri noi, la data înmatriculării în registrul comerțului a noului grup sau a ultimului dintre ele;
b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerțului a mențiunii privind majorarea capitalului social al grupului absorbant.
Articolul 204
În cazul fuziunii prin absorbție, grupul absorbant dobândește drepturile și este ținut de obligațiile grupului pe care îl absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile și obligațiile grupurilor care își încetează existenta trec asupra noului grup astfel înființat.
Articolul 205
Grupurile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund față de creditori pentru obligațiile grupului care și-a încetat existenta prin divizare, proporțional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proporții.
Dacă nu se poate stabili grupul răspunzător pentru o obligație, grupurile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.
Aportul unei părți din activul patrimoniului unui grup la unul sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinta, în schimbul părților de interes ce se atribuie membrilor acelui grup la grupurile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispozițiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit art. 193 alin. (3).
Secțiunea 9 Lichidarea grupului de interes economic. Insolventa grupului de interes economic
Articolul 206
Pentru lichidarea și repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:
a) până la preluarea funcției de către lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu excepția prevăzută la art. 189;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul și orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerțului, pentru a fi înscrise de îndată și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Numai după îndeplinirea formalităților de la alin. (1) lichidatorii vor depune specimenul lor de semnatura în registrul comerțului și vor exercita aceasta funcție.
În urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2) nici o acțiune nu se poate exercita pentru grup sau contra acestuia decât în numele lichidatorilor ori împotriva lor.
În afară de dispozițiile prezentului capitol, se aplică grupurilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv și prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
Toate actele emanând de la grup trebuie să arate ca acesta este în lichidare.
Articolul 207
Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanții permanenți, persoane fizice ale societății lichidatoare trebuie să fie lichidatori autorizați, în condițiile legii.
Lichidatorii au aceeași răspundere ca și administratorii.
Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcției, ca împreună cu administratorii grupului să facă un inventar și sa încheie o situație financiară care să constate situația exactă a activului și pasivului grupului și să le semneze.
Lichidatorii sunt obligați sa primească și sa păstreze patrimoniul grupului, registrele ce li s-au încredințat de administratori și actele grupului. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operațiunile lichidării, în ordinea datei lor.
Lichidatorii își îndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atributia de cenzor.
Articolul 208
În cazul grupurilor a căror activitate s-a desfășurat în baza autorizației de mediu prevăzute de
Legea protecției mediului nr. 137/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, lichidatorii sunt obligați sa ia măsuri pentru efectuarea bilanțului de mediu prevăzut de această lege și sa comunice rezultatele acestui bilanț agenției teritoriale pentru protecția mediului.
Articolul 209
În afară de puterile conferite de membri, cu aceeași majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) sa stea în judecata și să fie acționați în interesul lichidării;
b) să execute și sa termine operațiunile patrimoniale referitoare la lichidare;
c) sa vândă prin licitație publică imobilele și orice avere mobiliară a grupului;
d) sa încheie tranzacții;
e) sa lichideze și sa încaseze creanțele grupului, chiar în cazul în care debitorii sunt supuși procedurii reglementate de
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, dând chitanța;
f) sa contracteze obligații cambiale, să facă împrumuturi neipotecare și sa îndeplinească orice alte acte necesare.
Ei nu pot însă, în lipsa de dispoziții speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor grupului, dacă nu vor fi autorizați de instanța, cu avizul persoanelor care îndeplinesc atributia de cenzor.
Lichidatorii care întreprind noi operațiuni ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal și solidar de executarea lor.
Articolul 210
Lichidatorii nu pot plati membrilor nici o sumă în contul părților ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor grupului.
Membrii vor putea cere însă ca sumele reținute să fie depuse la Casa de Economii și Consemnațiuni ori la o alta banca sau la una dintre unitățile acestora și să se facă repartizarea asupra părților de interes chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor grupului, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai rămâne un disponibil de cel puțin 10% din cuantumul lor.
Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii grupului pot face opoziție în condițiile
art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 211
Lichidatorii care probează, prin prezentarea situației financiare, ca fondurile de care dispune grupul nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie să ceara sumele necesare membrilor.
Articolul 212
Lichidatorii care au achitat datoriile grupului cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite împotriva grupului drepturi mai mari decât acelea ce aparțineau creditorilor plătiți.
Articolul 213
Creditorii grupului au dreptul de a exercita împotriva lichidatorilor acțiunile care decurg din creanțele ajunse la termen, până la concurenta bunurilor existente în patrimoniul grupului, și numai după aceea de a se indrepta împotriva membrilor.
Dreptul la acțiune împotriva membrilor grupului, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării mențiunii vizând terminarea lichidării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Articolul 214
Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din registrul comerțului, sub sancțiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părți interesate. Încheierea judecătorului-delegat va fi definitivă și executorie.
Radierea se poate face și din oficiu.
Lichidarea nu liberează pe membri și nu împiedica deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și faliment a grupului.
Articolul 215
După aprobarea socotelilor și terminarea repartiției registrele și actele grupului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre membri, se vor depune la membrul desemnat de majoritate sau, dacă nici unul dintre aceștia nu dorește, la oficiul registrului comerțului, pe cheltuiala grupului.
Registrele grupului vor fi păstrate timp de 5 ani și vor putea fi consultate de orice parte interesată, pe cheltuiala acesteia.
Articolul 216
Numirea lichidatorilor va fi facuta de toți membrii, dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.
Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanța, la cererea oricărui membru ori administrator, cu ascultarea tuturor membrilor și administratorilor.
Împotriva sentinței se poate declara numai recurs de către membri sau administratori, în termen de 15 zile de la pronunțare.
Articolul 217
După terminarea lichidării grupului, lichidatorii trebuie să întocmească situația financiară de lichidare și sa propună repartizarea activului între membri.
Membrul nemulțumit poate face opoziție, în condițiile
art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situației financiare de lichidare și a proiectului de repartizare.
Pentru soluționarea opoziției problemele referitoare la lichidare vor fi separate de cele ale repartizării, față de care lichidatorii pot rămâne străini.
După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opoziției a rămas irevocabilă, situația financiară de lichidare și repartizarea se considera aprobate și lichidatorii sunt liberați.
Articolul 218
Grupul de interes economic, aflat în stare de insolventa, va fi supus procedurii reorganizării judiciare și falimentului, în condițiile stabilite de
privind procedura reorganizării judiciare și falimentului, republicată, cu modificările ulterioare.
Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic.
Secțiunea 10 Interdicții. Sancțiuni
Articolul 219
Vor putea fi acordate administratorilor remunerații și orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.
Este interzisă creditarea de către grup a administratorilor acestuia, prin intermediul unor operațiuni, precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către grup cu aceștia de operațiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor, concomitenta sau ulterioară acordării împrumutului;
d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executării de către administratori a oricăror alte obligații personale ale acestora față de terțe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanțe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestație personală a acestora.
Prevederile alin. (2) sunt aplicabile și operațiunilor în care sunt interesați soțul, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ai administratorului; de asemenea, prevederile alin. (2) sunt aplicabile dacă operațiunile privesc o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singura ori împreună cu una dintre persoanele sus-menționate, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris.
Prevederile alin. (2) nu se aplică:
a) în cazul operațiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro;
b) în cazul în care operațiunea este încheiată de grup în condițiile exercitării curente a activității sale, iar clauzele operațiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menționate la alin. (2) și (3) decât cele pe care, în mod obișnuit, grupul le practica față de terțe persoane.
Articolul 220
Administratorul care are într-o anumită operațiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor grupului trebuie să înștiințeze despre aceasta pe ceilalți administratori și pe cenzori și sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operațiune.
Aceeași obligație o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operațiune, știe ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.
Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) și (2) va răspunde de daunele ce au rezultat pentru grup.
Articolul 221
Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel și sub rezerva dispozițiilor art. 220 înstrăinările, respectiv dobandirile de bunuri, efectuate de administratori către sau de la grupul de interes economic înainte de obținerea aprobării adunării generale, sunt lovite de nulitate.
Prevederile alin. (1) se aplică și operațiunilor de închiriere sau leasing.
Prevederile prezentului articol sunt aplicabile și operațiunilor în care una dintre părți este soțul administratorului ori ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operațiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singura sau împreună, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris.
Articolul 222
Nerespectarea de către grupurile de interes economic a dispozițiilor legale și a termenelor prevăzute pentru solicitarea înmatriculării, efectuarea de mențiuni, depunerea de semnături sau alte acte se sancționează cu amendă judiciară de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată prin hotărâre judecătorească, dacă, potrivit legii penale, fapta nu constituie infracțiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinirea actelor menționate, amenda se aplică fiecăreia dintre ele.
Amenda prevăzută la alin. (1) se aplică și reprezentanților grupurilor de interes amendate, potrivit dispozițiilor acelui alineat.
Sesizarea instanței pentru aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se poate face de orice persoană interesată.
Amenzile judiciare prevăzute la alin. (1) sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor civile, prevăzut de Codul de procedură civilă, și se aplică de către instanța în a carei raza teritorială s-a săvârșit fapta.
Articolul 223
Încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 152 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice.
Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.
Articolul 224
Persoana care, cu rea-credința, a făcut declarații inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o mențiune în registrul comerțului, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Prin hotărârea pronunțată instanța va dispune și rectificarea sau radierea înmatriculării ori mențiunii inexacte.
Articolul 225
Se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul sau reprezentantul legal al grupului, care:
a) folosește, cu rea-credința, bunuri sau creditul de care se bucura grupul într-un scop contrar intereselor acestuia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă persoană juridică în care are interese direct sau indirect;
b) se imprumuta, sub orice formă, în alte condiții decât cele expres permise de lege, direct sau printr-o persoană interpusă, de la grupul pe care îl administrează, de la o societate controlată de acesta sau face ca una dintre aceste persoane juridice sa îi acorde vreo garanție pentru datorii proprii;
c) încasează sau plătește dividende, sub orice formă, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situație financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;
d) încalcă dispozițiile art. 165 alin. (3).
Articolul 226
Se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:
a) îndeplinește hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;
b) îndeplinește hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului grupului fără ca membrii sa fi fost executați pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scutește de plată vărsămintelor ulterioare.
Articolul 227
Se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă administratorul care:
a) încalcă, direct ori prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozițiile art. 220;
b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege;
c) emite titluri negociabile reprezentând părți de interes ale unui grup de interes economic.
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și membrul grupului de interes economic care încalcă dispozițiile art. 162.
Articolul 228
Se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani fondatorul, administratorul și cenzorul care exercită funcțiile ori însărcinările lor cu încălcarea dispozițiilor art. 120 alin. (3) și (4) referitoare la incompatibilitate.
Articolul 229
Dispozițiile art. 223-227 se aplică și lichidatorului.
Articolul 230
Se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă lichidatorul care face plati asociaților cu încălcarea dispozițiilor art. 210.
Articolul 231
Constituie infracțiunea de bancruta frauduloasă și se sancționează cu pedeapsa prevăzută la
art. 276 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele unui grup de interes economic ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfățișează datorii inexistente sau prezintă în registrele unui grup de interes economic, în alt act sau în situația financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârșite în vederea diminuării aparente a valorii activelor;
c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a unui grup de interes economic, o parte însemnată din active.
Capitolul 2 Grupurile europene de interes economic
Articolul 232
Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu respectarea prevederilor prezentului capitol, sunt recunoscute și pot funcționa, în condițiile legii, în România.
Articolul 233
Grupul european de interes economic este acea asociere dintre doua sau mai multe persoane fizice ori juridice, constituită pentru o perioadă determinata sau nedeterminată, în scopul inlesnirii ori dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor activității respective.
Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar:
a) companii sau firme, în sensul art. 165 alin. (2) din versiunea consolidata a Tratatului instituind Comunitatea Europeană, precum și alte persoane juridice de drept public sau privat, care au fost înființate în conformitate cu legislația unui stat membru al Uniunii Europene și care își au sediul social, precum și centrul principal de conducere și de gestiune a activității statutare pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană; dacă, conform legislației unui stat membru, o companie, firma sau altă persoană juridică nu este obligată să aibă un sediu social, este suficient ca centrul principal de conducere și de gestiune a activității statutare a acestei companii, firme sau a altei persoane juridice să fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană;
b) persoanele fizice care desfășoară activități industriale, comerciale, meșteșugărești sau agricole ori care furnizează servicii profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană.
Grupul european de interes economic trebuie să fie alcătuit din minimum:
a) doua companii, firme sau alte persoane juridice, în sensul menționat la alin. (2) lit. a), ale căror centre principale de conducere și de gestiune a activității statutare sunt situate în state membre diferite;
b) doua persoane fizice, din rândul celor menționate la alin. (2) lit. b), care își desfășoară activitatea principala în state membre diferite; sau
c) o companie, firma sau altă persoană juridică, în sensul menționat la alin. (2) lit. a), al carei centru principal de conducere și de gestiune a activității statutare se găsește într-un stat membru, și o persoană fizica, din rândul celor menționate la alin. (2) lit. b), care își desfășoară activitatea principala într-un alt stat membru.
Articolul 234
Grupul european de interes economic se constituie în baza unui contract de asociere, denumit act constitutiv, și se înregistrează în registrul special desemnat în acest scop de statul membru pe teritoriul căruia grupul își stabilește sediul.
Actul constitutiv al grupului stabilește modul de organizare a grupului și trebuie să cuprindă următoarele mențiuni obligatorii:
a) denumirea grupului, precedată sau succedata de expresia "Grup European de Interes Economic", sau de initialele "G.E.I.E.", dacă aceste expresii sau inițiale nu constituie deja o parte a denumirii;
b) sediul grupului;
c) obiectul de activitate al grupului;
d) numele/denumirea, firma, forma juridică, domiciliul/sediul și, dacă este cazul, codul de înregistrare și locul înmatriculării fiecărui membru al grupului;
e) perioada pe care va funcționa grupul, cu excepția cazului când aceasta este nedeterminată.
Articolul 235
Grupurile europene de interes economic pot înființa în România filiale, precum și sucursale, reprezentante și alte unități fără personalitate juridică.
Înființarea de sucursale sau filiale în România va fi supusă tuturor dispozițiilor referitoare la înmatricularea, menționarea și publicarea actelor și faptelor cerute pentru grupurile de interes economic române.
Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizării prevăzute de
privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentantelor societăților comerciale și organizațiilor economice străine, cu modificările și completările ulterioare.
Cererile de înmatriculare vor indica și:
a) denumirea sucursale/filialei și denumirea și sediul grupului european de interes economic;
b) obiectul de activitate al sucursalei/filialei, cu precizarea domeniului și a activității principale, precum și a naturii comerciale sau necomerciale a activității;
c) numele și calitatea persoanelor care pot reprezenta față de terți și în justiție grupul european de interes economic, precum și ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei/filialei;
d) puterile ce li s-au conferit reprezentanților și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
e) documentele contabile ale grupului european de interes economic, verificate și publicate potrivit legislației statului în care acesta își are sediul.
Vor fi supuse înregistrării și mențiunile referitoare la:
a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra grupului european de interes economic;
b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea și puterile lichidatorilor acestuia;
c) închiderea sucursalei/filialei.
Toate aceste formalități se vor face la oficiul registrului comerțului de la sediul sucursalei sau filialei.
Dacă un grup european de interes economic înființează mai multe sucursale în România, documentele de constituire și alte acte ale aceluiași grup european, necesare pentru înmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.
Articolul 236
Reprezentantul sau reprezentanții sucursalei unui grup european de interes economic răspund individual sau solidar, după caz, față de grup sau față de terți, pentru încălcarea dispozițiilor legale reglementand grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv, fie pentru culpe în activitatea desfășurată, care au produs prejudicii grupului.
În cazul în care mai mulți reprezentanți pot fi ținuți responsabili pentru aceleași fapte, tribunalul va stabili contribuția fiecăruia la repararea prejudiciului.
Articolul 237
Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impozitează în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 24/1996
privind impozitul pe venitul reprezentantelor din România ale societăților comerciale și organizațiilor economice străine, aprobată și modificată prin
Legea nr. 29/1997 , cu modificările ulterioare.
Capitolul 3 Dispoziții finale
Articolul 238
Prezentul titlu intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României.
Cartea II Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii și combaterii corupției
Titlul I Asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, prevenirea și combaterea corupției
Articolul I
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, la art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege, precum și infracțiunile prevăzute în legi speciale, ca modalități specifice ale infracțiunilor prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, și la art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege."
2. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Dispozițiile prezentei legi sunt aplicabile și infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene prevăzute la art. 18^1-18^5, prin sancționarea cărora se asigura protecția fondurilor și a resurselor Comunităților Europene."
3. După articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu următorul cuprins:
"Art. 6^1. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influența sau lasă să se creadă ca are influența asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă ori sa nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.
(2) Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunta autorității fapta mai înainte ca organul de urmărire sa fi fost sesizat pentru acea fapta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii prevăzute la alin. (1) se confisca, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevăzut la alin. (2)."
4. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"(3) Dacă infracțiunile prevăzute la art. 256 și 257 din Codul penal, precum și infracțiunile prevăzute la art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege au fost săvârșite de una dintre persoanele menționate la alin. (1) și (2), maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani."
5. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - Constituie infracțiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege și faptele incriminate în aceste texte săvârșite de manageri, directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atribuții de control la societățile comerciale, companiile și societățile naționale, regiile autonome și la orice alți agenți economici."
6. După articolul 8 se introduc articolele 8^1 și 8^2 cu următorul cuprins:
"Art. 8^1. - Prevederile art. 254-257 din Codul penal și ale art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător și următoarelor persoane:
a) funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații publice internaționale la care România este parte;
b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale la care România este parte;
c) funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare în cadrul Comunităților Europene;
d) persoanelor care exercită funcții judiciare în cadrul instanțelor internaționale a căror competența este acceptată de România, precum și funcționarilor de la grefele acestor instanțe;
e) funcționarilor unui stat străin;
f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.
Art. 8^2. - Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcționar al unui stat străin ori al unei organizații publice internaționale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul obținerii unui folos necuvenit în cadrul operațiunilor economice internaționale, se pedepsește cu închisoare de la unu la 7 ani."
7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani."
8. După articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu următorul cuprins:
"Art. 13^1. - Infracțiunea de santaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicata o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 12 ani."
9. La articolul 17, după litera d) se introduce litera d^1) cu următorul cuprins:
"d^1) șantajul, săvârșit în legătură cu infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a;"
10. Litera e) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"e) infracțiunile de spalare a banilor, prevăzute în
pentru prevenirea și sancționarea spalarii banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a;"
11. Litera g) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"g) infracțiunile prevăzute în
pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, săvârșite în legătură cu infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a;"
12. Litera i) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"i) traficul de droguri, traficul de substanțe toxice și nerespectarea regimului armelor de foc și al munițiilor, săvârșite în legătură cu o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a;"
13. La articolul 17, după litera i) se introduc literele j) și k) cu următorul cuprins:
"j) infracțiunile de trafic de persoane, prevăzute în
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, săvârșite în legătură cu o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a;
k) infracțiunea prevăzută în
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 159/2001
pentru prevenirea și combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism, aprobată prin
Legea nr. 466/2002 , săvârșită în legătură cu o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a."
14. Alineatele (1) și (2) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. a)-d^1) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Codul penal pentru aceste infracțiuni, al căror maxim se majorează cu 2 ani.
(2) Infracțiunile prevăzute la
art. 17 lit. e) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 656/2002
pentru prevenirea și sancționarea spalarii banilor, al căror maxim se majorează cu 3 ani."
15. Alineatul (4) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
"(4) Infracțiunile prevăzute la
art. 17 lit. g) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 87/1994
pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, al căror maxim se majorează cu 2 ani."
16. Alineatul (6) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
"(6) Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. i) privind traficul de droguri se sancționează cu pedepsele prevăzute în
privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, al căror maxim se majorează cu 2 ani, infracțiunea privind traficul de substanțe toxice se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 312 din Codul penal, al carei maxim se majorează cu 2 ani, iar infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor se sancționează cu pedepsele prevăzute la art. 279 din Codul penal al căror maxim se majorează cu 2 ani."
17. La articolul 18 se introduc alineatele (7) și (8) cu următorul cuprins:
"(7) Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. j) privind traficul de persoane se sancționează cu pedepsele prevăzute în
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, al căror maxim se majorează cu 2 ani.
(8) Infracțiunea prevăzută la art. 17 lit. k) se sancționează cu pedeapsa prevăzută în
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 159/2001
pentru prevenirea și combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism, aprobată prin
Legea nr. 466/2002 , al carei maxim se majorează cu 2 ani."
18. La Capitolul III, după articolul 18 se introduce Secțiunea 4^1 cu următorul cuprins:
"SECȚIUNEA 4^1
Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
Art. 18^1. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsa se sancționează omisiunea de a furniza, cu știința, datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 18^2. - (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se sancționează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).
Art. 18^3. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsa se sancționează omisiunea de a furniza, cu știința, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 18^4. - Tentativa infracțiunilor prevăzute la art. 18^1-18^3 se pedepsește.
Art. 18^5. - Încălcarea din culpa, de către director, administrator sau persoana cu atribuții de decizie sau de control în cadrul unui agent economic, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă a avut ca rezultat săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 18^1-18^3 sau săvârșirea unei infracțiuni de corupție ori de spalare a banilor în legătură cu fondurile Comunităților Europene, de către o persoană care se afla în subordinea sa și care a acționat în numele acelui agent economic, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi."
19. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - În cazul infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror."
20. Alineatul (3) al articolului 25 se abroga.
21. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - Secretul bancar și cel profesional, cu excepția secretului profesional al avocatului exercitat în condițiile legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, și nici instanței de judecată. Datele și informațiile solicitate de procuror sau de instanța de judecată se comunică la cererea scrisă a procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a instanței, în cursul judecații."
22. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute în prezenta lege, în scopul strangerii de probe sau al identificarii făptuitorului, procurorul poate să autorizeze motivat, pe o durată de cel mult 30 de zile:
a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora;
b) punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicațiilor;
c) accesul la sisteme informationale;
d) comunicarea de înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.
(2) Pentru motive temeinice autorizarea prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită, în aceleași condiții, fiecare prelungire neputând depăși 30 de zile. Durata maxima a măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) autorizate este de 4 luni.
(3) În cursul judecații, instanța poate dispune prelungirea măsurilor prevăzute la alin. (1), prin încheiere motivată.
(4) Dispozițiile art. 91^1-91^5 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător."
23. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.
(2) La judecătorii, tribunale și curțile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători."
24. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
"(2) Dispozițiile
pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și prezentei legi, în măsura în care aceasta nu prevede altfel."
25. Articolul 32 se abroga.
Articolul II
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Național Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 503/2002 , se modifica și se completează după cum urmează:
1. Alineatul (3) al articolului 1 va avea următorul cuprins:
"(3) Parchetul Național Anticoruptie se organizează ca structura autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public, este condus de un procuror general și este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție."
2. Litera a) a alineatului (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:
"a) efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și în prezenta ordonanță de urgență, pentru infracțiunile prevăzute în
care sunt, potrivit art. 13, în competența Parchetului Național Anticoruptie;"
3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie emite ordine."
4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Parchetul Național Anticoruptie este condus, potrivit prevederilor art. 1 alin. (3), de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție."
5. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilați procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție."
6. Alineatul (3) al articolului 4 va avea următorul cuprins:
"(3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Parchetului Național Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public. Fondurile alocate Parchetului Național Anticoruptie se aproba distinct, de Parlament, ca anexa la bugetul Ministerului Public."
7. Alineatele (1) și (2) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) La nivel central Parchetul Național Anticoruptie se organizează în secții conduse de procurori șefi de secție, și anume:
a) secția de combatere a corupției;
b) secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție;
c) secția judiciară penală.
(2) În cadrul Parchetului Național Anticoruptie la nivel central se pot organiza servicii și birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie."
8. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Ofițerii de poliție judiciară sunt organizați într-o brigada condusă de un chestor, subordonat procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie, iar specialiștii încadrați în Parchetul Național Anticoruptie sunt organizați în servicii și birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie."
9. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) La nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel se înființează servicii teritoriale ale Parchetului Național Anticoruptie."
10. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"(3) Numărul procurorilor, al ofițerilor de poliție judiciară și al specialiștilor menționați la art. 6, încadrați în serviciile teritoriale prevăzute la alin. (1), este stabilit de către procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie, pentru fiecare serviciu, în funcție de volumul și de complexitatea activității de urmărire penală, în limita numărului total de posturi aprobat."
11. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) În cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Național Anticoruptie se pot organiza birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie."
12. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Sunt de competența Parchetului Național Anticoruptie, care funcționează la nivel central, infracțiunile prevăzute în
Legea nr. 78/2000 , săvârșite în una dintre următoarele condiții:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de grava a activității unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbarii aduse unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către deputați, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat și asimilații acestora, judecătorii Curții Supreme de Justiție, ai Curții Constituționale, președintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii prezidentiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, judecătorii, procurorii și controlorii financiari ai Curții de Conturi, guvernatorul și viceguvernatorul Băncii Naționale a României, președintele Consiliului Concurentei, ceilalți magistrați, ofițeri superiori, amirali, generali, maresali, chestori, chestori principali, chestori șefi adjuncți și chestori șefi, subcomisari, comisari și comisari șefi, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, primarul general și viceprimarii municipiului București, primării și viceprimarii sectoarelor municipiului București și primării și viceprimarii municipiilor reședința de județ, prefecți, subprefecți, persoane cu funcții de conducere și control în cadrul autorităților publice centrale, notarii publici, comisarul general al Gărzii Financiare și comisarii șefi ai Gărzii Financiare județene, membrii consiliilor de administrație și persoanele care dețin funcții de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare, precum și persoanele prevăzute la
art. 8^1 din Legea nr. 78/2000 .
(2) Sunt de competența serviciilor teritoriale ale Parchetului Național Anticoruptie, care funcționează la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel, infracțiunile prevăzute în
Legea nr. 78/2000 , săvârșite în una dintre următoarele condiții:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către lichidatori judiciari, comisari ai Gărzii Financiare, subinspectori, inspectori, inspectori principali, agenți de poliție, indiferent de gradul profesional, personal vamal, judecătorii, procurorii și controlorii financiari ai camerelor județene de conturi, executorii judecătorești, consilierii județeni și locali, primării și viceprimarii orașelor alții decât cei prevăzuți la alin. (1) lit. b), persoane cu funcții de conducere și control în cadrul autorităților publice locale.
(3) Procurorii specializați din cadrul Parchetului Național Anticoruptie efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2).
(4) Urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) săvârșite de militari se efectuează de procurori militari din cadrul Parchetului Național Anticoruptie.
(5) Sunt de competența parchetelor de pe lângă instanțe, potrivit dispozițiilor Codului de procedura penală, infracțiunile prevăzute în
care nu sunt date, potrivit alin. (1) și (2), în competența Parchetului Național Anticoruptie."
13. După articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu următorul cuprins:
"Art. 13^1. - Competența de judecată privind infracțiunile săvârșite de procurorii din Parchetul Național Anticoruptie revine instanței competente sa judece, potrivit legii, infracțiunile săvârșite de procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel și de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție."
14. După articolul 22 se introduce articolul 22^1 cu următorul cuprins:
"Art. 22^1. - Ordonanțele prin care se dispune arestarea preventivă și rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Național Anticoruptie sunt confirmate de procurorii șefi ai acestor servicii, cele întocmite de către procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, precum și cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Parchetului Național Anticoruptie sunt confirmate de procurorii șefi ai secțiilor. Când ordonanțele prin care se dispune arestarea preventivă și rechizitoriile sunt întocmite de procurorii șefi ai secțiilor Parchetului Național Anticoruptie, confirmarea se face de către procurorul general al acestui parchet."
15. Articolul 23 va avea următorul cuprins:
"Art. 23. - Persoanele arestate preventiv în cauzele de competența Parchetului Național Anticoruptie sunt deținute în locuri anume stabilite în cadrul Parchetului Național Anticoruptie, deservite de personal detașat de la Direcția Generală a Penitenciarelor sau, după caz, în secțiile de arest preventiv ale penitenciarelor."
16. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
"Art. 25. - În vederea consultării reciproce în cazul infracțiunilor de competența Parchetului Național Anticoruptie și a schimbului de date și informații cu privire la investigarea și urmărirea acestor infracțiuni se constituie un birou de legătură cu instituții similare din alte state."
17. Articolul 26 se abroga.
18. Literele a), d) și e) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:
"a) 98 de posturi de procurori;
d) 70 de posturi de personal auxiliar de specialitate;
e) 63 de posturi de personal economic și administrativ."
19. Alineatele (1), (2) și (3) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins:
"Art. 28. - (1) Procurorii din cadrul Parchetului Național Anticoruptie sunt salarizați cu indemnizațiile prevăzute în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 2-11 la
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 177/2002
privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
(2) Specialiștii prevăzuți în art. 11 sunt salarizați cu indemnizația prevăzută în anexa nr. 1, cap. B, nr. crt. 9 la
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 , aceasta fiind unica forma de salarizare. Specialiștii care au funcția de șef serviciu sau șef birou sunt salarizați cu indemnizația corespunzătoare funcției de procuror șef serviciu și, respectiv, procuror șef birou din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel.
(3) Ofițerii de poliție judiciară prevăzuți la art. 10 sunt salarizați cu indemnizația prevăzută în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 18 la
Ordonanța de urgenta nr. 177/2002 , aceasta fiind unica forma de salarizare. Ofițerii de poliție care au funcția de șef serviciu și șef birou sunt salarizați cu indemnizația corespunzătoare funcției de procuror șef și, respectiv, procuror șef birou din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de apel."
Articolul III
privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, se modifica și se completează după cum urmează:
1. Titlul legii va avea următorul cuprins:
"LEGE
pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici"
2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Se instituie obligația declarării averii pentru demnitari, magistrați și asimilații acestora, persoane cu funcții de conducere și de control prevăzute în prezenta lege și pentru funcționarii publici, precum și procedura controlului averilor acestora în cazul în care exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit."
3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Președintele României, deputații, senatorii, membrii Guvernului, consilierii prezidentiali, consilierii de stat, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum și asimilații acestora, magistrații și asimilații acestora, consilierii județeni și locali, primării, viceprimarii, prefectii, subprefectii, persoanele cu funcții de conducere și de control și funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților publice centrale ori locale sau în cadrul instituțiilor publice ori de interes public, personalul încadrat la cabinetul demnitarului, membrii consiliilor de administrație și persoanele care dețin funcții de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes național sau local, al companiilor și societăților naționale, societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, instituțiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Băncii Naționale a României, băncilor la care statul este acționar majoritar, au obligația să își declare averea, în condițiile prezentei legi.
(2) Obligația privind declararea averii revine, în condițiile prezentei legi, și persoanelor care sunt numite în funcție de către Președintele României, Parlament sau primul-ministru."
4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Declarația de avere se depune după cum urmează:
a) Președintele României, consilierii prezidentiali și consilierii de stat depun declarația de avere la șeful Cancelariei Administrației Prezidențiale;
b) președinții Camerelor Parlamentului, deputații și senatorii depun declarația de avere la secretarul general al Camerei din care aceștia fac parte;
c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat și asimilații acestora, precum și consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru depun declarația de avere la secretarul general al Guvernului;
d) magistrații și asimilații acestora depun declarația de avere la Consiliul Superior al Magistraturii;
e) persoanele prevăzute la art. 2 alin. (2) depun declarația de avere la secretariatele autorităților sau instituțiilor publice din care fac parte;
f) consilierii județeni și locali, precum și primării și viceprimarii depun declarația de avere la secretarii unităților administrativ-teritoriale;
g) prefectii și subprefectii depun declarația de avere la secretarul general al prefecturii;
h) persoanele cu funcții de conducere și de control prevăzute la art. 2 alin. (1), funcționarii publici și personalul încadrat la cabinetul demnitarului depun declarația de avere la compartimentul de resurse umane din cadrul autorităților publice, instituțiilor publice sau, după caz, al unităților din care fac parte.
(2) Declarația de avere se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorități ori instituții publice centrale, prefecturilor sau consiliilor județene, după caz, ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii. Cheltuielile de publicare se suporta de către persoanele juridice din care fac parte persoanele prevăzute la art. 2.
(3) Persoana desemnată sa primească și sa păstreze declarațiile de avere eliberează depunatorului o dovadă de primire și ia măsuri pentru asigurarea publicării acestora, potrivit dispozițiilor alin. (2)."
5. Alineatul (2) al articolului 5 se abroga.
6. Alineatul (1) al articolului 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Persoanele prevăzute la art. 2 au obligația ca, anual, în situația în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în anexa, să își actualizeze declarația de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la încetarea activității, ele au obligația să depună o noua declarație privind averea pe care o dețin la data respectiva."
7. Alineatele (3) și (4) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:
"(3) Persoanele prevăzute la art. 2, numite în funcții pe perioade mai mari de 4 ani sau pe durata nedeterminată, au obligația ca, din 4 în 4 ani, să depună o declarație de avere actualizată.
(4) Neactualizarea declarației de avere, din motive imputabile, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, în situația dobândirii unor bunuri, potrivit alin. (1), sau nedepunerea unei noi declarații în termen de 15 zile de la încetarea activității ori, după caz, de la expirarea celor 4 ani de la ultima declarație conduce la declanșarea din oficiu a procedurii de control."
8. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:
"(2) Ordonanța de clasare se comunică părților și parchetului de pe lângă curtea de apel, în raza căreia funcționează comisia, precum și direcției generale județene a finanțelor publice în raza căreia domiciliază persoana a carei avere este supusă cercetării."
9. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Cercetarea averii Președintelui României, a deputaților, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarului general al Guvernului, conducătorilor autorităților publice numiți de Președinte, de Parlament sau de primul-ministru, a judecătorilor Curții Constituționale, consilierilor de conturi, membrilor Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi și procurorilor financiari de pe lângă aceasta, a magistraților de la Curtea Suprema de Justiție și de la parchetul de pe lângă aceasta, de la Parchetul Național Anticoruptie, precum și de la curțile de apel și de la parchetele de pe lângă acestea, aflați în funcție, se face de către o comisie specială formată din:
- doi judecători de la Curtea Suprema de Justiție, desemnați de adunarea generală a acestei curți, dintre care unul în calitate de președinte;
- un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție."
10. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Dispozitivul hotărârii judecătorești, rămasă irevocabilă, prin care se constata proveniență ilicită a unor bunuri, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și se comunică organului de specialitate al Ministerului Finanțelor Publice de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetata, în vederea executării. Cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Ministerului Justiției."
11. Articolul 32 va avea următorul cuprins:
"Art. 32. - Ordonanța de clasare a comisiei de cercetare rămasă definitivă sau, după caz, hotărârea instanței de judecată rămasă irevocabilă, prin care se constată că proveniență bunurilor este justificată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Ministerului Justiției."
12. Articolul 37 se abroga.
13. Articolul 38 va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - Persoanele prevăzute la art. 2, care au deținut funcții publice similare celor menționate la acest articol, după 1 ianuarie 1990, având, potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligația declarării averii, pot fi supuse controlului averilor, potrivit procedurilor stabilite prin prezenta lege, dacă exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori, pe care le au în patrimoniu, nu au fost dobândite în mod licit."
14. Anexa privind declarația de avere se înlocuiește cu anexa la prezentul titlu.
15. În tot cuprinsul
următoarele sintagme vor fi înlocuite după cum urmează:
- Ministerul Finanțelor cu Ministerul Finanțelor Publice;
- Ministerul Culturii cu Ministerul Culturii și Cultelor;
- Parchetul General cu Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție;
- Procurorul general cu Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție;
- primul-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel cu procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
Articolul IV
Articolul 16 din
privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, se completează după cum urmează:
1. După alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) și (1^2) cu următorul cuprins:
"(1^1) Președintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție sau de procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie.
(1^2) Orice cetățean care are cunoștința despre săvârșirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exercițiul funcției lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție sau procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie, pentru a solicita sesizarea Președintelui României."
2. Alineatul (3) se completează cu doua teze cu următorul cuprins:
"Ședințele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia."
3. După alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu următorul cuprins:
"(3^1) Președintele României hotărăște asupra raportului prezentat de comisia specială prevăzută la alin. (3) și dispune comunicarea soluției mijloacelor de informare în masa."
Articolul V
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, va introduce modificările corespunzătoare în structura posturilor și a cheltuielilor cu salariile pe alineate, cu încadrarea în cheltuielile totale cu salariile aprobate în bugetul Ministerului Public pe anul 2003.
Articolul VI
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele prevăzute la
art. 2 din Legea nr. 115/1996
vor depune declarația de avere, ce va fi publicată conform art. 4 alin. (2).
Declarațiile de avere depuse până la intrarea în vigoare a prezentului titlu își păstrează caracterul confidențial. Divulgarea sau publicarea în orice mod, în tot sau în parte, a conținutului acestora constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Articolul VII
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare,
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Național Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări și completări prin
și
privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, precum și
privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, cu modificările și completările aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.
Anexa ------
la Titlul I ----------- DECLARAȚIE DE AVERE Subsemnatul ........., având funcția de ......... la ......, declar, pe propria răspundere, ca împreună cu familia*) am următoarea avere: I. Bunuri imobile**): 1. Terenuri: Anul Suprafața Valoarea Categorii de terenuri: dobândirii de impozitare - agricole .......... ......... ............ - forestiere .......... ......... ............ - intravilane .......... ......... ............ - luciu de apa .......... ......... ............ 2. Clădiri ......................................................... .................................................................... 2.1. Spații cu destinația Nr. Anul Suprafața Valoarea de locuinta: dobândirii construită de impozitare - apartament ..... .......... .......... ............ - casa de locuit ..... .......... .......... ............ - casa de vacanta ..... .......... .......... ............ 2.2. Spații comerciale sau de producție ..... .......... .......... ............ II. Bunuri mobile: 1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, mașini agricole, șalupe, iahturi și alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea Marca Buc. Anul de fabricație ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ........... ......... ....... ........... ........... ......... ....... ........... ........... ......... ....... ........... ........... ......... ....... ........... ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Depozite în valută sau în lei, în țara sau în străinătate, a căror valoare depășește echivalentul a 10.000 EURO: Da [] Nu [] 3. Creanțe cu o valoare ce depășește echivalentul a 10.000 EURO: Da [] Nu [] 4. Obligații cu o valoare ce depășește echivalentul a 10.000 EURO: Da [] Nu [] 5. Alte bunuri producătoare de venituri nete care insumate depășesc echivalentul a 10.000 de EURO pe an: Da [] Nu [] III. Asociat sau acționar la societăți comerciale, dacă valoarea acțiunilor sau a părților sociale depășește echivalentul a 10.000 EURO: Societăți comerciale***): Da [] Nu [] IV. Alte activități cu scop lucrativ, care produc un venit anual a cărui valoare depășește echivalentul a 10.000 EURO: Da [] Nu [] ------------- Da [] Nu [] VI. Alte precizări ale declarantului ................................................................. ................................................................. Prezenta declarație constituie act public și răspund, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor. Data Semnatura ............. ..............
Titlul II Asigurarea transparenței și stabilitatii în mediul de afaceri
Articolul VIII
privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. Alineatele (1) și (2) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Comercianții, înainte de începerea comerțului, precum și alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activității acestora, au obligația sa ceara înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului sau, după caz, a activității respective, sa ceara înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.
(2) În înțelesul prezentei legi, comercianții sunt persoanele fizice și asociațiile familiale care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome și organizațiile cooperatiste."
2. După alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (2^1) cu următorul cuprins:
"(2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât înmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului."
3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.
(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a carei raza teritorială se afla sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanța, cu cel puțin două zile înaintea termenului de judecată.
(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului."
4. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Instanțele judecătorești sunt obligate sa trimită oficiului registrului comerțului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte și mențiuni a căror înregistrare în registrul comerțului o dispun, conform legii."
5. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Registrul comerțului este alcătuit dintr-un registru pentru înregistrarea comercianților persoane fizice și asociații familiale și un altul pentru înregistrarea comercianților persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre se țin în sistem computerizat.
6. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoana fizica în registrul comerțului va cuprinde:"
7. Litera a) de la alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
"a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, cetățenia, data și locul nașterii, starea civilă și activitatea comercială anterioară;"
8. După alineatul (1) al articolului 13, se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Cererea de înmatriculare a unei asociații familiale în registrul comerțului trebuie să cuprindă:
a) numele și prenumele fiecăruia dintre asociați, codul numeric personal, domiciliul, cetățenia, data și locul nașterii, calitatea de membru al familiei, starea civilă și activitatea comercială anterioară;
b) datele de identificare a persoanei care reprezintă asociația în relațiile cu terții - membrul de familie din inițiativa căruia s-a înființat asociația sau împuternicitul acestuia;
c) firma comercială și sediul acesteia;
d) obiectul comerțului, cu precizarea domeniului și a activității principale, astfel cum sunt prevăzute în autorizația pentru exercitarea comerțului;
e) numărul, data și organul emitent al autorizației pentru exercitarea comerțului."
9. Alineatul (3) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
"(3) Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere, precum și, în cazul asociațiilor familiale, codul unic de înregistrare atribuit conform legii."
10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Cererea de înmatriculare a unei societăți comerciale va cuprinde, după caz, datele conținute în mod obligatoriu în actul sau constitutiv și va fi însoțită de documentele doveditoare necesare, potrivit
privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere, precum și codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
11. Partea introductivă a articolului 15 va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - Cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii naționale sau societăți naționale în registrul comerțului trebuie să cuprindă:"
12. La articolul 15 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
"(2) Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere, precum și codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
13. La articolul 16 se introduce alineatul (2) cu urmatorul cuprins:
"(2) Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere, precum și codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
14. Literele a) și b) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:
"a) pentru comercianți, persoane fizice și asociații familiale, de la data autorizării;
b) pentru societățile comerciale, de la data încheierii actului constitutiv;"
15. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Cererea de înmatriculare a asociației familiale se face de membrul de familie din inițiativa căruia s-a înființat asociația sau împuternicitul acestuia, cu procura specială și autentică."
16. Alineatele (2) și (3) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
"(2) Pentru dovedirea specimenului de semnatura, comerciantul persoana fizica, respectiv reprezentantul asociației familiale, semnează la oficiul registrului comerțului, în prezenta judecătorului delegat sau a directorului oficiului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnatura.
(3) În absenta comerciantului persoana fizica, respectiv a reprezentantului asociației familiale, semnatura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea unui specimen de semnatura legalizat de notarul public."
17. Literele a), b) și c) ale articolului 21 vor avea următorul cuprins:
"a) donatia, vânzarea, locațiunea sau garanția reală mobiliară constituită asupra fondului de comerț, precum și orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerțului sau care face sa înceteze firma ori fondul de comerț;
b) numele și prenumele, cetățenia, codul numeric personal, pentru cetățenii români, seria și numărul pasaportului, pentru cetățenii străini, data și locul nașterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacă este cazul; dacă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursala, mențiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala, semnatura împuternicitului/reprezentantului fiscal va fi data în forma prevăzută la art. 18 alin. (2) și (3);
c) brevetele de invenții, mărcile de fabrica, de comerț și de serviciu, denumirile de origine, indicațiile de proveniență, firma, emblema și alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizația cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociație familială are un drept;"
18. Litera g) a articolului 21 va avea următorul cuprins:
"g) hotărârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate;"
19. Alineatul (3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:
"(3) Mențiunile se vor inregistra din oficiu, în termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotărârii irevocabile referitoare la faptele și actele prevăzute la art. 21 lit. e), f) și g)."
20. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Înființarea în România a unei sucursale sau filiale de către comerciantul care are sediul principal al comerțului în străinătate este supusă tuturor dispozițiilor referitoare la înmatricularea, menționarea și publicarea actelor și faptelor cerute pentru comercianții din țara."
21. La articolul 24, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) și (1^2) cu următorul cuprins:
"(1^1) Cererile de înmatriculare vor indica și:
a) denumirea sucursalei și numele/denumirea, forma și sediul comerciantului din străinătate;
b) numele și calitatea persoanelor care pot reprezenta față de terți și în justiție comerciantul din străinătate, precum și ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei;
c) ultima situație financiară a comerciantului din străinătate aprobată, verificata sau publicată potrivit legislației statului în care comerciantul are domiciliul/sediul.
(1^2) Dacă este cazul, se vor inregistra și mențiuni referitoare la:
a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra comerciantului din străinătate;
b) dizolvarea societății din străinătate, numele și puterile lichidatorilor;
c) închiderea sucursalei."
22. Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
"(2) Toate aceste formalități se vor face la sediul oficiului registrului comerțului de la sediul sucursalei."
23. Alineatele (1), (3), (4) și (5) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Orice persoană fizica sau juridică prejudiciata ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune în registrul comerțului are dreptul sa ceara radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicita radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului.
............................................................
(3) Tribunalul se pronunța asupra cererii cu citarea oficiului registrului comerțului și a comerciantului.
(4) Hotărârea judecătorească de soluționare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunțare, pentru părțile prezente, și de la comunicare, pentru părțile lipsa.
(5) Oficiul registrului comerțului va efectua radierea și va publică hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părții care a introdus cererea. În acest scop, instanța va comunică oficiului registrului comerțului hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu mențiunea rămânerii irevocabile."
24. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"(2) Înregistrarea în registrul comerțului se operează în termen de 24 de ore de la data încheierii judecătorului delegat, iar în cazul înmatriculării comerciantului, în termen de 24 de ore de la data pronunțării încheierii judecătorului delegat de autorizare a înmatriculării."
25. Articolul 27 se abroga.
26. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29 - Comerciantul este obligat sa menționeze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte și orice alte documente întrebuințate în comerț, numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare și, dacă este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu."
27. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Firma unei asociații familiale trebuie să cuprindă numele membrului de familie la inițiativa căruia se înființează asociația familială, cu mențiunea <<asociație familială>>, scrisă în întregime."
28. La articolul 39 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) Firmele și emblemele radiate din registrul comerțului nu sunt disponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 41."
29. Alineatul (1) al articolului 41 va avea următorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Dobanditorul cu orice titlu al unui fond de comerț va putea sa continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui comerciant persoana fizica sau al unui asociat al unei asociații familiale, societăți în nume colectiv ori comandită simpla, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi și cu obligația de menționare în cuprinsul acelei firme a calității de succesor."
30. Alineatele (1) și (2) ale articolului 44 vor avea următorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Dacă nu respecta dispozițiile legii și termenele prevăzute, comercianții care trebuie să ceara înmatricularea sau înscrierea unei mențiuni sau să depună specimene de semnatura ori anumite acte vor fi obligați, prin încheiere pronunțată de judecătorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.
(2) În cazul în care înmatricularea, mențiunea, depunerea specimenului de semnatura sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amenda judiciară este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinire, amenda se aplică fiecăreia dintre ele."
31. Articolul 45 va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - Comercianții persoane fizice și reprezentanții asociațiilor familiale și ai persoanelor juridice, care nu se conformează obligațiilor prevăzute la art. 29, vor fi sancționați de organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar în cazul înscrierii unor date false, se vor aplica dispozițiile corespunzătoare din legea penală."
32. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - Sesizarea judecătorului delegat pentru aplicarea amenzilor prevăzute la art. 44 se poate face de orice persoană interesată sau din oficiu."
33. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
"Art. 47. - Amenzile judiciare prevăzute la art. 44 sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor judiciare, prevăzut de Codul de procedură civilă."
Articolul IX
privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. După alineatul (4) al articolului 5 se introduce alineatul (4^1) cu următorul cuprins:
"(4^1) În cazurile în care contractul de societate și statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociaților și clauze reglementand organizarea, funcționarea și desfășurarea activității societății."
2. Alineatul (5) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"(5) Actul constitutiv se încheie sub semnatura privată, se semnează de toți asociații sau, în caz de subscripție publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simpla;
c) societatea pe acțiuni se constituie prin subscripție publică."
3. La articolul 5 se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:
"(6) Actul constitutiv dobândește data certa și prin depunerea la oficiul registrului comerțului."
4. Litera a) a articolului 7 va avea următorul cuprins:
"a) numele și prenumele, codul numeric personal, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia asociaților persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea asociaților persoane juridice; numărul de înregistrare în registrul comerțului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naționale; la societatea în comandită simpla se vor arata asociații comanditari, asociații comanditati, precum și reprezentantul fiscal, dacă este cazul;"
5. Litera a) a articolului 8 va avea următorul cuprins:
"a) numele și prenumele, codul numeric personal, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia asociaților persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea asociaților persoane juridice, numărul de înregistrare în registrul comerțului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naționale; la societatea în comandită pe acțiuni se vor arata asociații comanditari și asociații comanditati, precum și reprezentantul fiscal, dacă este cazul;"
6. Alineatul (3) al articolului 14 va avea următorul cuprins:
"(3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) și (2), statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, precum și orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăți astfel constituite."
7. După articolul 14 se introduce articolul 14^1, cu următorul cuprins:
"Art. 14^1. - Contractele între societatea cu răspundere limitată și persoana fizica sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în forma scrisă, sub sancțiunea nulității absolute."
8. Articolul 16 va avea următorul cuprins:
"Art. 16. - (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea firmei și declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singura societate cu răspundere limitată.
(2) La același sediu vor putea funcționa mai multe societăți, dacă cel puțin o persoană este, în condițiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societăți.
(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, după caz, persoana care da data certa va refuza operațiunile solicitate, dacă din documentația prezentată rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1)."
9. Alineatele (1)-(3) ale articolului 31 vor avea următorul cuprins:
"Art. 31. - (1) Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societăți constituite prin subscripție publică.
(2) Cota prevăzută la alin. (1) nu poate depăși 6% din profitul net și nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societății.
(3) În cazul majorării capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzător capitalului social inițial."
10. Articolul 33 va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - Dreptul la acțiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale a acționarilor care a decis dizolvarea anticipata."
11. Articolul 34 va avea următorul cuprins:
"Art. 34. - Societățile comerciale pe acțiuni constituite prin subscripție publică sunt considerate societăți deținute public în sensul
art. 2 alin. (1) pct. 39 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 28/2002
privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate, aprobată și modificată prin
Legea nr. 525/2002 , cu modificările și completările ulterioare, care se completează cu dispozițiile prezentei legi în ceea ce privește înmatricularea în registrul comerțului."
12. Alineatul (1) al articolului 35 va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societății ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societății în registrul comerțului în a cărui raza teritorială își va avea sediul societatea."
13. La articolul 35 alineatul (2), după litera b) se introduce litera b^1) cu următorul cuprins:
"b^1) dovada sediului declarat și a disponibilității firmei;"
14. Alineatul (2) al articolului 40 va avea următorul cuprins:
"(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunțării încheierii judecătorului delegat prin care se autorizeaza înmatricularea societății comerciale."
15. Alineatul (1) al articolului 45 va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Reprezentanții societății sunt obligați să depună la oficiul registrului comerțului semnăturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost numiți prin actul constitutiv, iar cei aleși în timpul funcționarii societății, în termen de 15 zile de la alegere."
16. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Când actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerința legală pentru constituirea societății, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenție, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociații inlatura asemenea neregularități. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.
(2) În cazul în care au fost formulate cereri de intervenție, judecătorul va cita intervenienții și se va pronunța asupra cererilor acestora în condițiile art. 49 și următoarele din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile dispozițiile art. 335 din Codul de procedură civilă."
17. Literele a) și f) ale articolului 56 vor avea următorul cuprins:
"a) lipsește actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autentică, în situațiile prevăzute la art. 5 alin. (5);
..............................................................
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societății, obiectul sau de activitate, aporturile asociaților și capitalul social subscris și vărsat;"
18. Alineatul (3) al articolului 58 va avea următorul cuprins:
"(3) Tribunalul va comunică hotărârea judecătorească oficiului registrului comerțului, care, după menționare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras."
19. Articolul 60 va avea următorul cuprins:
"Art. 60. - (1) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(3) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a carei raza teritorială se afla sediul societății, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, curții de apel în a carei raza teritorială se afla sediul sucursalei.
(4) Motivele recursului se pot depune la instanța, cu cel puțin două zile înaintea termenului de judecată.
(5) În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului, fiind aplicabile dispozițiile art. 48, 49 și 56-59."
20. Alineatul (1) al articolului 61 va avea următorul cuprins:
"Art. 61. - (1) Creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești sa oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile."
21. Alineatele (1) și (2) ale articolului 62 vor avea următorul cuprins:
"Art. 62. - (1) Opoziția se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaților sau a actului adițional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerțului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menționa în registru și o va inainta instanței judecătorești competente.
(2) Dispozițiile art. 132 referitoare la suspendare se aplică în mod corespunzător. Opoziția se judeca în camera de consiliu, cu citarea părților, fiind aplicabile dispozițiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă."
22. Articolul 63 va avea următorul cuprins:
"Art. 63. - Cererile și căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competența instanțelor judecătorești, se soluționează de instanța locului unde societatea își are sediul principal."
23. Alineatele (1)-(4) ale articolului 67 vor avea următorul cuprins:
"Art. 67. - (1) Cota-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend.
(2) Dividendele se plătesc asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociaților sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plati o penalitate aferentă perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale.
(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
(4) Dividendele plătite contrar dispozițiilor alin. (2) și (3) se restituie, dacă societatea dovedește ca asociații au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau sa o cunoască."
24. Articolul 69 va avea următorul cuprins:
"Art. 69. - Dacă se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit."
25. Alineatul (2) al articolului 73 va avea următorul cuprins:
"(2) Acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societății, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare."
26. Articolul 74 va avea următorul cuprins:
"Art. 74. - (1) În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect și alte documente întrebuințate în comerț, emanând de la o societate, trebuie să se menționeze denumirea, forma juridică, sediul și codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu.
(2) Pentru societatea cu răspundere limitată va trebui menționat și capitalul social, iar pentru societatea pe acțiuni și în comandită pe acțiuni se va menționa și capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimei situații financiare anuale aprobate."
27. Articolul 86 va avea următorul cuprins:
"Art. 86. - Pentru aprobarea situației financiare anuale și pentru deciziile referitoare la introducerea acțiunii în răspunderea administratorilor este necesar votul asociaților reprezentând majoritatea capitalului social."
28. Alineatul (3) al articolului 89 va avea următorul cuprins:
"(3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situațiile financiare anuale și de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale și a celorlalte documente justificative."
29. Alineatele (2) și (3) ale articolului 91 vor avea următorul cuprins:
"(2) Felul acțiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Acțiunile nominative pot fi emise în forma materială, pe suport hârtie, sau în forma dematerializată, caz în care se înregistrează în registrul acționarilor.
(3) Acțiunile emise de o societate pe acțiuni, ca urmare a subscripției prin oferta publică de valori mobiliare, definită ca atare prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 525/2002 , cu modificările și completările ulterioare, sunt supuse reglementărilor aplicabile pieței organizate pe care acele acțiuni sunt tranzacționate."
30. Alineatul (5) al articolului 92 va avea următorul cuprins:
"(5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acțiuni, când acestea sunt emise în forma materială."
31. La articolul 93 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerțului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare și numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;"
32. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:
"(3) Pentru acțiunile nominative se vor mai menționa: numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul acționarului persoana fizica; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare și codul unic de înregistrare ale acționarului persoana juridică, după caz."
33. Alineatele (1) și (2) ale articolului 98 vor avea următorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în forma materială se transmite prin declarație facuta în registrul acționarilor și prin mențiunea facuta pe titlu, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în forma dematerializată se transmite prin declarație facuta în registrul acționarilor, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea și alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acțiunilor.
(2) Dreptul de proprietate asupra acțiunilor emise în forma dematerializată și tranzacționate pe o piața organizată se transmite în conformitate cu
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 525/2002 , cu modificările și completările ulterioare."
34. Alineatul (4) al articolului 102 va avea următorul cuprins:
"(4) Atât timp cat o acțiune este proprietatea indiviză sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate."
35. Alineatele (5) și (6) ale articolului 103 vor avea următorul cuprins:
"(5) Plata acțiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil și din rezervele disponibile ale societății, cu excepția rezervelor legale, înscrise în ultima situație financiară anuală aprobată.
(6) În raportul de gestiune care însoțește situația financiară anuală se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de acțiuni proprii, numărul, valoarea nominală, contravaloarea acțiunilor dobândite și fracțiunea de capital social pe care ele o reprezintă."
36. La articolul 103 se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins:
"(8) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazurile în care o societate, în care alta societate deține majoritatea drepturilor de vot sau exercita direct ori indirect o influența dominantă, dobândește acțiuni ale societății dominante."
37. Alineatul (2) al articolului 105 va avea următorul cuprins:
"(2) Constituirea garanțiilor reale mobiliare asupra propriilor acțiuni, fie direct, fie prin persoane care acționează în nume propriu, dar pe seama societății, este asimilată cu dobândirea propriilor acțiuni. Acțiunile vor fi însă contabilizate separat."
38. Articolul 106 va avea următorul cuprins:
"Art. 106. - (1) Constituirea de garanții reale mobiliare asupra acțiunilor se face prin înscris sub semnatura privată, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea și categoria acțiunilor cu care se garantează, iar în cazul acțiunilor la purtător și nominative emise în forma materială, și prin menționarea garanției pe titlu, semnată de creditor și debitorul acționar sau de mandatarii acestora.
(2) Garanția se înregistrează în registrul acționarilor ținut de administratori sau, după caz, de societatea independenta care tine registrul acționarilor. Creditorului în favoarea căruia s-a constituit garanția reală mobiliară asupra acțiunilor i se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia.
(3) Garanția devine opozabilă terților și dobândește rangul în ordinea de preferinta a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare."
39. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
"Art. 107. - Acțiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) și alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toată durata posedării lor de către societate, dreptul de vot pe care îl conferă aceste acțiuni este suspendat, iar majoritățile de prezenta și de vot pentru luarea în mod valabil a hotărârilor în adunările generale se raportează la restul capitalului social."
40. Articolul 108 va avea următorul cuprins:
"Art. 108. - Actionarii care oferă spre vânzare acțiunile lor prin oferta publică vor trebui sa întocmească un prospect de oferta în conformitate cu prevederile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 525/2002 , cu modificările și completările ulterioare."
41. Articolul 109 va avea următorul cuprins:
"Art. 109. - Situația acțiunilor trebuie să fie cuprinsă în anexa la situația financiară anuală și, în mod deosebit, să se precizeze dacă ele au fost integral liberate și, după caz, numărul acțiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor."
42. Alineatul (1) al articolului 111 va avea următorul cuprins:
"Art. 111. - (1) Adunarea ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exercițiului financiar."
43. La articolul 111 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
"a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situațiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, și sa fixeze dividendul;"
44. La articolul 113, după litera c) se introduce litera c^1) cu următorul cuprins:
"c^1 ) înființarea sau desființarea unor sedii secundare: sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;"
45. Articolul 114 va avea următorul cuprins:
"Art. 114. - (1) Exercițiul atribuțiilor menționate la art. 113 lit. b), c), e), f) și i) va putea fi delegat consiliului de administrație sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare.
(2) Dispozițiile art. 130 alin. (4) și (5), ale art. 131, cu excepția alin. (3), și ale art. 132 se aplică și în cazul deciziilor adoptate de către administratori în condițiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentată în justiție de persoana desemnată de președintele instanței dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o altă persoană."
46. Alineatul (4) al articolului 117 va avea următorul cuprins:
"(4) Dacă toate acțiunile societății sunt nominative, convocarea poate fi facuta numai prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puțin 15 zile înainte de data ținerii adunării, la adresa acționarului înscrisă în registrul acționarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societății, dacă nu i-a fost comunicată în scris de acționar."
47. La articolul 117 se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:
"(9) Actionarii societăților de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu excepția cazului când acestea se referă la modificarea actului constitutiv, cu cel puțin 5 zile înainte de data adunării, urmând ca propunerile să fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunării generale."
48. Alineatul (3) al articolului 119 va avea următorul cuprins:
"(3) Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală, instanța de la sediul societății va putea autoriza, cu citarea administratorilor și în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedură civilă, convocarea adunării generale de către persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1). Prin aceeași încheiere instanța va stabili data de referința prevăzută de art. 122 alin. (2), data ținerii adunării generale și, dintre acționari, persoana care o va prezida."
49. După articolul 121 se introduce articolul 121^1 cu următorul cuprins:
"Art. 121^1. - În cazul societăților închise cu acțiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni ținerea adunărilor generale și prin corespondenta."
50. Alineatul (2) al articolului 123 va avea următorul cuprins:
"(2) Dacă asupra acțiunilor sunt constituite garanții reale mobiliare, dreptul de vot aparține proprietarului."
51. Alineatul (1) al articolului 124 va avea următorul cuprins:
"Art. 124. - (1) Actionarii nu vor putea fi reprezentați în adunările generale decât prin alți acționari, în baza unei procuri speciale, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 102 alin. (2) și (3), când procura specială poate fi data și altui coproprietar."
52. Alineatul (2) al articolului 125 va avea următorul cuprins:
"(2) Ei pot vota însă situația financiară anuală dacă, detinand cel puțin jumătate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor."
53. După alineatul (2) al articolului 131 se introduc alineatele (2^1)-(2^3) cu următorul cuprins:
"(2^1) Când se invoca motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.
(2^2) Administratorii nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcție.
(2^3) Cererea se va soluționa în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin administratori."
54. Alineatul (4) al articolului 131 va avea următorul cuprins:
"(4) Acțiunea se va introduce la tribunalul în a cărui raza teritorială își are sediul societatea."
55. Alineatul (7) al articolului 131 va avea următorul cuprins:
"(7) Hotărârea irevocabilă de anulare va fi menționată în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor acționarilor."
56. Alineatul (1) al articolului 132 va avea următorul cuprins:
"Art. 132. - (1) O dată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanța președințială, suspendarea executării hotărârii atacate."
57. Articolul 133 va avea următorul cuprins:
"Art. 133. - (1) Actionarii care nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societății au dreptul de a se retrage din societate și de a obține de la societate contravaloarea acțiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de către un expert autorizat, prin folosirea a cel puțin două metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea în cauza.
(3) O dată cu declarația de retragere, actionarii vor preda societății acțiunile pe care le poseda, dacă acestea au fost eliberate în condițiile art. 97.
(4) Ca urmare a retragerii acționarilor în condițiile prevăzute de alin. (1), acțiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispozițiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile."
58. Alineatul (3) al articolului 134 se abroga.
59. Alineatul (5) al articolului 137 va avea următorul cuprins:
"(5) Garanția va fi depusa într-un cont bancar distinct, la dispoziția exclusiva a societății, și va putea fi restituită administratorului numai după ce adunarea generală a aprobat situația financiară a ultimului exercițiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcție și i-a dat descărcare."
60. La articolul 139 se introduc alineatele (3)-(5) cu următorul cuprins:
"(3) Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, președintele consiliului de administrație va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.
(4) Dacă președintele în funcție al consiliului de administrație nu poate sau îi este interzis sa participe la vot, ceilalți membri ai consiliului de administrație vor putea alege un președinte de ședința, având aceleași drepturi ca președintele în funcție.
(5) În caz de paritate de voturi și dacă președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusă votului se considera respinsă."
61. După articolul 143 se introduce articolul 143^1 cu următorul cuprins:
"Art. 143^1. - (1) Dobândirea de către o societate a unui bun de la un fondator sau acționar:
a) într-un interval de cel mult 2 ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activității societății; și
b) contra unei sume sau alte contravalori reprezentând cel puțin o zecime din valoarea capitalului social subscris va fi supusă aprobării prealabile a adunării generale extraordinare a acționarilor, precum și prevederilor art. 37 și 38, va fi menționată în registrul comerțului și va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și într-un ziar cu larga răspândire.
(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operațiunile de dobândire efectuate în cadrul activității curente a societății, cele făcute din dispoziția unei autorități administrative sau a unei instanțe judecătorești și nici cele făcute în cadrul operațiunilor de bursa."
62. Alineatele (4) și (5) ale articolului 144 vor avea următorul cuprins:
"(4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediați dacă, având cunoștința de neregulile săvârșite de aceștia, nu le comunică cenzorilor sau auditorilor financiari.
(5) În societățile care au mai mulți administratori răspunderea pentru actele săvârșite sau pentru omisiuni nu se întinde și la administratorii care au făcut să se constate, în registrul deciziilor consiliului de administrație, împotrivirea lor și i-au încunoștințat despre aceasta, în scris, pe cenzori și, după caz, pe auditorii financiari."
63. Alineatele (1) și (3) ale articolului 145 vor avea următorul cuprins:
"Art. 145. - (1) Administratorul care are într-o anumită operațiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societății trebuie să îi înștiințeze despre aceasta pe ceilalți administratori și pe cenzori sau pe auditorii financiari și sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operațiune.
................................................................
(3) Dacă prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdicțiile stabilite la alin. (1) și (2), referitoare la participarea la deliberarea și la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:
a) oferirea spre subscriere, către un administrator sau către persoanele menționate la alin. (2), de acțiuni sau obligațiuni ale societății;
b) acordarea de către administrator sau de persoanele menționate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei garanții în favoarea societății."
64. La articolul 145 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) și (2) răspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate."
65. După articolul 145 se introduce articolul 145^1 cu următorul cuprins:
"Art. 145^1. - (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel și sub rezerva dispozițiilor art. 145, sub sancțiunea nulității, administratorul va putea instraina, respectiv dobândi bunuri către sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societății, numai după obținerea aprobării adunării generale extraordinare, în condițiile prevăzute la art. 112.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și operațiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Valoarea prevăzută la alin. (1) se va calcula prin raportare la situația financiară aprobată pentru anul financiar precedent celui în care are loc operațiunea ori, după caz, la valoarea capitalului social subscris, dacă o asemenea situație financiară nu a fost încă prezentată și aprobată.
(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile și operațiunilor în care una dintre părți este soțul administratorului ori ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operațiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singura sau împreună, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepția cazului în care una dintre societățile comerciale respective este filiala celeilalte."
66. Articolul 148 va avea următorul cuprins:
"Art. 148. - (1) Vor putea fi acordate administratorilor și cenzorilor remunerații și orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.
(2) Este interzisă creditarea de către societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operațiuni precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceștia de operațiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitenta sau ulterioară acordării împrumutului;
d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executării de către administratori sau directori a oricăror alte obligații personale ale acestora față de terțe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanțe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor sau directorilor ori o alta prestație personală a acestora.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile și operațiunilor în care sunt interesați soțul, rudele sau afinii, până la gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de asemenea, dacă operațiunea privește o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singura sau împreună cu una din persoanele sus-menționate, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică:
a) în cazul operațiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;
b) în cazul în care operațiunea este încheiată de societate în condițiile exercitării curente a activității sale, iar clauzele operațiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menționate la alin. (2) și (3) decât cele pe care, în mod obișnuit, societatea le practica față de terțe persoane."
67. Alineatele (1) și (5) ale articolului 150 vor avea următorul cuprins:
"Art. 150. - (1) Acțiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari și directorilor aparține adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.
.............................................................
(5) Dacă acțiunea se pornește împotriva directorilor, aceștia sunt suspendați de drept din funcție până la rămânerea irevocabilă a sentinței."
68. Alineatul (1) al articolului 153 va avea următorul cuprins:
"Art. 153. - (1) Dacă administratorii constata ca în urma unor pierderi activul net, determinat ca diferența între totalul activelor și datoriile societății, reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generală extraordinară, pentru a hotărî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societății."
69. Secțiunea a IV-a va avea următorul titlu:
"Auditul financiar, auditul intern și cenzorii"
70. Alineatele (5) și (6) ale articolului 154 se abroga.
71. Alineatul (7) al articolului 154 va avea următorul cuprins:
"(7) Cenzorii sunt obligați să depună, în termenul prevăzut la art. 137 alin. (3), a treia parte din garanția cerută pentru administratori. Sunt exceptați de la aceasta obligație cenzorii experți contabili sau contabili autorizați, dacă fac dovada încheierii asigurării de răspundere civilă profesională."
72. Articolul 155 va avea următorul cuprins:
"Art. 155. - (1) Situațiile financiare ale societăților comerciale, care intra sub incidența reglementărilor contabile armonizate cu directivele europene și standardele internaționale de contabilitate, vor fi auditate de către auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, în condițiile prevăzute de lege.
(2) Societățile comerciale ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop.
(3) La societățile comerciale ale căror situații financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar adunarea generală ordinară a acționarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, după caz."
73. La articolul 156 alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:
"d) persoanele care, pe durata exercitării atribuțiilor conferite de aceasta calitate, au atribuții de control în cadrul Ministerului Finanțelor Publice sau al altor instituții publice, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege."
74. Alineatele (1)-(3) ale articolului 158 vor avea următorul cuprins:
"Art. 158. - (1) Cenzorii sunt obligați sa supravegheze gestiunea societății, sa verifice dacă situațiile financiare sunt legal întocmite și în concordanta cu registrele, dacă acestea din urma sunt ținute regulat și dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum și asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situațiile financiare și repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunțit.
(3) Adunarea generală poate aproba situațiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoțite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari."
75. Secțiunea a VI-a va avea următorul titlu:
"Despre registrele societății și despre situațiile financiare anuale"
76. La articolul 172 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
"a) un registru al acționarilor care să arate, după caz, numele și prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acționarilor cu acțiuni nominative, precum și vărsămintele făcute în contul acțiunilor. Evidenta valorilor mobiliare emise de o societate deținută public, tranzacționate pe o piața reglementată, va fi ținuta de o societate de registru autorizata de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare, conform prevederilor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 525/2002 , cu modificările și completările ulterioare;"
77. Articolul 173 va avea următorul cuprins:
"Art. 173. - (1) Administratorii sau, după caz, societățile de registru independent au obligația sa pună la dispoziția acționarilor și a oricăror alți solicitanți registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. a) și sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.
(2) De asemenea, sunt obligați sa pună la dispoziția acționarilor și a deținătorilor de obligațiuni, în aceleași condiții, registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. b) și f)."
78. La articolul 175 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) În cazul în care registrul acționarilor este ținut de către o societate de registru independent autorizata, este obligatorie menționarea în registrul comerțului a firmei și a sediului acesteia, precum și a oricăror modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare."
79. Articolul 176 va avea următorul cuprins:
"Art. 176. - Administratorii trebuie să prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, cu cel puțin o luna înainte de ziua stabilită pentru ședința adunării generale, situația financiară anuală pentru exercițiul financiar precedent, însoțită de raportul lor și de documentele justificative."
80. Articolul 177 va avea următorul cuprins:
"Art. 177. - (1) Situațiile financiare anuale se vor întocmi în condițiile prevăzute de lege.
(2) Situațiile financiare anuale ale societăților comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii."
81. Alineatele (1) și (4) ale articolului 178 vor avea următorul cuprins:
"Art. 178. - (1) Din profitul societății se va prelua, în fiecare an, cel puțin 5% pentru formarea fondului de rezerva, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
.................................................................
(4) Fondatorii vor participa la profit, dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generală extraordinară."
82. Articolul 179 va avea următorul cuprins:
"Art. 179. - (1) Situațiile financiare anuale împreună cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor rămâne depuse la sediul societății și la cel al sucursalelor, în cele 15 zile care preceda întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate de acționari.
(2) Actionarii vor putea cere consiliului de administrație, pe cheltuiala lor, copii de pe situațiile financiare anuale și de pe celelalte rapoarte prevăzute la alin. (1)."
83. Alineatul (1) al articolului 180 se abroga.
84. Alineatul (2) al articolului 180 va avea următorul cuprins:
"(2) Administratorii sunt obligați ca, în termen de 15 zile de la data adunării generale, să depună o copie de pe situațiile financiare anuale, însoțite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum și de procesul-verbal al adunării generale, la oficiul registrului comerțului, precum și la Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile prevăzute de
Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată."
85. Articolul 181 va avea următorul cuprins:
"Art. 181. - Aprobarea situațiilor financiare anuale de către adunarea generală nu împiedica exercitarea acțiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari."
86. Alineatul (1) al articolului 187 va avea următorul cuprins:
"Art. 187. - (1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel."
87. La articolul 189 alineatul (1), literele a) și b) vor avea următorul cuprins:
"a) sa aprobe situația financiară anuală și sa stabilească repartizarea profitului net;
b) sa îi desemneze pe administratori și cenzori, sa îi revoce și să le dea descărcare de activitatea lor, precum și sa decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;"
88. Articolul 191 va avea următorul cuprins:
"Art. 191. - Dispozițiile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, în ce privește dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică și societăților cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut la art. 131 alin. (2) urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunoștința de hotărârea adunării generale pe care o ataca."
89. Alineatul (3) al articolului 192 va avea următorul cuprins:
"(3) Dispozițiile art. 75, 76, 77 alin. (1) și 79 se aplică și societăților cu răspundere limitată."
90. Articolul 194 va avea următorul cuprins:
"Art. 194. - (1) Dispozițiile art. 155 alin. (1) și (2) se vor aplica în mod corespunzător.
(2) La societățile comerciale care nu se încadrează în prevederile art. 155 alin. (1) adunarea asociaților poate numi unul sau mai mulți cenzori.
(3) Dacă numărul asociaților trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
(4) Dispozițiile prevăzute pentru cenzorii societăților pe acțiuni se aplică și cenzorilor din societățile cu răspundere limitată.
(5) În lipsa de cenzori, fiecare dintre asociați, care nu este administrator al societății, va exercita dreptul de control pe care asociații îl au în societățile în nume colectiv."
91. Alineatul (1) al articolului 196 va avea următorul cuprins:
"Art. 196. - (1) Situațiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe acțiuni. După aprobarea de către adunarea generală a asociaților, ele vor fi depuse de administratori la direcțiile generale ale finanțelor publice competente, în termenele prevăzute de lege. Un exemplar al situației financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerțului. Acesta va face anunțul prevăzut la art. 180 alin. (3)."
92. Alineatul (1) al articolului 199 va avea următorul cuprins:
"Art. 199. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării generale adoptată în condițiile legii sau printr-un act adițional la actul constitutiv sau prin hotărârea instanței judecătorești, în condițiile art. 218 alin. (2^1) și art. 221 alin. (1^1)."
93. După alineatul (1) al articolului 199 se introduc alineatele (1^1) și (1^2) cu următorul cuprins:
"(1^1) Forma autentică a actului modificator adoptat de asociați este obligatorie atunci când are ca obiect:
a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natura a unui teren;
b) modificarea formei juridice a societății într-o societate în nume colectiv sau în comandită simpla;
c) majorarea capitalului social prin subscripție publică.
(1^2) Dispozițiile art. 16 se aplică și în cazul schimbării denumirii ori în cel al continuării societății cu răspundere limitată cu asociat unic."
94. Alineatele (2) și (3) ale articolului 199 vor avea următorul cuprins:
"(2) Actul modificator, cuprinzând trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se înregistrează în registrul comerțului pe baza încheierii judecătorului delegat, cu excepția cazului prevăzut de art. 218 alin. (2^1) și art. 221 alin. (1^1), când înregistrarea se va face pe baza hotărârii irevocabile de excludere.
(3) După înregistrarea în registrul comerțului, actul modificator se trimite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, de către registrul comerțului, pe cheltuiala societății."
95. Alineatul (3) al articolului 203 va avea următorul cuprins:
"(3) Orice creditor al societății, a cărui creanta este constatată printr-un titlu anterior publicării hotărârii, poate face opoziție în condițiile art. 62."
96. La articolul 203 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Creditorii chirografari ale căror creanțe sunt constatate prin titluri anterioare publicării hotărârii pot să obțină, pe calea opoziției, exigibilitatea anticipata a creanțelor lor la data expirării termenului de doua luni prevăzut de alin. (1), în afară de cazul în care societatea a oferit garanții reale sau personale acceptate de creditori."
97. Alineatul (3) al articolului 205 va avea următorul cuprins:
"(3) Diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majoră capitalul social."
98. La articolul 207 alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:
"e) ultima situație financiară aprobată, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;"
99. Articolul 208 va avea următorul cuprins:
"Art. 208. - Majorarea capitalului social al unei societăți prin oferta publică de valori mobiliare, definită ca atare prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 525/2002 , cu modificările și completările ulterioare, este supusă acelui act normativ."
100. Articolul 211 va avea următorul cuprins:
"Art. 211. - (1) Acțiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând acționarilor existenți, proporțional cu numărul acțiunilor pe care le poseda, aceștia putându-și exercită dreptul de preferinta numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. După expirarea acestui termen, acțiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(2) Operațiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea dreptului de preferinta către actionarii existenți, prevăzută la alin. (1), este lovită de nulitate absolută."
101. La articolul 218, după alineatul (2) se introduce alineatul (2^1) cu următorul cuprins:
"(2^1) Ca urmare a excluderii, instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalți asociați."
102. Alineatul (3) al articolului 218 va avea următorul cuprins:
"(3) Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerțului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publică la cererea societății în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."
103. La articolul 221, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalți asociați."
104. Alineatul (2) al articolului 222 va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), asociații trebuie să fie consultați de administratori, cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea duratei societății, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsa, la cererea oricăruia dintre asociați, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultării, conform art. 119."
105. Alineatul (2) al articolului 223 va avea următorul cuprins:
"(2) Societatea în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată se dizolva în cazul și în condițiile prevăzute de alin. (1) lit. a) și b)."
106. Articolul 232 va avea următorul cuprins:
"Art. 232. - (1) La cererea oricărei persoane interesate, precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului;
c) societatea și-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau asociații au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscută;
d) societatea nu și-a completat capitalul social, în condițiile legii.
(2) Dispozițiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului. Durata inactivității nu poate depăși 3 ani.
(3) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunțat dizolvarea se înregistrează în registrul comerțului, se comunică direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societății.
(4) În cazul mai multor hotărâri judecătorești de dizolvare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică și sediul societății dizolvate, instanța care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul și data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.
(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicității, în condițiile alin. (3) și (4). Dispozițiile art. 60 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
(6) Pe data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiată din oficiu din registrul comerțului."
107. La articolul 234, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Când acțiunile sunt de mai multe categorii, hotărârea asupra fuziunii/divizării, în temeiul art. 113 lit. g), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat în condițiile art. 115."
108. La articolul 236, literele e) și h) vor avea următorul cuprins:
"e) raportul de schimb al acțiunilor sau al părților sociale și, dacă este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru acțiuni emise de societatea absorbanta acțiunile societății absorbite al căror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori însăși societatea absorbită;
.................................................................
h) data situației financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeași pentru toate societățile participante;"
109. Alineatul (2) al articolului 237 va avea următorul cuprins:
"(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părților, integral sau în extras, potrivit dispoziției judecătorului delegat sau cererii părților, cu cel puțin 30 de zile înaintea datelor ședințelor în care adunările generale extraordinare urmează a hotărî, în temeiul art. 113 lit. g), asupra fuziunii/divizării."
110. Articolul 239 va avea următorul cuprins:
"Art. 239. - (1) Administratorii societăților care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziția acționarilor/asociaților la sediul social, cu cel puțin o luna înainte de data ședinței adunării generale extraordinare:
a) proiectul de fuziune/divizare;
b) darea de seama a administratorilor, în care se va justifica din punct de vedere economic și juridic necesitatea fuziunii/divizării și se va stabili raportul de schimb al acțiunilor/părților sociale;
c) situațiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum și cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune/divizare;
d) raportul cenzorilor și, după caz, raportul auditorilor financiari;
e) raportul unuia sau al mai multor experți, persoane fizice sau juridice, desemnați cu respectarea art. 37 și 38, de judecătorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al acțiunilor/părților sociale, în cazul societăților pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată; pentru întocmirea raportului, fiecare dintre experți are dreptul să obțină de la societățile care fuzionează/se divid toate documentele și informațiile necesare și să efectueze verificările corespunzătoare. Raportul va cuprinde:
- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;
- aprecierea dacă acele metode au fost adecvate, menționarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum și opinia asupra importantei acestor metode între cele pentru ajungerea la valorile respective;
- eventualele greutăți intampinate în cursul acțiunii de evaluare;
f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei în curs de executare și repartizarea lor, în caz de divizare a societăților.
(2) Actionarii/asociații vor putea obține gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele."
111. După articolul 239 se introduce articolul 239^1 cu următorul cuprins:
"Art. 239^1. - În cazul fuziunii prin absorbție, administratorii societății absorbite, precum și experții care au elaborat raportul prevăzut la art. 239 alin. (1) lit. e) răspund civil față de actionarii/asociații societății absorbite pentru pagubele pricinuite acestora datorită erorilor comise în cadrul operațiunii de fuziune."
112. Articolul 242 va avea următorul cuprins:
"Art. 242. - (1) Actul modificator al actului constitutiv al societății absorbante se înregistrează în registrul comerțului în a cărui circumscripție își are sediul societatea și, vizat de judecătorul delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societății.
(2) Publicitatea pentru societățile absorbite poate fi efectuată de societatea absorbanta, în cazurile în care acele societăți nu au efectuat-o, în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societății absorbante de către judecătorul delegat."
113. Articolul 251 va avea următorul cuprins:
"Art. 251. - Lichidatorii care probează, prin prezentarea situației financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie să ceara sumele necesare asociaților care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceștia sunt obligați, potrivit formei societății, să le procure sau, dacă sunt debitori față de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligați în calitate de asociați."
114. Alineatul (2) al articolului 254 va avea următorul cuprins:
"(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea societății din registrul comerțului, sub sancțiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părți interesate, prin încheiere. Încheierea judecătorului-delegat este executorie și supusă recursului."
115. Alineatul (2) al articolului 255 va avea următorul cuprins:
"(2) În societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni registrele prevăzute de art. 172 alin. (1) lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comerțului la care a fost înregistrată societatea, unde orice parte interesată va putea lua cunoștința de ele cu autorizarea judecătorului delegat, iar restul actelor societății vor fi depuse la Arhivele Naționale."
116. Alineatele (1), (2) și (4) ale articolului 257 vor avea următorul cuprins:
"Art. 257. - (1) După terminarea lichidării societății în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească situația financiară și sa propună repartizarea activului între asociați.
(2) Asociatul nemulțumit poate face opoziție, în condițiile art. 62, în termen de 15 zile de la notificarea situației financiare de lichidare și a proiectului de repartizare.
.................................................................
(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opoziției a rămas irevocabilă, situația financiară de lichidare și repartizare se considera aprobată și lichidatorii sunt liberați."
117. Alineatul (1) al articolului 259 va avea următorul cuprins:
"Art. 259. - (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultima situație financiară aprobată până la începerea lichidării."
118. Alineatul (2) al articolului 260 va avea următorul cuprins:
"(2) Când gestiunea trece peste durata unui exercițiu financiar, darea de seama trebuie anexată la prima situație financiară pe care lichidatorii o prezintă adunării generale."
119. Articolul 261 va avea următorul cuprins:
"Art. 261. - Dacă lichidarea se prelungește peste durata exercițiului financiar, lichidatorii sunt obligați sa întocmească situația financiară anuală, conformându-se dispozițiilor legii și actului constitutiv."
120. Alineatele (1) și (2) ale articolului 262 vor avea următorul cuprins:
"Art. 262. - (1) După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc situația financiară finala, arătând partea ce se cuvine fiecărei acțiuni din repartizarea activului societății, însoțită de raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorilor financiari.
(2) Situația financiară, semnată de lichidatori, se va depune, pentru a fi menționată, la oficiul registrului comerțului și se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."
121. Alineatul (1) al articolului 263 va avea următorul cuprins:
"Art. 263. - (1) Dacă termenul prevăzut la art. 260 alin. (3) a expirat fără a se face opoziție, situația financiară se considera aprobată de toți actionarii, iar lichidatorii sunt liberați, sub rezerva repartizării activului societății."
122. Alineatul (1) al articolului 264 va avea următorul cuprins:
"Art. 264. - (1) Sumele cuvenite acționarilor, neîncasate în termen de doua luni de la publicarea situației financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitățile acesteia, cu arătarea numelui și prenumelui acționarului, dacă acțiunile sunt nominative, sau a numerelor acțiunilor, dacă ele sunt la purtător."
123. Punctul 2 al articolului 265 va avea următorul cuprins:
"2. prezintă, cu rea-credința, acționarilor/asociaților o situație financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condițiilor economice ale societății, în vederea ascunderii situației ei reale;"
124. Punctul 5 al articolului 266 va avea următorul cuprins:
"5. încasează sau plătește dividende, sub orice formă, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situație financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;"
125. Partea introductivă a articolului 268 va avea următorul cuprins:
"Art. 268. - Se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societății, care:"
126. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 269 va avea următorul cuprins:
"Art. 269. - (1) Se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă administratorul care:"
127. Articolul 270 va avea următorul cuprins:
"Art. 270. - Se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege."
128. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 273 va avea următorul cuprins:
"Art. 273. - (1) Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă acționarul sau deținătorul de obligațiuni care:"
129. Alineatul (2) al articolului 273 va avea următorul cuprins:
"(2) Persoana care determina pe un acționar sau pe un deținător de obligațiuni ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze într-un anumit sens în adunările generale ori sa nu ia parte la vot se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă."
130. Litera a) a articolului 276 va avea următorul cuprins:
"a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societății ori ascunderea unei părți din activul societății, înfățișarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societății, în alt act ori în situațiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârșit în vederea diminuării aparente a valorii activelor;"
131. După articolul 286 se introduce articolul 286^1 cu următorul cuprins:
"Art. 286^1. - Guvernul va putea modifica, anual, prin hotărâre, valoarea minima a capitalului social stabilită la art. 10 alin. (1), ținând seama de rata inflației, astfel încât, până la data de 31 decembrie 2005, pentru societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni, capitalul social sa nu fie mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Hotărârea Guvernului va cuprinde și termenul pentru completarea capitalului social."
Articolul X
Titlul VI "Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare" din
privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează:
1. Literele a) și c) ale articolului 2 vor avea următorul cuprins:
"a) toate cesiunile drepturilor de creanta;
......................................................................
c) toate formele de închiriere, inclusiv orice leasing, pe termen mai mare de un an, având ca obiect bunurile prevăzute la art. 6 din prezentul titlu;"
2. La articolul 6 alineatul (5), literele g) și h) vor avea următorul cuprins:
"g) drepturile de creanta garantate;
h) instrumentele negociabile;"
3. La articolul 6 alineatul (5), litera n) se abroga.
4. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - (1) Orice tip de obligație de a da, a face sau a nu face este susceptibilă să fie garantată cu garanția reală reglementată prin acest titlu, inclusiv obligațiile viitoare, sub condiție, divizibile sau determinabile."
5. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - Contractul de garanție reală va indica valoarea maxima a obligației garantate."
6. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Orice bun care înlocuiește bunul constituit ca garanție sau bunul în care a trecut valoarea bunului afectat garanției se presupune a fi produs al bunului inițial, cu excepția cazului în care debitorul va face dovada contrarie."
7. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Când garanția reală cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia, debitorul poate cere, oricând, o confirmare din partea creditorului cu privire la valoarea obligației care a rămas a fi garantată sau o lista amănunțită a bunurilor afectate garanției. În acest scop, debitorul va da creditorului o lista cuprinzând evaluarea estimativă a bunurilor afectate garanției, spre a fi confirmată de acesta."
8. Articolul 28 va avea următorul cuprins:
"Art. 28. - Fața de terți, inclusiv față de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asupra bunurilor supuse dispozițiilor prezentului titlu au rangul de prioritate stabilit în momentul în care garanția reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin una dintre metodele prevăzute în acest capitol."
9. Alineatul (1) al articolului 36 va avea următorul cuprins:
"Art. 36. - (1) Orice creditor care, fără a fi parte într-un contract de garanție, are un privilegiu prin simplul efect al legii, inclusiv privilegiul statului sau al unităților administrativ-teritoriale pentru creanțele provenite din impozite, taxe, amenzi și din alte sume ce reprezintă venituri publice ce le sunt datorate, are prioritate asupra garanției reale a creditorului asupra bunului în cauza numai în momentul în care privilegiul îndeplinește condiția de publicitate prin înscrierea acestuia la arhiva sau prin posesia bunului."
10. Alineatul (2) al articolului 57 va avea următorul cuprins:
"(2) Baza de date va trebui sa cuprindă data, ora, minutul și secunda înregistrării."
11. Alineatul (2) al articolului 68 va avea următorul cuprins:
"(2) Creditorul va avansa cheltuielile și va suporta riscurile legate de transportarea și depozitarea bunurilor în cauza."
12. Alineatul (3) al articolului 71 va avea următorul cuprins:
"(3) Notificarea se va face în orice mod care asigura dovada primirii ei."
13. Alineatul (1) al articolului 75 va avea următorul cuprins:
"Art. 75. - (1) În termen de 5 zile libere de la primirea notificării, debitorul, creditorul sau proprietarul bunului, dacă are un interes, poate face opoziție la vânzarea bunului la instanța competența, potrivit Codului de procedura civilă."
14. Alineatul (1) al articolului 80 va avea următorul cuprins:
"Art. 80. - (1) Dacă obligația garantată nu a fost plătită, iar bunul afectat garanției sau produsele obținute din vânzarea lui reprezintă sume depuse într-un cont la o banca, creditorul va notifica acesteia intenția sa de a-și recupera creanta din sumele depuse în acel cont."
15. Alineatele (1) și (2) ale articolului 82 vor avea următorul cuprins:
"Art. 82. - (1) După blocarea contului, potrivit art. 81 alin. (2), banca va plati din acest cont datoria debitorului garantat, potrivit cererii creditorului.
(2) Dacă, potrivit ordinii de prioritate reglementate prin prezentul titlu, un alt creditor are grad de prioritate superior asupra contului de depozit, banca trebuie să plătească mai întâi creditorul cu gradul de prioritate superior, chiar dacă creanta acestuia nu a devenit exigibilă."
16. Articolul 86 se abroga.
17. Alineatul (2) al articolului 88 va avea următorul cuprins:
"(2) Creditorul poate retine sumele obținute ca urmare a unei astfel de vânzări, după ce va plati debitorului drepturile cuvenite, potrivit alin. (1)."
18. Alineatul (1) al articolului 91 va avea următorul cuprins:
"Art. 91. - (1) Garanția reală asupra unui bun mobil corporal, care este opozabilă, potrivit legii locului unde se afla bunul la data constituirii acesteia, își menține rangul de prioritate în România, dacă s-a făcut înregistrarea la arhiva:
a) înainte sa înceteze rangul de prioritate dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garanția; și
b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România; sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut ca bunul a fost adus în România."
19. Alineatul (1) al articolului 92 va avea următorul cuprins:
"Art. 92. - (1) Garanția locatorului sau a finanțatorului, care este opozabilă indiferent de existenta unor formalități de publicitate, potrivit legii locului unde se afla bunul la data încheierii contractului de închiriere sau de leasing, își menține rangul de prioritate, dacă înregistrarea la arhiva, potrivit prezentului titlu, s-a făcut:
a) înainte sa înceteze rangul de prioritate, dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garanția, și
b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România, sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut ca bunul a fost adus în România."
20. La articolul 93 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) titlurilor de valoare negociabile, care nu sunt în posesia creditorului."
21. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:
"(3) În cuprinsul prezentului titlu, prin locul unde se afla creditorul, locatorul, finantatorul, debitorul, locatarul sau, după caz, utilizatorul se înțelege sediul profesional, domiciliul sau reședința persoanei fizice ori sediul social al persoanei juridice."
22. Articolul 94 va avea următorul cuprins:
"Art. 94. - În cazul în care debitorul, locatarul sau utilizatorul își schimba domiciliul sau sediul, astfel cum acestea sunt definite la art. 93 alin. (3) sau în cazul în care debitorul constituie o garanție în favoarea unei persoane aflate într-un alt stat, închirierea, leasingul sau garanția reală care a dobândit un rang de prioritate, potrivit prezentului titlu, își conserva rangul din România, dacă garanția reală sau contractul de locațiune ori de leasing este înregistrat în străinătate:
a) înainte de data la care, potrivit prezentului titlu, garanția reală sau înregistrarea locatorului sau a finanțatorului își pierde rangul de prioritate; și
b) în termen de 60 de zile de la data la care debitorul, locatarul sau utilizatorul se stabilește în străinătate ori de la data la care debitorul constituie garanția în favoarea unei persoane aflate în străinătate; sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a luat cunoștința ca debitorul, locatarul sau utilizatorul s-a stabilit în străinătate ori ca a constituit garanția în favoarea unei persoane aflate în străinătate."
23. Alineatul (1) al articolului 98 va avea următorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Creditorii privilegiați, inclusiv statul și unitățile administrativ-teritoriale, pentru creanțele provenite din impozite, taxe, amenzi și din alte sume ce reprezintă venituri publice, pot avea prioritate față de un creditor cu garanție reală, numai dacă și-au înscris creanta la arhiva sau, după caz, în documentele de publicitate imobiliară, înaintea înscrierii unei astfel de garanții de către creditorul garantat."
Articolul XI
pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice și persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili."
2. La articolul 3 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
"Contribuabilii care realizează venituri din activitatea de comerț sau prestări de servicii către populație sunt obligați sa afiseze, în locurile unde se desfășoară activitatea, autorizația de funcționare și certificatul de înregistrare care conține codul unic de înregistrare atribuit."
3. La articolul 4 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
"Contribuabilii sunt obligați sa utilizeze pentru activitatea desfășurată documente primare și de evidența contabilă stabilite prin lege, achiziționate numai de la unitățile stabilite prin normele legale în vigoare și sa completeze integral rubricile formularelor, corespunzător operațiunilor înregistrate."
4. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
"Art. 9. - Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul de a prezenta organelor de control, împuternicite conform legii, documentele justificative și actele de evidența contabilă, precum și bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor și contribuțiilor la fondurile publice, în vederea stabilirii obligațiilor bugetare."
5. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă neintocmirea, întocmirea incompleta sau necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, dacă fapta a avut drept consecința diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.
Cu pedeapsa prevăzută la alin. 1 se sancționează și punerea în circulație, în orice mod, fără drept sau deținerea în vederea punerii în circulație, fără drept, a documentelor financiare și fiscale."
6. Articolul 11 va avea următorul cuprins:
"Art. 11. - Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte:
a) sustragerea de la plata obligațiilor fiscale prin neînregistrarea unor activități pentru care legea prevede obligația înregistrării sau prin exercitarea de activități neautorizate, în scopul obținerii de venituri;
b) sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligațiilor fiscale, în scopul obținerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operațiuni fictive;
c) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii în acte contabile sau în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operațiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contribuția;
d) organizarea și conducerea de evidente contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat sau de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul diminuării veniturilor sau surselor impozabile;
e) emiterea, distribuirea, cumpărarea, completarea ori acceptarea cu știința de documente fiscale false.
Tentativa se pedepsește."
7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
"Art. 12 - Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte:
a) sustragerea de la plata obligațiilor fiscale prin cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, efectuată în acest scop;
b) sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictiva cu privire la sediul unei societăți comerciale, la sediile subunitatilor sau la sediile punctelor de lucru, precum și la schimbarea acestora fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, efectuată în acest scop."
8. Articolele 13-16 se abroga.
9. La articolul 17 alineatul 1, literele b) și k) se abroga.
10. Alineatul 2 al articolului 17 va avea următorul cuprins:
"Contravențiile prevăzute la alin. 1 se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoanele fizice și cu amendă de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoanele juridice."
11. Articolul 18 se abroga.
12. Articolul 20 va avea următorul cuprins:
"Art. 20. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de control financiar-fiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și unităților teritoriale subordonate, Garda financiară și de către celelalte organe de control abilitate potrivit legii."
13. Articolul 21 se abroga.
14. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare."
Articolul XII
privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare,
privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, titlul VI "Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare" din
privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare, și
privind combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.
Titlul III Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici
Articolul XIII
privind Statutul funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și autoritățile și instituțiile publice din administrația publică centrala și locală, denumite în continuare raporturi de serviciu.
(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispozițiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient și impartial, în interesul cetățenilor, precum și al autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrala și locală."
2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrala și locală.
(2) Funcționarul public este persoana numita, în condițiile prezentei legi, într-o funcție publică. Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei își păstrează calitatea de funcționar public, continuand să facă parte din corpul de rezerva al funcționarilor publici.
(3) Activitățile desfășurate de funcționarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele:
a) punerea în executare a legilor și a celorlalte acte normative;
b) elaborarea proiectelor de acte normative și a altor reglementări specifice autorității sau instituției publice, precum și asigurarea avizării acestora;
c) elaborarea proiectelor politicilor și strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor și statisticilor, precum și a documentației privind aplicarea și executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autorității sau instituției publice;
d) consilierea, controlul și auditul public intern;
e) gestionarea resurselor umane și a resurselor financiare;
f) colectarea creanțelor bugetare;
g) reprezentarea intereselor autorității sau instituției publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din țara și străinătate, în limita competentelor stabilite de conducătorul autorității sau instituției publice, precum și reprezentarea în justiție a autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea;
h) realizarea de activități în conformitate cu strategia de informatizare a administrației publice.
(4) Funcțiile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.
(5) În sensul prezentei legi, totalitatea funcționarilor publici din autoritățile și instituțiile publice din administrația publică centrala și locală constituie corpul funcționarilor publici."
3. Articolul 3 se abroga.
4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - Principiile care stau la baza exercitării funcției publice sunt:
a) legalitate, imparțialitate și obiectivitate;
b) transparenta;
c) eficienta și eficacitate;
d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
e) orientare către cetățean;
f) stabilitate în exercitarea funcției publice;
g) subordonare ierarhica."
5. După articolul 4 se introduce articolul 4^1 cu următorul cuprins:
"Art. 4^1. - (1) Raporturile de serviciu se nasc și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii.
(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioada nedeterminată.
(3) Prin excepție de la alin. (2), funcțiile publice pot fi ocupate pe perioada determinata, în condițiile expres prevăzute de lege."
6. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale, funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurile de specialitate ale Administrației Prezidențiale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice și consulare;
e) autoritatea vamală;
f) poliția și alte structuri ale Ministerului de Interne;
g) alte servicii publice stabilite prin lege."
7. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - Prevederile prezentei legi nu se aplică:
a) personalului salariat din aparatul propriu al autorităților și instituțiilor publice care desfășoară activități de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreținere-reparații și de deservire, precum și altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publică;
b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;
c) corpului magistraților;
d) cadrelor didactice;
e) persoanelor numite sau alese în funcții de demnitate publică."
8. Capitolul II se modifica și va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL II
Clasificarea funcțiilor publice.
Categorii de funcționari publici
Art. 7. - (1) Funcțiile publice se clasifica după cum urmează:
a) funcții publice generale și funcții publice specifice;
b) funcții publice din clasa I, funcții publice din clasa a II-a, funcții publice din clasa a III-a.
(2) Funcțiile publice generale reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților cu caracter general și comun tuturor autorităților și instituțiilor publice, în vederea realizării competentelor lor generale.
(3) Funcțiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților cu caracter specific unor autorități și instituții publice, în vederea realizării competentelor lor specifice.
Art. 8. - Funcțiile publice se împart în trei clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcției publice, după cum urmează:
a) clasa I cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licență sau echivalenta;
b) clasa a II-a cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;
c) clasa a III-a cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diploma.
Art. 9. - (1) După nivelul atribuțiilor titularului funcției publice, funcțiile publice se împart în trei categorii după cum urmează:
a) funcții publice corespunzătoare categoriei inaltilor funcționari publici;
b) funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de conducere;
c) funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție.
(2) Funcționarii publici numiți în funcțiile publice din clasele a II-a și a III-a pot ocupa numai funcții publice de execuție, cu excepțiile prevăzute de legile speciale.
Art. 10. - (1) Funcționarii publici sunt debutanti sau definitivi.
(2) Pot fi numiți funcționari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcții publice și nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea unei funcții publice definitive.
(3) Pot fi numiți funcționari publici definitivi: a) funcționarii publici debutanti, care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege și au obținut rezultat corespunzător la evaluare;
b) persoanele care intră în corpul funcționarilor publici prin concurs și care au vechimea în specialitatea corespunzătoare funcției publice, de minimum 12 luni, 8 luni și, respectiv, 6 luni, în funcție de nivelul studiilor absolvite;
c) persoanele care au promovat programe de formare și perfecționare în administrația publică.
Art. 11. - Categoria inaltilor funcționari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcții publice:
a) secretar general al Guvernului și secretar general adjunct al Guvernului;
b) consilier de stat;
c) secretar general și secretar general adjunct din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
d) prefect;
e) subprefect;
f) secretar general al prefecturii, secretar general al județului și al municipiului București;
g) director general din cadrul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.
Art. 12 - (1) Categoria funcționarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcții publice:
a) secretar al municipiului, al sectorului municipiului București, al orașului și comunei;
b) director general adjunct, director și director adjunct din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
c) director executiv și director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale;
d) șef serviciu;
e) șef birou.
(2) Funcționarii publici de conducere organizează, coordonează, îndrumă și controlează activitățile prevăzute la art. 2 alin. (3), sub autoritatea unui funcționar public ierarhic superior sau a unui demnitar.
Art. 13. - (1) Sunt funcționari publici de execuție din clasa I, persoanele numite în următoarele funcții publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor.
(2) Sunt funcționari publici de execuție din clasa a II-a, persoanele numite în funcția publică de referent de specialitate.
(3) Sunt funcționari publici de execuție din clasa a III-a, persoanele numite în funcția publică de referent.
Art. 14. - Funcțiile publice de execuție sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează:
a) superior, ca nivel maxim;
b) principal;
c) asistent;
d) debutant."
9. Articolele 15, 15^1, 16 și 17 se abroga.
10. Capitolul III va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL III
Categoria inaltilor funcționari publici
Art. 18. - (1) Poate face parte din categoria inaltilor funcționari publici persoana care îndeplinește cumulativ:
a) condițiile prevăzute la art. 49;
b) are studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licență sau echivalenta;
c) a absolvit programe de formare specializată și perfecționare în administrația publică sau în alte domenii specifice de activitate, organizate, după caz, de Institutul Național de Administrație sau de alte instituții specializate, organizate în țara sau în străinătate, ori a dobândit titlul științific de doctor în specialitatea funcției publice respective;
d) are cel puțin 7 ani vechime în specialitatea funcției publice respective;
e) a promovat concursul organizat pentru ocuparea unei funcții publice prevăzute la art. 11.
(2) În cazuri excepționale, vechimea prevăzută la alin. (1) lit. d) poate fi redusă cu până la 3 ani de persoana care are competența legală de numire în funcția publică.
Art. 19. - (1) Concursul de admitere la programele de formare specializată în administrația publică se organizează de către Institutul Național de Administrație, în baza Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului.
(2) Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de admitere la programele de formare în administrația publică, organizate de Institutul Național de Administrație, se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației Publice.
Art. 19^1. - (1) Numirea înaltilor funcționari publici se face de către:
a) Guvern, pentru funcțiile publice prevăzute la art. 11 lit. a) și d);
b) primul-ministru, pentru funcțiile publice prevăzute la art. 11 lit. b), c) și e);
c) ministrul administrației publice, pentru funcțiile publice prevăzute la art. 11 lit. f);
d) ministrul sau, după caz, conducătorul autorității sau instituției publice, pentru funcțiile prevăzute la art. 11 lit. g).
(2) Pentru numirea în funcțiile publice din categoria inaltilor funcționari publici se constituie o comisie de concurs, formată din cinci personalități, recunoscute ca specialiști în administrația publică, numite prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului administrației publice.
Art. 19^2. - Încetarea raporturilor de serviciu ale inaltilor funcționari publici se face, în condițiile legii, potrivit art. 19^1 alin. (1)."
11. Alineatele (1) și (2) ale articolului 20 vor avea următorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Pentru crearea și dezvoltarea unui corp de funcționari publici profesionist, stabil și impartial se înființează, în subordinea Ministerului Administrației Publice, Agenția Naționala a Funcționarilor Publici, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică.
(2) Agenția Naționala a Funcționarilor Publici este condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat, numit de către primul-ministru, la propunerea ministrului administrației publice. În exercitarea atribuțiilor care îi revin, președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici emite ordine cu caracter normativ și individual."
12. Articolul 21 va avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Agenția Naționala a Funcționarilor Publici are următoarele atribuții:
a) elaborează politicile și strategiile privind managementul funcției publice și al funcționarilor publici;
b) elaborează și avizează proiecte de acte normative privind funcția publică și funcționarii publici;
c) monitorizează și controlează modul de aplicare a legislației privind funcția publică și funcționarii publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice;
d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităților și instituțiilor publice, privind funcțiile publice, precum și instrucțiuni privind aplicarea unitară a legislației în domeniul funcției publice și al funcționarilor publici;
e) elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici;
f) stabilește criteriile pentru evaluarea activității funcționarilor publici;
g) centralizează propunerile de instruire a funcționarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării performantelor profesionale individuale ale funcționarilor publici;
h) colaborează cu Institutul Național de Administrație la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializată în administrația publică și de perfecționare a funcționarilor publici;
i) întocmește și administrează baza de date cuprinzând evidenta funcțiilor publice și a funcționarilor publici;
j) aproba condițiile de participare și procedura de organizare a selecției și recrutarii pentru funcțiile publice generale, avizează și monitorizează recrutarea pentru funcțiile publice specifice;
k) realizează redistribuirea funcționarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
l) acorda asistența de specialitate și coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale;
m) participa la negocierile dintre organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici și Ministerul Administrației Publice;
n) colaborează cu organisme și cu organizații internaționale din domeniul sau de activitate;
o) elaborează anual, cu consultarea autorităților și instituțiilor publice, Planul de ocupare a funcțiilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;
p) întocmește raportul anual cu privire la managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici, pe care îl prezintă Guvernului.
(2) Agenția Naționala a Funcționarilor Publici îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege.
(3) Agenția Naționala a Funcționarilor Publici are legitimare procesuala activa și poate sesiza instanța de contencios administrativ competența cu privire la:
a) actele prin care autoritățile sau instituțiile publice încalcă legislația referitoare la funcția publică și funcționarii publici, constatate ca urmare a activității proprii de control;
b) refuzul autorităților și instituțiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul funcției publice și al funcționarilor publici.
(4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.
(5) Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici poate sesiza și prefectul în legătură cu actele ilegale emise de autoritățile sau instituțiile publice locale.
13. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Planul de ocupare a funcțiilor publice stabilește:
a) numărul funcțiilor publice rezervate promovării funcționarilor publici care îndeplinesc condițiile legale;
b) numărul funcțiilor publice care vor fi rezervate absolvenților programelor de formare specializată în administrația publică, organizate de Institutul Național de Administrație sau de instituții similare din străinătate;
c) numărul funcțiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;
d) numărul funcțiilor publice care vor fi înființate;
e) numărul funcțiilor publice care vor fi supuse reorganizării;
f) numărul maxim de funcții publice pe fiecare clasa, categorie și pe grade profesionale;
g) numărul maxim al funcțiilor publice de conducere.
(2) Planul prevăzut la alin. (1) se elaborează de Agenția Naționala a Funcționarilor Publici, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel național și se supune spre aprobare Guvernului."
14. Articolul 23 se abroga.
15. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - Gestiunea curenta a resurselor umane și a funcțiilor publice este organizată și realizată, în cadrul fiecărei autorități și instituții publice, de către un compartiment specializat, care colaborează direct cu Agenția Naționala a Funcționarilor Publici."
16. Secțiunea a 2-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:
"SECȚIUNEA a 2-a
Evidenta funcțiilor publice și a funcționarilor publici
Art. 25. - (1) Agenția Naționala a Funcționarilor Publici administrează evidenta naționala a funcțiilor publice și a funcționarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritățile și instituțiile publice.
(2) Evidenta funcțiilor publice și a funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice se tine de Agenția Naționala a Funcționarilor Publici.
(3) În scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum și pentru urmărirea carierei funcționarului public, autoritățile și instituțiile publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare funcționar public.
(4) Formatul standard al evidentei funcțiilor publice și a funcționarilor publici, precum și conținutul dosarului profesional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Art. 25^1. - (1) Autoritățile și instituțiile publice răspund de întocmirea și actualizarea dosarelor profesionale ale funcționarilor publici și asigura păstrarea acestora în condiții de siguranță.
(2) În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau instituția publică păstrează o copie a dosarului profesional și înmânează originalul funcționarului public, pe bază de semnatura.
(3) Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a comunică Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenita în situația funcționarilor publici.
(4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenta naționala a funcțiilor publice și a funcționarilor publici, precum și la dosarul profesional al funcționarului public au obligația de a păstra confidențialitatea datelor cu caracter personal, în condițiile legii.
(5) La solicitarea funcționarului public, autoritatea sau instituția publică este obligată sa elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, vechimea în munca, în specialitate și în funcția publică."
17. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"(2) Este interzisă orice discriminare între funcționarii publici pe criterii politice, de apartenența sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice alta asemenea natură."
18. După articolul 26 se introduce articolul 26^1 cu următorul cuprins:
"Art. 26^1. - Funcționarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut și care îl vizează în mod direct."
19. Alineatele (1) și (2) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Dreptul de asociere sindicala este garantat funcționarilor publici, cu excepția celor care sunt numiți în categoria inaltilor funcționari publici, funcționarilor publici de conducere și altor categorii de funcționari publici cărora le este interzis acest drept prin statute speciale.
(2) Funcționarii publici, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1), pot, în mod liber, sa înființeze organizații sindicale, sa adere la ele și sa exercite orice mandat în cadrul acestora."
20. Articolul 28 va avea următorul cuprins:
"Art. 28. - Funcționarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, în condițiile legii, cu respectarea principiului continuității și celeritatii serviciului public."
21. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de baza;
b) sporul pentru vechime în munca;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul gradului.
(2) Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
(3) Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici."
22. Articolul 30 se abroga.
23. După articolul 31 se introduce articolul 31^1 cu următorul cuprins:
"Art. 31^1. - (1) Funcționarii publici au dreptul de a-și perfectiona în mod continuu pregătirea profesională.
(2) Pe perioada în care funcționarii publici urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt:
a) organizate la inițiativa sau în interesul autorității sau instituției publice;
b) urmate la inițiativa funcționarului public, cu acordul conducătorului autorității sau instituției publice;
c) organizate de Institutul Național de Administrație, de centrele regionale de formare continua pentru administrația publică locală, în condițiile legii, sau de alte instituții specializate din țara sau străinătate.
(3) În cazul în care formarea și perfecționarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afară localității unde își are sediul autoritatea sau instituția publică, funcționarii publici beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile legii.
(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare și perfecționare profesională a funcționarilor publici, organizate în condițiile alin. (2) lit. a) și c), autoritățile și instituțiile publice au obligația sa prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective."
24. După articolul 32 se introduce articolul 32^1 cu următorul cuprins:
"Art. 32^1. - Funcționarii publici, cu excepția funcționarilor publici civili din ministerele privind apărarea naționala, ordinea publică și siguranța naționala pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în condițiile legii."
25. Articolul 35 va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să asigure funcționarilor publici condiții normale de muncă și igiena, de natura să le ocroteasca sănătatea și integritatea fizica și psihică.
(2) Funcționarilor publici li se poate aproba, în mod excepțional, pentru motive de sănătate, schimbarea compartimentului în care își desfășoară activitatea. Schimbarea se poate face pe o funcție publică corespunzătoare, dacă funcționarul public în cauza este apt profesional sa îndeplinească noile atribuții care îi revin."
26. Alineatul (2) al articolului 39 va avea următorul cuprins:
"(2) Autoritatea sau instituția publică este obligată să asigure protecția funcționarului public împotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victima în exercitarea funcției publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituția publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii."
27. Articolul 41 va avea următorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Funcționarii publici au obligația să își îndeplinească cu profesionalism, imparțialitate și în conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici.
(2) Funcționarii publici de conducere sunt obligați sa sprijine propunerile și initiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
(3) Funcționarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduita profesională și civică prevăzute de lege."
28. Articolul 42 va avea următorul cuprins:
"Art. 42. - (1) Funcționarii publici au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic și sa nu participe la activități politice în timpul programului de lucru.
(2) Funcționarilor publici le este interzis să facă parte din organele de conducere ale partidelor politice."
29. La articolul 43, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Funcționarul public este obligat să se conformeze dispozițiilor primite de la superiorii ierarhici."
30. Alineatul (2) al articolului 43 va avea următorul cuprins:
"(2) Funcționarul public are dreptul sa refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le considera ilegale. Dacă cel care a emis dispoziția o formulează în scris, funcționarul public este obligat sa o execute, cu excepția cazului în care aceasta este vadit ilegala. Funcționarul public are îndatorirea sa aducă la cunoștința superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziția, astfel de situații."
31. Articolul 44 va avea următorul cuprins:
"Art. 44. - Funcționarii publici au obligația sa păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștința în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public."
32. Articolul 45 se abroga.
33. Alineatul (2) al articolului 46 va avea următorul cuprins:
"(2) La numirea într-o funcție publică, precum și la încetarea raportului de serviciu, funcționarii publici sunt obligați să prezinte, în condițiile legii, conducătorului autorității sau instituției publice, declarația de avere. Declarația de avere se actualizează anual, potrivit legii."
34. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
"Art. 47. - (1) Funcționarii publici au obligația de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate.
(2) Funcționarilor publici le este interzis sa primească direct cereri a căror rezolvare intră în competența lor sau sa discute direct cu petentii, cu excepția celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuții, precum și sa intervină pentru soluționarea acestor cereri."
35. Articolul 48 va avea următorul cuprins:
"Art. 48. - (1) Funcționarii publici sunt obligați să urmeze forme de perfecționare profesională, organizate de Institutul Național de Administrație sau alte instituții abilitate potrivit legii, a căror durata cumulată este de minimum 7 zile pe an.
(2) Funcționarii publici care urmează programe de formare specializată în administrația publică, cu o durată mai mare de 90 de zile, organizate de Institutul Național de Administrație sau de alte instituții similare din străinătate, finanțate din bugetul de stat sau local, sunt obligați să se angajeze în scris ca vor lucra în administrația publică, cel puțin 5 ani de la terminarea programelor.
(3) În cazul nerespectării angajamentului, funcționarii publici sunt obligați sa restituie instituției sau autorității publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, calculate în condițiile legii.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică și în cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfecționare în condițiile alin. (2) și ale art. 31^1 alin. (2) și nu au absolvit-o din vina lor. În acest caz funcționarii publici sunt obligați sa restituie drepturile salariale primite pe această perioadă.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul în care funcționarul public nu mai deține funcția publică din motive neimputabile acestuia."
36. După articolul 48 se introduce articolul 48^1 cu următorul cuprins:
"Art. 48^1. - Funcționarii publici au obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilite potrivit legii."
37. Capitolul VI se modifica și va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL VI
Cariera funcționarilor publici
SECȚIUNEA 1
Recrutarea funcționarilor publici
Art. 49. - Poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a) are cetățenia română și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română, scris și vorbit;
c) are vârsta de minimum 18 ani împliniți;
d) are capacitate deplina de exercițiu;
e) are o stare de sănătate corespunzătoare funcției publice pentru care candidează, atestata pe bază de examen medical de specialitate;
f) îndeplinește condițiile de studii prevăzute de lege pentru funcția publică;
g) îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice;
h) nu a fost condamnata pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedica înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;
i) nu a fost destituita dintr-o funcție publică în ultimii 7 ani;
j) nu a desfășurat activitate de poliție politica, astfel cum este definită prin lege.
Art. 49^1. - (1) Ocuparea funcțiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire și concurs.
(2) Condițiile de participare și procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în condițiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat și gestionat astfel:
a) de către comisia de concurs prevăzută la art. 19^1 alin. (2), pentru inaltii funcționari publici;
b) de către Agenția Naționala a Funcționarilor Publici, pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante, cu excepția funcțiilor publice de șef birou și șef serviciu;
c) de către autorități și instituții publice din administrația publică centrala și locală, pentru ocuparea funcțiilor publice de șef birou și șef serviciu, precum și pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție și, respectiv, funcțiile publice specifice vacante, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici;
d) de către Institutul Național de Administrație, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializată în administrația publică, organizate în scopul numirii într-o funcție publică.
(3) Concursul are la baza principiul competitiei deschise, transparenței, meritelor profesionale și competentei, precum și cel al egalității accesului la funcțiile publice pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile legale.
(4) Condițiile de desfășurare a concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării concursului.
(5) Persoanele care participa la concursul organizat potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) trebuie să îndeplinească condițiile de vechime în specialitatea funcțiilor publice, prevăzute de prezenta lege.
(6) Procedura de organizare și desfășurare a concursurilor în condițiile prezentului articol se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, conform principiilor și condițiilor stabilite prin prezenta lege.
SECȚIUNEA a 2-a
Perioada de stagiu
Art. 50. - (1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților unei funcții publice, formarea practica a funcționarilor publici debutanti, precum și cunoașterea de către aceștia a specificului administrației publice și a exigențelor acesteia.
(2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru funcționarii publici de execuție din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a și 6 luni pentru cei din clasa a III-a.
(3) Perioada în care o persoană a urmat și a promovat programe de formare specializată în administrația publică, pentru numirea într-o funcție publică definitivă, este asimilată perioadei de stagiu.
Art. 51. - (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării realizate, funcționarul public debutant va fi:
a) numit funcționar public de execuție definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în funcțiile publice prevăzute la art. 13, în gradul profesional asistent;
b) eliberat din funcția publică, în cazul în care a obținut la evaluarea activității calificativul "necorespunzător".
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), precum și în situația nepromovării programelor de formare specializată în administrația publică, pentru numirea într-o funcție publică definitivă, perioada de stagiu nu constituie vechime în funcția publică.
SECȚIUNEA a 3-a
Numirea funcționarilor publici
Art. 52. - (1) Numirea în funcțiile publice din categoria inaltilor funcționari publici se face în conformitate cu dispozițiile art. 19^1 alin. (1).
(2) Numirea în funcțiile publice pentru care se organizează concurs în condițiile art. 49^1 alin. (2) lit. b) și d) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică centrala și locală, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
(3) Numirea în funcțiile publice pentru care se organizează concurs în condițiile art. 49^1 alin. (2) lit. c) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrala și locală.
(4) Actul administrativ de numire are forma scrisă și trebuie să conțină temeiul legal al numirii, numele funcționarului public, denumirea funcției publice, data de la care urmează sa exercite funcția publică, drepturile salariale, precum și locul de desfășurare a activității.
(5) Fișa postului aferentă funcției publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcționarului public.
(6) La intrarea în corpul funcționarilor publici, funcționarul public depune jurământul de credința în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în funcția publică definitivă. Jurământul are următoarea formula: "Jur sa respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, sa aplic în mod corect și fără partinire legile tarii, sa îndeplinesc constiincios îndatoririle ce imi revin în funcția publică în care am fost numit, sa păstrez secretul profesional și sa respect normele de conduita profesională și civică. Asa să-mi ajute Dumnezeu". Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
(7) Refuzul depunerii jurământului prevăzut la alin. (6) se consemnează în scris și atrage revocarea actului administrativ de numire în funcția publică.
SECȚIUNEA a 4-a
Promovarea funcționarilor publici și evaluarea performanțelor profesionale
Art. 53. - În cariera funcționarul public beneficiază de dreptul de a promova în funcția publică și de a avansa în gradele de salarizare.
Art. 54. - (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcții publice superioare vacante.
(2) Promovarea într-o funcție publică superioară vacanta se face prin concurs sau examen.
Art. 55. - (1) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcție publică de execuție din gradul profesional principal, funcționarii publici trebuie să îndeplinească următoarele condiții minime:
a) să aibă o vechime minima de 2 ani în funcțiile publice de execuție din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;
b) sa fi obținut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puțin calificativul "foarte bun";
c) sa îndeplinească cerințele specifice prevăzute în fișa postului.
(2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcție publică de execuție din gradul profesional superior, funcționarii publici trebuie să îndeplinească următoarele condiții minime:
a) să aibă o vechime minima de 2 ani în funcțiile publice de execuție din gradul profesional principal sau 4 ani în funcțiile publice de execuție din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;
b) sa fi obținut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puțin calificativul "foarte bun";
c) sa îndeplinească cerințele specifice prevăzute în fișa postului.
Art. 56. - (1) Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:
a) sunt absolvente ale programelor de formare specializată și perfecționare în administrația publică, organizate de către Institutul Național de Administrație, centrele regionale de formare continua pentru administrația publică locală, precum și de alte instituții specializate, din țara sau străinătate;
b) au fost numite într-o funcție publică din clasa I;
c) îndeplinesc cerințele specifice prevăzute în fișa postului, precum și condițiile de vechime prevăzute la alin. (2).
(2) Pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante trebuie îndeplinite următoarele condiții de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice:
a) minimum 2 ani, pentru funcțiile publice de șef birou, șef serviciu și secretar al comunei;
b) minimum 5 ani, pentru funcțiile publice prevăzute la art. 12, cu excepția celor prevăzute la lit. a).
Art. 57. - În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei funcții publice vacante într-o clasa superioară celei în care sunt încadrați.
Art. 58. - (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se face anual.
(2) Procedura de evaluare are ca scop:
a) avansarea în gradele de salarizare;
b) retrogradarea în gradele de salarizare;
c) promovarea într-o funcție publică superioară;
d) eliberarea din funcția publică;
e) stabilirea cerințelor de formare profesională a funcționarilor publici.
(3) În urma evaluării performantelor profesionale individuale funcționarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: "excepțional", "foarte bun", "bun", "satisfăcător", "nesatisfăcător".
(4) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale inaltilor funcționari publici se face de către o comisie de evaluare, compusa din cinci personalități, recunoscute ca specialiști în administrația publică, propuse de ministrul administrației publice și numite prin decizie a primului-ministru.
(5) Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, după consultarea organizațiilor sindicale ale funcționarilor publici, reprezentative la nivel național."
38. Capitolul VII va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL VII
Acorduri colective. Comisii paritare
Art. 59. - (1) Autoritățile și instituțiile publice pot încheia anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la:
a) constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă;
b) sănătatea și securitatea în munca;
c) programul zilnic de lucru;
d) perfecționarea profesională;
e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.
(2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat, acordul se încheie cu reprezentanții funcționarilor publici din respectiva autoritate sau instituție publică, desemnați în condițiile legii.
(3) Autoritatea sau instituția publică va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentanților funcționarilor publici informațiile necesare pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condițiile legii.
Art. 60. - (1) În cadrul autorităților și instituțiilor publice se constituie comisii paritare. În funcție de numărul funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice, comisia paritara se poate constitui în cadrul acesteia sau pentru mai multe autorități sau instituții publice.
(2) În alcătuirea comisiei paritare intra un număr egal de reprezentanți desemnați de conducătorul autorității sau instituției publice și de sindicatul reprezentativ al funcționarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat, reprezentanții lor vor fi desemnați prin votul majorității funcționarilor publici din respectiva autoritate sau instituție publică.
(3) Reprezentanții funcționarilor publici în comisia paritara pot să fie desemnați din rândul funcționarilor publici aleși în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanților funcționarilor publici aleși pentru negocierea acordurilor cu conducerea autorității sau instituției publice.
(4) În cazul constituirii unei comisii paritare comune pentru mai multe autorități sau instituții publice, aceasta va fi compusa dintr-un număr egal de reprezentanți ai acestor autorități sau instituții publice, desemnați în condițiile alin. (2).
Art. 61. - (1) Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de către autoritățile și instituțiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții acestora.
(2) Comisiile paritare participa la stabilirea măsurilor de imbunatatire a activității autorităților și instituțiilor publice pentru care sunt constituite.
(3) Comisiile paritare urmăresc permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentanții funcționarilor publici cu autoritățile sau instituțiile publice.
(4) Comisia paritara întocmește rapoarte trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor încheiate în condițiile legii, pe care le comunică conducerii autorității sau instituției publice, precum și conducerii sindicatelor reprezentative ale funcționarilor publici."
39. Articolele 62, 63, 64, 65, 66, 66^1, 67 și 68 se abroga.
40. Articolul 70 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 70. - (1) Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduita profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora.
(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) întârzierea sistematica în efectuarea lucrărilor;
b) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absente nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
e) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afară cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea;
h) desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic;
i) refuzul de a îndeplini atribuțiile de serviciu;
j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici;
k) stabilirea de către funcționarii publici de execuție de relații directe cu petentii în vederea soluționării cererilor acestora.
(3) Sancțiunile disciplinare sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcția publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) trecerea într-o funcție publică inferioară pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
e) destituirea din funcția publică.
(4) La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcționarului public, precum și de existenta în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile prezentei legi.
(5) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterilor."
41. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
"Art. 71. - (1) Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea conducatoruui compartimentului în care funcționează cel în cauza.
(2) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-e) se aplică de conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea comisiei de disciplina.
(3) Sancțiunile disciplinare pentru inaltii funcționari publici se aplică prin decizie a primului-ministru, prin ordin al ministrului ori, după caz, al conducătorului autorității sau instituției publice centrale, pentru cei prevăzuți la art. 11 lit. g), la propunerea comisiei de disciplina.
(4) Sancțiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și după audierea funcționarului public. Audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul funcționarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declarație privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemnează într-un proces-verbal."
42. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
"Art. 72. - (1) În cadrul autorităților sau instituțiilor publice se constituie comisii de disciplina. În funcție de numărul funcționarilor publici din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice, comisia de disciplina se poate constitui pentru o singura autoritate sau instituție publică sau pentru mai multe.
(2) În alcătuirea comisiei de disciplina intra un număr egal de reprezentanți desemnați de conducătorul autorității sau instituției publice și de sindicatul reprezentativ al funcționarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat, reprezentanții vor fi desemnați prin votul majorității funcționarilor publici din respectiva autoritate sau instituție publică.
(3) Fiecare comisie de disciplina are un președinte, care nu face parte din reprezentanții prevăzuți la alin. (2), desemnat de conducătorul autorității sau instituției publice, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau, după caz, a funcționarilor publici.
(4) În cazul constituirii unei comisii de disciplina comune pentru mai multe autorități sau instituții publice, aceasta va fi compusa dintr-un număr egal de reprezentanți ai acestor autorități sau instituții publice, desemnați în condițiile alin. (2). În acest caz, președintele comisiei de disciplina se desemnează în condițiile alin. (3), pe baza propunerii comune a conducătorilor autorităților și instituțiilor publice.
(5) Comisia de disciplina pentru inaltii funcționari publici este compusa din 7 înalți funcționari publici.
(6) Comisiile de disciplina sunt competente sa cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare și sa propună sancțiunea aplicabilă funcționarilor publici din autoritățile sau instituțiile publice respective.
(7) Modul de constituire a comisiilor de disciplina, componenta, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici."
43. Articolul 73 se abroga.
44. După articolul 74 se introduce articolul 74^1 cu următorul cuprins:
"Art. 74^1. - (1) Pentru evidentierea situației disciplinare a funcționarului public, Agenția Naționala a Funcționarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administrează.
(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancțiunile disciplinare aplicate funcționarului public și care nu au fost radiate în condițiile legii.
(3) Cazierul administrativ este necesar în următoarele cazuri:
a) desemnarea unui funcționar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea funcționarilor publici;
b) desemnarea unui funcționar public în calitate de președinte și membru în comisia de disciplina;
c) desemnarea unui funcționar public ca membru în comisia paritara;
d) ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei inaltilor funcționari publici sau categoriei funcționarilor publici de conducere;
e) în orice alte situații prevăzute de lege.
(4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
a) funcționarului public interesat;
b) conducătorului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea;
c) președintelui comisiei de disciplina;
d) altor persoane prevăzute de lege."
45. Articolul 75 va avea următorul cuprins:
"Art. 75. - (1) Sancțiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:
a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a);
b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d);
c) în termen de 7 ani de la aplicare, sancțiunea prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. e).
(2) Radierea sancțiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se constata prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice."
46. Articolul 79 va avea următorul cuprins:
"Art. 79. - (1) Răspunderea funcționarului public pentru infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu atribuțiile funcției publice pe care o ocupa se angajează potrivit legii penale.
(2) În cazul în care s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 49 lit. h), conducătorul autorității sau instituției publice va dispune suspendarea funcționarului public din funcția publică pe care o deține.
(3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, precum și în cazul în care instanța judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcția publică încetează, iar funcționarul public respectiv va fi reintegrat în funcția publică deținută anterior și îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.
(4) În situația în care nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii penale, iar fapta funcționarului public poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplina competența."
47. Articolul 80 se abroga.
48. Capitolul IX va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL IX
Modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu
SECȚIUNEA 1
Modificarea raportului de serviciu
Art. 81. - Modificarea raportului de serviciu are loc prin:
a) delegare;
b) detașare;
c) transfer;
d) mutarea în cadrul altui compartiment al autorității sau instituției publice;
e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere.
Art. 82. - (1) Delegarea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care este încadrat funcționarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.
(2) Funcționarul public poate refuza delegarea dacă se afla în una dintre următoarele situații:
a) graviditate;
b) își crește singur copilul minor;
c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicata delegarea.
(3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al funcționarului public. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.
(4) Pe timpul delegării funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul, iar autoritatea sau instituția publică care îl deleagă este obligată sa suporte costul integral al transportului, cazarii și al indemnizației de delegare.
Art. 83. - (1) Detasarea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcționar public poate fi detașat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.
(2) Detasarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcționarului public corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției publice pe care urmează să fie detașat.
(3) Funcționarul public poate refuza detasarea dacă se afla în una dintre următoarele situații:
a) graviditate;
b) își crește singur copilul minor;
c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicata detasarea;
d) detasarea se face într-o localitate în care nu i se asigura condiții corespunzătoare de cazare;
e) este singurul intretinator de familie;
f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detașării.
(4) Pe perioada detașării funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detașării în alta localitate autoritatea sau instituția publică beneficiara este obligată să-i suporte costul integral al transportului, dus și întors, cel puțin o dată pe luna, al cazarii și al indemnizației de detașare.
Art. 84. - (1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autoritățile sau instituțiile publice după cum urmează:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea funcționarului public.
(2) Transferul se poate face într-o funcție publică pentru care sunt îndeplinite condițiile specifice prevăzute în fișa postului.
(3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcționarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în alta localitate, funcționarul public transferat are dreptul la o indemnizație egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport și la un concediu plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau instituția publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.
(4) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcție publică echivalenta cu funcția publică deținută de funcționarul public.
(5) Transferul la cerere se face într-o funcție publică echivalenta, în urma aprobării cererii de transfer a funcționarului public de către conducătorul autorității sau instituției publice la care se solicita transferul.
Art. 85. - (1) Mutarea în cadrul altui compartiment al autorității sau instituției publice poate fi definitivă sau temporară.
(2) Mutarea definitivă în cadrul altui compartiment se aproba, cu acordul scris al funcționarului public, de către conducătorul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public.
(3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autorității sau instituției publice, de către conducătorul autorității sau instituției publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale și a salariului pe care îl are funcționarul public.
Art. 86. - (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții publice.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către conducătorul autorității sau instituției publice, pe o perioadă de maximum 6 luni, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
(3) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere al carei titular este suspendat în condițiile prezentei legi se realizează prin promovarea temporară, pe durata suspendării titularului, a unui funcționar public care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții publice.
(4) Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de către conducătorul autorității sau instituției publice.
(5) Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este delegat sa o exercite este mai mare, funcționarul public are dreptul la acest salariu.
SECȚIUNEA a 2-a
Suspendarea raportului de serviciu
Art. 87. - (1) Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci când funcționarul public se afla în una dintre următoarele situații:
a) este numit sau ales într-o funcție de demnitate publică, pentru perioada respectiva;
b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
c) este desemnat de către autoritatea sau instituția publică sa desfășoare activități în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituții internaționale, pentru perioada respectiva;
d) desfășoară activitate sindicala pentru care este prevăzută suspendarea, în condițiile legii;
e) efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;
f) este arestat preventiv;
g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcționarul public nu se afla în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru insotirea soțului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condițiile legii;
h) se afla în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii;
i) carantina, în condițiile legii;
j) concediu de maternitate, în condițiile legii;
k) este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
l) forta majoră;
m) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, funcționarul public este obligat sa informeze în scris conducătorul autorității sau instituției publice despre acest fapt.
(3) Conducătorul autorității sau instituției publice are obligația să asigure, în termen de 5 zile, condițiile necesare reluării activității de către funcționarul public.
Art. 88. - (1) Raportul de serviciu se suspenda la inițiativa funcționarului public în următoarele situații:
a) concediu pentru creșterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condițiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale, în alte situații decât cele prevăzute la art. 87 alin. (1) lit. c);
d) pentru participare la campania electorală;
e) pentru participarea la greva, în condițiile legii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcționarului public.
(3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicita suspendarea.
(4) Suspendarea raportului de serviciu se constata în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și la art. 87 alin. (1) lit. c), precum și în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aproba în cazul prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.
(5) Dispozițiile art. 87 alin. (2) se aplică în mod corespunzător și pentru cazurile prevăzute la alin. (1) și (2).
Art. 89. - (1) Reluarea activității se dispune prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.
(2) Actul administrativ prin care se constata, respectiv se aproba suspendarea raportului de serviciu, precum și cel prin care se dispune reluarea activității de către funcționarul public se comunică Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
(3) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritățile și instituțiile publice au obligația sa rezerve postul aferent funcției publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinata, de un funcționar public din corpul de rezerva. În situația în care în corpul de rezerva nu exista funcționari publici care să îndeplinească cerințele specifice, postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de muncă pe o perioadă egala cu perioada suspendării raporturilor de serviciu.
SECȚIUNEA a 3-a
Încetarea raportului de serviciu
Art. 90. - (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici are loc în următoarele condiții:
a) de drept;
b) prin acordul părților, consemnat în scris;
c) prin eliberare din funcția publică;
d) prin destituire din funcția publică;
e) prin demisie.
(2) Raportul de serviciu încetează de drept:
a) la data decesului funcționarului public;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a morții funcționarului public;
c) dacă funcționarul public nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 49 lit. a), d) și f);
d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limita de vârsta ori invaliditate a funcționarului public;
e) ca urmare a constatării nulității absolute a actului administrativ de numire în funcția publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) când funcționarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 49 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancțiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;
g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a funcției, ca măsura de siguranță ori ca pedeapsa complementara, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția;
h) la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar, funcția publică.
(3) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu se comunică Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.
(4) Conducătorul autorității sau instituției publice va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive neimputabile funcționarului public, în următoarele cazuri:
a) autoritatea sau instituția publică și-a încetat activitatea ori a fost mutata într-o alta localitate, iar funcționarul public nu este de acord sa o urmeze;
b) autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția publică ocupată de către funcționarul public a unui funcționar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare;
d) pentru incompetenta profesională în cazul obținerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performantelor profesionale individuale;
e) funcționarul public nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 49 lit. g);
f) starea sănătății fizice sau/și psihice a funcționarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției publice deținute.
(5) Destituirea din funcția publică se dispune prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, pentru motive imputabile funcționarului public, în următoarele cazuri:
a) ca sancțiune disciplinară, aplicată pentru săvârșirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecințe grave;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
(6) Funcționarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris conducătorului autorității sau instituției publice. Demisia nu trebuie motivată și produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
(7) Reorganizarea activității, în sensul dispozițiilor prezentei legi, consta în mutarea autorității sau a instituției publice în alta localitate ori, în cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), în modificarea substantiala a atribuțiilor autorității sau instituției publice, precum și a structurii organizatorice a compartimentelor. Reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifica în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv.
(8) La încetarea raportului de serviciu funcționarul public are îndatorirea sa predea lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu.
(9) La încetarea raportului de serviciu funcționarul public își păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepția cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
(10) Funcționarii publici beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cazul în care raporturile de serviciu le-au încetat în condițiile prevăzute la:
a) alin. (2) lit. c), cu excepția cazului în care funcționarul public nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 49 lit. a);
b) alin. (2) lit. e) și h);
c) alin. (4).
Art. 91. - (1) Autoritatea sau instituția publică este obligată sa acorde funcționarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, în cazul eliberării din funcția publică pentru situațiile prevăzute la art. 90 alin. (4).
(2) În perioada de preaviz conducătorul autorității sau instituției publice poate acorda celui în cauza reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.
Art. 92. - (1) Funcționarii publici pot fi eliberați din funcția publică în situațiile prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. b), c) și e), în cazul în care nu exista funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul autorității sau instituției publice.
(2) În cazurile prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. a)-c) și e) autoritatea sau instituția publică are obligația de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante.
(3) În cazul în care exista o funcție publică vacanta, identificata în perioada de preaviz, funcționarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.
Art. 93. - (1) Redistribuirea funcționarilor publici se face de către Agenția Naționala a Funcționarilor Publici, astfel:
a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din aceeași localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanta de până la 50 km de localitatea de domiciliu;
b) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din alt județ sau aflate la o distanta mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea funcționarului public.
(2) Redistribuirea funcționarilor publici se face pe o funcție publică echivalenta cu funcția publică deținută.
(3) Redistribuirea se poate face și într-o funcție publică inferioară vacanta, cu acordul scris al funcționarului public.
(4) Agenția Naționala a Funcționarilor Publici va asigura redistribuirea pe funcții publice temporar vacante, ca urmare a suspendării titularului pe o perioadă de cel puțin o luna, a funcționarilor publici din corpul de rezerva care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice respective. În cazul în care exista mai mulți funcționari publici care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice respective, Agenția Naționala a Funcționarilor Publici organizează, în colaborare cu autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia se afla funcția publică vacanta, o testare profesională pentru selectarea funcționarului public care urmează să fie redistribuit.
(5) Redistribuirea funcționarilor publici din corpul de rezerva se dispune prin ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
(6) Conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a numi funcționarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar.
(7) În cazul în care conducătorii autorităților și instituțiilor publice refuza încadrarea funcționarilor publici în condițiile alin. (6), funcționarul public se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.
Art. 94. - (1) Corpul de rezerva este format din funcționarii publici care au fost eliberați din funcția publică în condițiile art. 90 alin. (4) lit. a)-c) și e) și este gestionat de Agenția Naționala a Funcționarilor Publici.
(2) Funcționarii publici părăsesc corpul de rezerva și pierd calitatea de funcționar public în următoarele situații:
a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezerva;
b) în cazul în care Agenția Naționala a Funcționarilor Publici îl redistribuie într-o funcție publică vacanta corespunzătoare studiilor absolvite și pregătirii profesionale, iar funcționarul public o refuza;
c) angajarea în baza unui contract de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni;
d) la cererea funcționarului public.
Art. 94^1. - (1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, și plata de către autoritatea sau instituția publică emitenta a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public.
(2) La solicitarea funcționarului public, instanța care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcția publică deținută."
49. Articolele 95, 96 și 97 se abroga.
50. Articolul 98 va avea următorul cuprins:
"Art. 98. - Funcțiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate și instituție publică, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităților prevăzute la art. 2 alin. (1) și (3) și cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici."
51. Articolele 100 și 101 se abroga.
52. Articolul 103 va avea următorul cuprins:
"Art. 103. - Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice."
53. Alineatul (1) al articolului 104 se abroga.
54. Anexa la
Legea nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare, se înlocuiește cu anexa la prezentul titlu.
Articolul XIV
Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației Publice, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a dispozițiilor prezentei legi.
În termen de 60 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, autoritățile și instituțiile publice vor transmite acesteia datele personale ale funcționarilor publici, precum și funcțiile publice vacante.
Articolul XV
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile și instituțiile publice prevăzute la
art. 5 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului titlu, cu consultarea și avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:
a) drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege;
b) funcții publice specifice.
În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice și consulare și politistilor, dispozițiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor prevăzute la alin. (2), precum și cu privire la cariera.
Articolul XVI
Autoritățile și instituțiile publice din administrația publică centrala și locală au obligația:
a) de a solicita avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru stabilirea funcțiilor publice, până la data de 1 iunie 2003;
b) de a face modificările corespunzătoare în structura organizatorică și în statele de funcții, stabilirea numărului maxim de funcții publice, cu respectarea prevederilor prezentei legi, până la data de 1 iulie 2003;
c) de a face reincadrarea funcționarilor publici, conform prevederilor prezentei legi, până la data de 15 iulie 2003.
Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de execuție;
b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuție;
c) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuție;
d) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuție.
În cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrala numărul funcțiilor publice din clasa I este de minimum 70% din numărul total al funcțiilor publice.
Numărul total al funcțiilor publice corespunzătoare, în mod cumulat, categoriei inaltilor funcționari publici și categoriei funcționarilor publici de conducere din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice este de maximum 12% din numărul total al funcțiilor publice.
La stabilirea numărului maxim al funcțiilor publice de execuție din cadrul autorității sau instituției publice se vor avea în vedere următoarele:
a) numărul funcțiilor publice de execuție din grad profesional superior este de maximum 20%;
b) numărul funcțiilor publice de execuție din grad profesional principal este de maximum 40%;
c) numărul funcțiilor publice de execuție din grad profesional asistent este de maximum 30%;
d) numărul funcțiilor publice de execuție din grad profesional debutant este de maximum 10%.
Numărul maxim al funcțiilor publice de execuție, stabilit conform alin. (5), poate fi majorat numai în situații temeinic justificate de către autoritatea sau instituția publică respectiva, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Articolul XVII
Funcționarii publici numiți în funcțiile publice prevăzute de
Legea nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare, vor fi:
a) numiți în funcțiile publice prevăzute în anexa la prezentul titlu, dacă desfășoară una dintre activitățile prevăzute la art. 2 alin. (3) și îndeplinesc condițiile prevăzute la
art. 49 din Legea nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare, în limita funcțiilor publice stabilite conform art. XVI;
b) eliberați din funcțiile publice deținute, în cazul în care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la lit. a) și condițiile de reincadrare. Aceștia vor fi încadrați cu contract individual de muncă, în condițiile legii.
Reincadrarea în funcții publice corespunzătoare categoriei inaltilor funcționari publici și categoriei funcționarilor publici de conducere din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice se face astfel:
a) în limita funcțiilor publice prevăzute potrivit structurii organizatorice;
b) cu respectarea condițiilor minime de vechime în specialitate și a studiilor necesare exercitării funcției publice, prevăzute de
Legea nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare.
Funcționarii publici reincadrati în funcții publice conform alin. (2) își păstrează funcțiile publice deținute, dacă în termen de maximum 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit programele de formare specializată și perfecționare în administrația publică, organizate de Institutul Național de Administrație, sau o formă de învățământ postuniversitar, cu durata de minimum un an, în țara sau în străinătate, ori au dobândit titlul științific de doctor în specialitatea funcției publice respective.
Funcționarii publici care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) pot fi reincadrati, potrivit studiilor absolvite, în funcții publice de execuție, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege.
Funcționarii publici eliberați din funcțiile publice beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii.
Articolul XVIII
Pentru anul 2003 funcționarii publici își mențin drepturile salariale stabilite conform
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 192/2002
privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 decembrie 2002.
Articolul XIX
Funcționarilor publici care au absolvit forme de învățământ postuniversitar în specialitatea administrație publică sau care, la data intrării în vigoare a prezentului titlu, urmează una dintre formele de învățământ menționate le sunt echivalate aceste studii cu programele de formare și perfecționare în administrația publică, organizate de Institutul Național de Administrație.
Articolul XX
În mod excepțional, la concursul pentru ocuparea funcției publice de secretar al comunei pot participa și persoane cu studii superioare de alta specialitate decât cea juridică sau administrativă și care nu îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute de lege.
Dacă la concurs nu se prezintă persoane care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), pot candida și persoane care au studii liceale atestate prin diploma de bacalaureat. În aceasta situație, anual, se va organiza concurs pentru ocuparea funcției de secretar al comunei de către persoane care îndeplinesc condițiile legii.
Secretarii de comune care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare își pot păstra funcția publică, cu obligația ca în termen de 6 ani sa absolveasca o formă de învățământ superior de lungă durata în specialitatea juridică sau administrație publică, sub sancțiunea eliberării din funcție.
Articolul XXI
În funcțiile de prefect și subprefect pot fi numite persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt funcționar public, începând cu anul 2006, în mod eșalonat, în baza hotărârii Guvernului. Până la acea data funcțiilor de prefect și subprefect li se aplică regimul juridic prevăzut de
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
Articolul XXII
Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a comunică Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, până la data de 15 august 2003, datele cuprinse în dosarele profesionale ale funcționarilor publici, precum și date privind funcțiile publice.
Articolul XXIII
La propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aproba:
a) normele privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
b) normele privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplina și a comisiilor paritare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul XXIV
Comisiile de disciplina și comisiile paritare organizate în temeiul
Legii nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare, se considera legal constituite până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplina și a comisiilor paritare. Prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 1.084/2001
privind aprobarea Metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, precum și de contestare a calificativelor acordate, ale
Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2001
privind organizarea perioadei de stagiu, condițiile de evaluare și regulile specifice aplicabile funcționarilor publici debutanti și ale
Hotărârii Guvernului nr. 1.087/2001
privind organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor pentru ocuparea funcțiilor publice se aplică în mod corespunzător.
Articolul XXV
Prevederile art. 22, art. 29 alin. (1), art. 49^1, art. 52-56, art. 74^1, precum și ale art. 83 alin. (4), referitoare la acordarea indemnizației de detașare, din
Legea nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Articolul XXVI
Legea nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul titlu, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.
*) Prin familie, în sensul prezentei declarații, se înțelege soțul, sotia și copiii aflați în întreținere.
Notă
**) Dacă se afla în indiviziune, se va arata cota-parte.
Notă
***) Inclusiv din alte tari.
V. Bunurile și serviciile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției, a căror valoare depășește, fiecare, echivalentul a 300 EURO
Anexa -----
la titlul III
-------------
LISTA
cuprinzând funcțiile publice
I. Funcții publice generale:
1. secretar general al Guvernului și secretar general adjunct al Guvernului;
2. consilier de stat;
3. secretar general și secretar general adjunct din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
4. prefect;
5. subprefect;
6. secretar general al prefecturii, secretar general al județului și al municipiului București;
7. director general din cadrul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
8. director general adjunct, director și director adjunct din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului București, al orașului și comunei;
10. director executiv și director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale;
11. șef serviciu;
12. șef birou;
13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;
14. referent de specialitate;
15. referent.
NOTĂ:
Funcții publice generale, altele decât cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
II. Funcții publice specifice:
1. arhitect-șef;
2. inspector de concurenta;
3. inspector vamal;
4. inspector de muncă;
5. controlor delegat;
6. comisar.
NOTĂ:
Funcții publice specifice, altele decât cele prevăzute la pct. II, se pot stabili de autoritățile și instituțiile publice, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 113 din Constituția României, în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comuna din data de 31 martie 2003.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
București, 19 aprilie 2003.
Nr. 161.
-------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.