Legea nr. 92/1992

Articolul 1

Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, avînd atribuții proprii ce sînt exercitate prin instanțele judecătorești și Ministerul Public, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și celelalte legi ale tarii.

Articolul 2

Instanțele judecătorești infaptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecații.

Instanțele judeca toate procesele privind raporturile civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o alta competența.

Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apara ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Articolul 3

Judecătorii sînt independenți și se supun numai legii.

Articolul 4

Nimeni nu este mai presus de lege.

Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 5

Ședințele de judecată sînt publice, în afară de cauzele prevăzute de lege.

Articolul 6

Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Cetățenii aparținînd minorităților naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștința de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanța și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Articolul 7

În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

Articolul 8

Asistența juridică internationala se solicita sau se acordă de instanțele de judecată și Ministerul Public în condițiile prevăzute de lege și de convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 9

Hotărîrile instanțelor judecătorești se pronunța în numele legii și se executa în numele Președintelui României.

Articolul 71

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comuna.

Articolul 72

În Consiliul Superior al Magistraturii sînt aleși:

a) 4 judecători ai Curții Supreme de Justiție;

b) 3 procurori ai Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție;

c) 6 judecători de la curțile de apel;

d) 2 procurori ai Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel București.

Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanța și parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și d), în adunarea generală a magistraților, va desemna un număr întreit de candidați.

Pentru alegerea celor 6 judecători prevăzuți la lit. c), fiecare curte de apel va propune cîte un candidat, desemnat de adunarea generală a judecătorilor curții.

Articolul 73

Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuții:

a) propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari;

b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea și încetarea din funcția de judecător;

c) validează examenele de capacitate ale magistraților;

d) îndeplinește rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor;

e) da avize, la solicitarea ministrului justiției, în probleme privind administrarea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională sau conduita magistraților.

Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în prezenta cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărîri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.

În cazurile în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile prevăzute la alin. 1 lit a), b) și c), lucrările sînt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției, iar cînd îndeplinește rolul de consiliu de disciplina, este prezidat de președintele Curții Supreme de Justiție.

Lucrările de secretariat al Consiliului Superior al Magistraturii sînt asigurate de direcția care răspunde de activitatea de personal din Ministerul Justiției.

Articolul 74

Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcționare.

Articolul 75

Judecătorii numiți de Președintele României sînt inamovibili. Membrii Ministerului Public și judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.

Magistrații nu pot fi cercetati, reținuți sau arestați fără avizul ministrului justiției.

Ministerul de Interne are obligația sa acorde, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sînt supuse unor amenințări.

Articolul 76

Magistrații nu pot fi eliberați din funcțiile pe care le dețin decît în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare pentru limita de vîrsta sau incapacitate de muncă, potrivit legii;

c) dacă instanța și parchetul se desființează ori se schimba localitatea de reședința a acestora, iar magistratul refuza postul oferit;

d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancțiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică;

e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală.

Cînd împotriva unui magistrat se pune în mișcare acțiunea penală, acesta va fi suspendat din funcție pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii.

Dacă se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcție încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile bănești de care a fost lipsit.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) și e), calitatea de magistrat încetează, de drept, pe data rămînerii definitive a hotărîrii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea.

Articolul 77

În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcție prin demisie, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general poate stabili un termen de cel mult 30 de zile la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară.

Articolul 78

Avansarea sau transferarea magistraților se poate face numai cu consimțămîntul acestora.

Magistrații care îndeplinesc condițiile pentru a fi avansati, dar care nu doresc sa schimbe funcția și instanța ori parchetul, pot fi avansati pe loc.

Articolul 79

În cazul în care o instanța nu poate funcționa normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenței unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiției, la propunerea președintelui acelei instanțe, poate delega judecători de la alte instanțe.

Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau.

În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați de către procurorul general pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimțămîntul procurorului.

Articolul 80

În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiției, pe baza unui raport scris și după examinarea de către o comisie formată din 3 medici specialiști, va dispune suspendarea din funcție a magistratului. Suspendarea încetează, de drept, dacă, în termen de o luna, Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăște eliberarea din funcție a magistratului.

Dacă, în cursul activității sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcție, la sesizarea ministrului justiției.

Împotriva hotărîrilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 și 2, magistratul poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se judeca de Curtea Suprema de Justiție în complet format din 7 judecători.

Articolul 81

Salarizarea magistraților se stabilește prin lege.

Articolul 82

Se interzice magistraților să facă parte din partide politice sau sa desfășoare activități publice cu caracter politic.

Articolul 83

Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățămîntul superior.

Articolul 84

Magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la administrația sau conducerea unor societăți comerciale sau civile. Ei nu pot fi experți sau arbitri desemnați de părți într-un arbitraj.

Articolul 85

Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, cu caracter literar, științific sau social, ori emisiuni audiovizuale, fiindu-le interzis ca în studiile, articolele și intervențiile lor să se pronunțe cu privire la problemele curente de politica interna.

Articolul 86

Magistrații pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenții internaționale, numai cu încuviințarea ministrului justiției.

Articolul 87

Magistrații nu pot sa dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sînt pe rolul altor instanțe decît cele la care își exercită funcția, și nici să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare.

Magistrații au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinților, soților și copiilor lor, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.

Articolul 88

Numirea magistraților în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiției, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire.

Articolul 89

Magistrații sînt obligați să respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării și sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor.

La ședințele de judecată, magistrații sînt obligați să aibă ținuta vestimentara corespunzătoare instanței unde funcționează.

Ținuta vestimentara a magistraților se stabilește prin hotărîre a Guvernului și se asigura gratuit.

Articolul 90

Magistrații sînt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcție și în societate.

Articolul 91

Magistrații sînt obligați să efectueze periodic, conform programării aprobate de ministrul justiției, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecționare profesională.

Articolul 92

Magistrații sînt liberi sa formeze asociații profesionale sau alte organizații avînd ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor. De asemenea, magistrații pot adera la asociații profesionale locale, naționale și internaționale și pot participa la reuniunile acestora.

Articolul 93

Magistrații răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiției.

Articolul 94

Sînt abateri disciplinare:

a) intirzierea sistematica în efectuarea lucrărilor;

b) absente nemotivate de la serviciu;

c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afară cadrului legal, precum și imixtiunea în activitatea altui magistrat;

d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;

e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter;

f) activitățile publice cu caracter politic;

g) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale;

h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor și regulamentelor sau încălcarea altor obligații decurgind din prezenta lege;

i) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;

j) încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilități și interdicții privind pe magistrați.

Articolul 95

Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica magistraților în raport cu gravitatea abaterilor sînt:

a) observatie;

b) mustrare;

c) diminuarea salariului cu pînă la 15 % pe o perioadă de 1-3 luni;

d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1-3 ani;

e) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni;

f) înlăturarea din magistratura.

În timpul suspendării din funcție, magistratului nu i se plătește salariul.

Aceasta perioada nu se ia în calcul drepturilor la pensie și al vechimii în funcția de magistrat.

Dispozițiile alin. 2 sînt aplicabile și în cazul prevăzut la art. 76 alin. 2.

Articolul 96

Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvîrșite de un judecător, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți de la Curtea Suprema de Justiție, se exercită de către ministrul justiției, iar în cazul abaterilor săvîrșite de procurori, acțiunea se exercită de ministrul justiției sau procurorul general.

Acțiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai tirziu de un an de la data săvîrșirii abaterii disciplinare.

Articolul 97

În vederea exercitării acțiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acțiuni.

Cercetarea prealabilă se efectuează de judecători sau de persoane asimilate din Ministerul Justiției, avînd cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat.

Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție.

În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvîrșite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cît și orice date concludente. Ascultarea celui în cauza și verificarea apărării magistratului cercetat sînt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa conducă toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

Articolul 98

În cazul abaterilor săvîrșite de judecători, ministrul justiției, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.

Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sînt publice.

Citarea părților este obligatorie.

Consiliul Superior al Magistraturii se pronunța prin hotărîre motivată, care se comunică părților.

Articolul 99

Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție, aleși pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad.

În condițiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleși 3 membri supleanți ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceștia sînt împiedicați sa participe la lucrările comisiei.

Prevederile art. 98 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.

Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.

Articolul 100

În fața Consiliului Superior al Magistraturii sau a comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

Articolul 101

Împotriva sancțiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărîrii.

Contestația se depune la comisia disciplinară care a dat hotărîrea și se judeca de Curtea Suprema de Justiție, în complet de 7 judecători. Hotărîrea prin care se soluționează contestația este definitivă.

Articolul 102

Ministrul justiției sau, după caz, procurorul general dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărîrilor privind aplicarea sancțiunilor în prezentul titlu.

Articolul 103

În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepția stagiarilor, hotărîrea sau actul care determina încetarea acestei calități se va comunică Președintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

Articolul 104

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetele funcționează personal auxiliar, administrativ și de serviciu.

Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic.

Articolul 105

Toate instanțele și parchetele vor avea cîte o grefa, o registratura, o arhiva și o biblioteca.

Tribunalele și parchetele de pe lîngă acestea vor avea și cîte un serviciu administrativ, cuprinzînd și un birou de contabilitate, pentru activitatea proprie, precum și pentru activitatea judecătoriilor și parchetelor din circumscripția lor. În localitățile reședința de județ în care funcționează curți de apel, serviciul administrativ al tribunalelor va deservi și activitatea acestor curți.

Curțile de apel și Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, și un serviciu de documentare.

Articolul 106

Grefa, registratura și arhiva vor efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității instanțelor și parchetelor.

Articolul 107

Serviciul administrativ va avea în grija gospodărirea localurilor și asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și parchetelor, precum și gestiunea bunurilor, iar biroul de contabilitate va efectua operațiunile financiar-contabile.

Articolul 108

Serviciul de documentare va tine evidenta legislației, a jurisprudenței, precum și gestiunea bibliotecii.

Articolul 109

Grefierii care participa la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfășurarea acestora și vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată ori a procurorului.

La ședințele de judecată grefierii sînt obligați să aibă ținuta corespunzătoare instanței unde funcționează. Dispozițiile art. 89 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 110

Pe lîngă tribunale și judecătorii vor funcționa executori judecătorești, care vor efectua executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii și vor îndeplini orice alte atribuții date prin lege.

Articolul 111

Președinții instanțelor pe lîngă care funcționează executori judecătorești au dreptul de îndrumare și control asupra acestora.

Articolul 112

Personalul prevăzut în titlul de fața se numește de către președintele curții de apel ori, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lîngă curtea de apel în a carei circumscripție urmează sa funcționeze, cu excepția executorilor judecătorești, care se numesc de ministrul justiției.

Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu de la Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție se numește de către procurorul general.

Articolul 113

Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor, atribuțiile și răspunderea disciplinară ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Articolul 114

Instanțele judecătorești și parchetele dispun de poliția pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiției și a ministrului de interne.

Polițiștii puși în serviciul instanțelor judecătorești și al parchetelor sînt subordonați președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanța este stabilit de ministrul justiției.

Paza sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit.

Articolul 115

Pentru toate instanțele judecătorești, vacanta judecătorească anuală este de 2 luni și are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic.

Articolul 116

Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanțelor se efectuează în perioada vacantei judecătorești.

Pentru motive temeinice, președintele instanței poate aproba efectuarea concediului de odihnă în alta perioada decît cea a vacantei judecătorești.

Articolul 117

În perioada vacantei judecătorești, activitatea de judecată a instanțelor va continua:

- în materie penală, pentru cauzele cu arestați;

- în alte materii, pentru cauzele privind obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanța președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanța.

Articolul 118

Președintele instanței și, la instanțele unde sînt secții, împreună cu președinții acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacantei judecătorești.

Pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum și de asigurare a conducerii instanțelor și a secțiilor acestora pe timpul vacantei judecătorești se stabilește prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Articolul 119

Regulamentul elaborat potrivit art. 118 alin. 2, va stabili și obligațiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 117.

Articolul 120

Numărul total al magistraților de la judecătorii, tribunale, curți de apel și de la toate parchetele, precum și al personalului auxiliar, administrativ și de serviciu necesar funcționarii acestora se aproba prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Personalul necesar pentru fiecare instanța și parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabilește de către ministrul justiției.

Articolul 121

Cheltuielile necesare pentru buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și a parchetelor de pe lîngă toate instanțele sînt finanțate de la bugetul de stat, precum și din veniturile realizate de Ministerul Justiției din timbrul judiciar.

Articolul 122

Membrii comisiei pentru examenul de capacitate prevăzut la art. 62 au dreptul, pe durata participării în comisie, și la o indemnizație egala cu salariul funcției pe care o îndeplinesc la instituția care i-a desemnat.

Articolul 123

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație egala cu indemnizația de conducere prevăzută pentru funcția de director din Ministerul Justiției.

Articolul 124

Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României.

Dispozițiile privind compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor, admiterea în magistratura și răspunderea disciplinară a magistraților se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.

Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii și va funcționa pînă la constituirea curților de apel și a parchetelor de pe lîngă acestea.

În locul magistraților prevăzuți la lit. c) și d) din art. 72 vor fi aleși 6 judecători de la tribunalele județene și 2 procurori de la Procuratura municipiului București.

Articolul 125

Guvernul României va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcționarii sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege.

În termenul de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul României va aproba statele de personal și statele de funcții pentru instanțele judecătorești și pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar.

În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziția Ministerului Justiției și a Ministerului Public localurile și dotările necesare funcționarii instanțelor judecătorești și parchetelor organizate potrivit prezentei legi.

Articolul 126

Guvernul va inainta Parlamentului, pînă la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului de procedura penală și a altor legi, corespunzător cerințelor introducerii noului sistem judiciar.

În termenul prevăzut la art. 124, Ministerul Justiției va asigura selecționarea și perfecționarea personalului potrivit noilor structuri și atribuții ale puterii judecătorești.

Articolul 127

Personalul transferat în interesul serviciului în funcții cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcții, la salariul tarifar avut și, după caz, la indemnizația de conducere.

Dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prezentei legi.

Ministerul Justiției va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central și unitățile exterioare, personalul din Procuratura României, în condițiile art. 126 alin. 2.

Magistrații în funcție, care nu întrunesc condițiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum și cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleași funcții, dacă își îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin.

Vechimea minima necesară pentru ocuparea funcțiilor de magistrat la tribunale, la curți de apel și la parchete poate fi redusă de ministrul justiției cu pînă la o treime, pentru magistrații care au rezultate deosebite în pregătirea și activitatea profesională.

Articolul 128

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la parchete vor putea fi numiți, în funcții de judecător sau procuror, și fosti magistrați pensionari, care nu depășesc vîrsta de 65 ani.

Magistrații încadrați în condițiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în munca, precum și de drepturile la pensie. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobîndită și de salariile realizate după reincadrare.

Articolul 129

Judecătorii sînt inamovibili pe data numirii lor de Președintele României.

Numirea judecătorilor la tribunale și judecătorii se va face în termen de 2 ani de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Articolul 130

De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României și pînă la dobindirea inamovibilității în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea și eliberarea din funcție a judecătorilor sînt în competența ministrului justiției.

Pînă la numirea procurorilor în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea și eliberarea din funcție a acestora sînt în competența procurorului general al României.

Articolul 131

Pe data aplicării prezentei legi, în condițiile art. 124 și

art. 130, se abroga dispozițiile contrare din Legea nr. 58/1968

pentru organizarea judecătorească și din

Legea nr. 60/1968

pentru organizarea și funcționarea Procuraturii, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Senat și Camera Deputaților în ședința comuna din 9 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (2) din Constituția României.