Legea nr. 92/1992

Articolul 1

Autoritatea judecătorească se compune din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuțiile proprii prevăzute de Constituție și de lege.

Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și de celelalte legi ale tarii.

Articolul 2

Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Instanțele judecătorești infaptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecații.

Instanțele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o alta competența.

Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apara ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Articolul 3

Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Articolul 4

Nimeni nu este mai presus de lege.

Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 5

Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.

Articolul 6

Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Cetățenii aparținând minorităților naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștința de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanța și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Articolul 7

În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

Articolul 8

Asistența juridică internationala se solicita sau se acordă de instanțele de judecată și Ministerul Public în condițiile prevăzute de lege și de convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 9

Hotărârile instanțelor judecătorești se pronunța în numele legii și se executa în numele Președintelui României.

Articolul 86

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comuna.

Articolul 87

În Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleși:

a) 4 judecători ai Curții Supreme de Justiție;

b) 3 procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție;

c) 6 judecători de la curțile de apel;

d) 2 procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanța și parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și d), în adunarea generală a magistraților, va desemna un număr întreit de candidați.

Pentru alegerea celor 6 judecători prevăzuți la lit. c), fiecare curte de apel va propune câte un candidat, desemnat de adunarea generală a judecătorilor curții.

Articolul 88

Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuții:

a) propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a președintelui, vicepreședintelui și președinților de secții ai Curții Supreme de Justiție;

b) propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție;

c) propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a celorlalți judecători și procurori, cu excepția celor stagiari;

d) dispune, la propunerea ministrului justiției, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcție a judecătorilor, precum și la încetarea funcției acestora;

e) validează examenele de capacitate ale magistraților;

f) îndeplinește rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor;

g) da avize, la solicitarea ministrului justiției, cu privire la administrarea judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor.

Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională sau la conduita magistraților.

Pentru numirea în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție, vor fi prezentate Președintelui României trei propuneri.

Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.

Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției, cu excepția cazului în care îndeplinește rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de președintele Curții Supreme de Justiție.

Pregătirea lucrărilor necesare desfășurării activității Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de către direcția din Ministerul Justiției care răspunde de resursele umane. Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către un compartiment de specialitate al acestei direcții.

Articolul 89

Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcționare.

Articolul 90

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație stabilită prin Legea privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.

Articolul 91

Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Procurorii și judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.

Magistrații nu pot fi cercetati, reținuți, arestați, perchezitionati sau trimiși în judecata fără avizul ministrului justiției.

Ministerul de Interne are obligația de a acorda, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor amenințări.

Articolul 92

Magistrații pot fi eliberați din funcțiile pe care le dețin, numai în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare pentru limita de vârsta sau incapacitate de muncă, potrivit legii;

c) transferarea într-o alta funcție, în condițiile legii;

d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancțiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică;

e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală;

f) dacă magistratul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 46 lit. a)-e).

Când împotriva unui magistrat se pune în mișcare acțiunea penală, acesta va fi suspendat de drept din funcție până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ministrul justiției, prin ordin, va constata existenta suspendării de drept a magistratului. Despre această măsură magistratul va fi încunoștințat de către ministrul justiției.

Dacă se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcție încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile bănești de care a fost lipsit.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) și e), calitatea de magistrat încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea.

Articolul 93

În cazul în care magistratul cere eliberarea, din funcție prin demisie, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară.

Articolul 94

Promovarea sau transferarea magistraților se poate face numai cu consimțământul acestora.

Magistrații care îndeplinesc condițiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe funcția și instanța ori parchetul, pot fi promovati pe loc.

Articolul 95

În cazul în care o instanța nu poate funcționa normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenței unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiției, la propunerea președintelui acelei instanțe, poate delega judecători de la alte instanțe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau.

În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimțământul procurorului.

Articolul 96

Ministrul justiției poate dispune detasarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiției, la Institutul Național al Magistraturii, la alte instanțe judecătorești sau la alte autorități publice.

Durata detașării este între 6 luni și 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. 1.

Detasarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiției, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. 1 și 2.

Pe perioada detașării, judecătorii și procurorii își păstrează statutul de magistrați și beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detașat. Când salariul și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este detașat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el își păstrează salariul și celelalte drepturi bănești ale funcției de magistrat pe care o deține.

Articolul 97

În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiției, pe baza unui raport scris și după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcție a magistratului, sesizand de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăște eliberarea din funcție a magistratului sau prelungirea suspendării.

Dacă, în cursul activității sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcție, la sesizarea ministrului justiției.

Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 și 2, magistratul poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se judeca la Curtea Suprema de Justiție, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este irevocabilă.

Articolul 98

Magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, pentru participare la ședințe de judecată, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri științifice, precum și de alte drepturi reglementate prin lege.

Articolul 99

Magistrații în activitate sau pensionari, precum și soțul sau sotia și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistența medicală, medicamente și proteze.

Condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale, a medicamentelor și a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 100

Magistrații beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viața, sănătate și bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.

La eliberarea din funcție, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează.

Articolul 101

Magistrații beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiției.

În perioada concediului de odihnă, magistrații beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu și localitatea din țara în care își petrec concediul de odihnă.

Articolul 102

Magistrații beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian.

Condițiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 și la art. 101 alin. 2, precum și fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 103

Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.

Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăși 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării.

Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.

Pensia suplimentară se stabilește în condițiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.

Pensiile magistraților se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate.

De aceste drepturi beneficiază și magistrații reincadrati după pensionare.

Articolul 104

Magistrații cu o vechime continua în magistratura de cel puțin 20 de ani beneficiază, la pensionare sau la eliberarea din funcție pentru motive neimputabile, de o indemnizație egala cu 5 salarii de baza nete.

Indemnizația prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat.

Articolul 105

Magistrații în vârsta de până la 35 de ani vor fi sprijiniti în construirea sau cumpărarea unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul instanța sau parchetul la care funcționează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condițiile legii.

În condițiile prevăzute de lege, se poate înființa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistrați și celălalt personal din sistemul justiției.

Articolul 106

Magistraților care funcționează la instanțe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de către administrația publică locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate.

Articolul 107

Se instituie ordinul și medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraților în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obținute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege și calificativul anual de "foarte bine".

Ordinul și medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 108

Ordinul și medalia "Meritul judiciar" se conferă astfel:

- Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura;

- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura;

- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura;

- Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura;

- Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura.

În cazul întreruperii activității în magistratura, timpul cat magistratul a desfășurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferă ordinul sau medalia.

Descrierea ordinului și a medaliei este prevăzută în lege specială.

Articolul 109

Magistrații în activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a și I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a și I beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 20% și, respectiv, 25% .

Magistrații pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a și I, beneficiază de o majorare cu 10%, 15% și, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fără a se depăși salariul de baza actualizat.

Articolul 110

Se interzice magistraților să facă parte din partide politice sau sa desfășoare activități publice cu caracter politic.

Articolul 111

Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Magistratul poate să opteze ca funcția de baza, potrivit legii, să fie într-o instituție de învățământ superior, având obligația să respecte durata timpului de lucru și celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanța de judecată sau parchet. În aceasta situație, programul de activitate al magistratului la instanța de judecată sau la parchet se stabilește cu acordul conducătorului instanței sau al parchetului.

Articolul 112

Magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la conducerea unor societăți comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăți.

Articolul 113

Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, cu caracter literar, științific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acțiuni politice.

Articolul 114

Magistrații pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenții internaționale, numai cu încuviințarea ministrului justiției.

Articolul 115

Magistrații nu pot sa dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe decât cele la care își exercită funcția, și nici să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare.

Magistrații au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinților, soților și copiilor lor, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.

Articolul 116

Numirea magistraților în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiției, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire.

Articolul 117

Magistrații sunt obligați să respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării și sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor.

La ședințele de judecată, magistrații sunt obligați să aibă ținuta vestimentara corespunzătoare instanței unde funcționează.

Ținuta vestimentara a magistraților se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigura gratuit.

Articolul 118

Magistrații sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcție și în societate.

Articolul 119

Magistrații sunt obligați să efectueze, cel puțin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiției, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecționare profesională la Institutul Național al Magistraturii, la instituții de învățământ superior din țara sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curțile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curțile de apel.

La fiecare curte de apel și parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecționarea profesională a magistraților.

Articolul 120

Magistrații sunt liberi sa formeze asociații profesionale sau alte organizații având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor. De asemenea, magistrații pot adera la asociații profesionale locale, naționale și internaționale și pot participa la reuniunile acestora.

Articolul 121

Magistrații răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiției.

Articolul 122

Sunt abateri disciplinare:

a) întârzierea sistematica în efectuarea lucrărilor;

b) absentele nemotivate de la serviciu;

c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afară cadrului legal, precum și imixtiunea în activitatea altui magistrat;

d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;

e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter;

f) activitățile publice cu caracter politic;

g) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale;

h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor și regulamentelor sau încălcarea altor obligații decurgând din prezenta lege;

i) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;

j) încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilități și interdicții privind pe magistrați.

Articolul 123

Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica magistraților în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

a) observatie;

b) mustrare;

c) diminuarea salariului de baza cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni;

d) mutarea disciplinară pentru o perioadă de 1-3 luni la o instanța sau la un parchet, situate pe raza teritorială a aceleiași curți de apel, respectiv parchet de pe lângă aceasta;

e) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni;

f) îndepărtarea din magistratura.

În timpul suspendării din funcție, magistratului nu i se plătește salariul. Aceasta perioada nu se ia în calculul drepturilor la pensie și al vechimii în funcția de magistrat.

Dispozițiile alin. 2 sunt aplicabile și în cazul prevăzut la art. 92 alin. 2.

Articolul 124

Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de un judecător, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți de la Curtea Suprema de Justiție, se exercită de către ministrul justiției, iar în cazul abaterilor săvârșite de procurori, acțiunea se exercită de ministrul justiției sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

Acțiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

Articolul 125

În vederea exercitării acțiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acțiuni.

Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraților din Ministerul Justiției.

Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

În cazul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat și orice date concludente. Ascultarea celui în cauza și verificarea apararilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

Articolul 126

În cazul abaterilor săvârșite de judecători, ministrul justiției, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.

Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice.

Citarea părților este obligatorie.

Consiliul Superior al Magistraturii se pronunța prin hotărâre motivată, care se comunică părților.

Articolul 127

Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, aleși, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad.

În condițiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleși 3 membri supleanți ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceștia sunt împiedicați sa participe la lucrările comisiei.

Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.

Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.

Articolul 128

În fața Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

Articolul 129

Împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Contestația se depune la comisia disciplinară care a pronunțat hotărârea și se judeca de Curtea Suprema de Justiție, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este irevocabilă.

Articolul 130

Ministrul justiției sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărârilor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul titlu.

Articolul 131

În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepția stagiarilor, hotărârea sau actul care determina încetarea acestei calități se va comunică Președintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

Articolul 132

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetele funcționează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu.

Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic.

Articolul 133

Toate instanțele și parchetele vor avea câte o grefa, o registratura, o arhiva și o biblioteca.

Tribunalele și parchetele de pe lângă acestea vor avea și câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-șef, pentru activitatea proprie, precum și pentru activitatea judecătoriilor și a parchetelor din circumscripția lor. În localitățile reședința de județ, în care funcționează curți de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângă acestea va deservi și activitatea acestor curți, respectiv a parchetelor de pe lângă acestea.

Curțile de apel și Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, și un serviciu de documentare.

Articolul 134

Grefa, registratura și arhiva vor efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității instanțelor și parchetelor.

Articolul 135

Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuții principale efectuarea operațiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și a parchetelor și gospodărirea localurilor.

Articolul 136

Serviciul de documentare va tine evidenta legislației, a jurisprudenței, precum și gestiunea bibliotecii.

Articolul 137

Grefierii care participa la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfășurarea acestora și vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată ori al procurorului.

La ședințele de judecată grefierii sunt obligați să aibă ținuta corespunzătoare instanței unde funcționează. Dispozițiile art. 117 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 138

Pe lângă tribunale și judecătorii vor funcționa executori judecătorești, care vor efectua executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii și vor îndeplini orice alte atribuții date prin lege.

Articolul 139

Președinții instanțelor pe lângă care funcționează executori judecătorești au drept de îndrumare și control asupra acestora.

Articolul 140

Personalul prevăzut în titlul de fața se numește de către președintele curții de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei circumscripție urmează sa funcționeze, cu excepția executorilor judecătorești și a contabililor-șefi. Înainte de numire va fi consultat președintele instanței sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcționa persoana în cauza. Executorii judecătorești și contabilii-șefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiției, iar contabilii-șefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție se numește de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

Pregătirea și perfecționarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiției.

Articolul 141

Personalul auxiliar de specialitate de la instanțe și parchete beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația aplicabilă salariaților din unitățile bugetare, precum și de drepturile prevăzute la art. 99 și 101 din prezenta lege. Prevederile art. 145 sunt aplicabile.

Articolul 142

Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor, atribuțiile și răspunderea disciplinară ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Articolul 143

Instanțele judecătorești și parchetele dispun de poliția pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiției și a ministrului de interne.

Polițiștii puși în serviciul instanțelor judecătorești și al pachetelor sunt subordonați președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanța este stabilit de ministrul justiției.

Paza sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit.

Articolul 144

Pentru toate instanțele judecătorești, vacanta judecătorească anuală este de 2 luni și are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic.

Articolul 145

Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanțelor se efectuează, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecătorești.

Articolul 146

În perioada vacantei judecătorești, activitatea de judecată a instanțelor va continua:

- în materie penală, pentru cauzele cu arestați;

- în alte materii, pentru cauzele privind obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanța președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanța.

Articolul 147

Președintele instanței și, la instanțele unde sunt secții, împreună cu președinții acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacantei judecătorești.

Pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum și de asigurare a conducerii instanțelor și a secțiilor acestora pe timpul vacantei judecătorești se stabilește prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Articolul 148

Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili și obligațiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 146.

Articolul 149

Numărul total al magistraților de la judecătorii, tribunale, curți de apel și de la toate parchetele, precum și al personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu necesar funcționarii acestora se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Personalul necesar pentru fiecare instanța și parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabilește de către ministrul justiției.

Articolul 150

Cheltuielile necesare pentru buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și a parchetelor de pe lângă toate instanțele sunt finanțate de la bugetul de stat, precum și din veniturile realizate de Ministerul Justiției din timbrul judiciar.

Articolul 151

Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratura și pentru examenul de capacitate sunt remunerați prin plata cu ora, în condițiile Legii privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.

Articolul 152

Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării ei în Monitorul Oficial al României*).

Dispozițiile privind compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor, admiterea în magistratura și răspunderea disciplinară a magistraților se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.

Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii și va funcționa până la constituirea curților de apel și a parchetelor de pe lângă acestea.

În locul magistraților prevăzuți la lit. c) și d) din art. 87 vor fi aleși 6 judecători de la tribunalele județene și 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București.

----------------

Articolul 153

Guvernul va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcționarii sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege.

În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va aproba statele de personal și statele de funcții pentru instanțele judecătorești și pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar.

În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziția Ministerului Justiției și a Ministerului Public localurile și dotările necesare funcționarii instanțelor judecătorești și parchetelor organizate potrivit prezentei legi.

Articolul 154

Guvernul va inainta Parlamentului, până la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului de procedura penală și a altor legi, corespunzător cerințelor introducerii noului sistem judiciar.

În termenul prevăzut la art. 152, Ministerul Justiției va asigura selecționarea și perfecționarea personalului potrivit noilor structuri și atribuții ale puterii judecătorești.

Articolul 155

Personalul transferat în interesul serviciului în funcții cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcții, la salariul tarifar avut și, după caz, la indemnizația de conducere.

Dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi.

Ministerul Justiției va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central și unitățile exterioare, personalul din Procuratura României, în condițiile art. 154 alin. 2.

Magistrații în funcție, care nu întrunesc condițiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum și cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleași funcții, dacă își îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin.

Vechimea minima necesară pentru ocuparea funcțiilor de magistrat la tribunale, la curți de apel și la parchete poate fi redusă de ministrul justiției cu până la o treime, pentru magistrații care au rezultate deosebite în pregătirea și activitatea profesională.

Articolul 156

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la parchete vor putea fi numiți, în funcții de judecător sau procuror, și fosti magistrați pensionari, care nu depășesc vârsta de 65 ani.

Magistrații încadrați în condițiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în munca, precum și de drepturile de pensie. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobandita și de salariile realizate după reincadrare.

Articolul 157

Judecătorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Președintele României.

Numirea de către Președintele României a judecătorilor se va face până la data de 30 octombrie 1996.

Articolul 158

Judecătorilor în funcție, care nu au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiți de Președintele României, la expirarea termenului prevăzut la art. 157 alin. 2, le încetează calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiției, emis în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile art. 64 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Articolul 159

De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României și până la dobândirea inamovibilității în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea și eliberarea din funcție a judecătorilor sunt în competența ministrului justiției.

Până la numirea procurorilor în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea și eliberarea din funcție a acestora sunt în competența procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

Articolul 160

Pe data aplicării prezentei legi, în condițiile

art. 152 și 159, se abroga dispozițiile contrare din Legea nr. 58/1968

pentru organizarea judecătorească și din

Legea nr. 60/1968

pentru organizarea și funcționarea Procuraturii, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi*).