Legea nr. 56/1993

Articolul 1

Justiția în România se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute în Constituție și în legile tarii.

Curtea Suprema de Justiție urmărește aplicarea corecta și unitară a legilor de către toate instanțele.

În România exista o singura Curte Suprema de Justiție, cu sediul în capitala tarii.

Articolul 2

Sunt supuse recursului la Curtea Suprema de Justiție deciziile curților de apel, precum și alte hotărâri stabilite prin lege.

Articolul 3

Curtea Suprema de Justiție judeca recursurile în interesul legii și recursurile în anulare declarate împotriva hotărârilor și actelor judecătorești, în condițiile și pentru motivele stabilite prin lege.

Articolul 4

Curtea Suprema de Justiție are și o competența specială de judecată în fond, în cazurile prevăzute de lege.

Articolul 5

Curtea Suprema de Justiție sesizează Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora.

Articolul 6

Judecătorii Curții Supreme de Justiție, în activitatea lor de judecată, sunt independenți și se supun numai legii.

Articolul 27

La secțiile Curții Supreme de Justiție, după competența fiecăreia, părțile pot declara recurs și împotriva hotărârilor nedefinitive sau actelor judecătorești de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecații a fost întrerupt în fața curților de apel.

Articolul 28

Recursul cu care a fost sesizată Curtea Suprema de Justiție nu suspenda executarea hotărârii, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 29

La fixarea termenului de judecare a recursului președintele poate desemna un judecător sau magistrat asistent pentru întocmirea unui raport asupra cauzei în procesele pe care le considera mai complicate.

Raportul va fi prezentat în ședința de judecător înainte de a se da cuvântul părților.

Articolul 30

Recursul în interesul legii și recursul în anulare pot fi introduse chiar dacă pentru aceleași temeiuri s-a pronunțat instanța în recursul declarat de părți.

Articolul 31

Dacă o secție a Curții Supreme de Justiție considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi întreruptă și vor fi sesizate Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție, care judeca cu citarea părților din dosarul a cărui judecata a fost întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata va continua.

Articolul 32

Curtea Suprema de Justiție suspenda judecata în cazul în care înaintea să se ridica excepția neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicată și sesizează, potrivit legii, Curtea Constituțională pentru a hotărî asupra excepției.

Judecata se reia la Curtea Suprema de Justiție după primirea hotărârii definitive a Curții Constituționale.

Articolul 33

Când Curtea Suprema de Justiție casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanța a carei hotărâre a fost casată.

În interesul bunei administrări a justiției sau dacă instanța a carei hotărâre a fost casată nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instanțe de același grad.

Articolul 34

În caz de casare cu trimitere, soluțiile pronunțate în drept de Curtea Suprema de Justiție sunt obligatorii, dacă în urma rejudecarii nu se schimba situația de fapt.

Articolul 35

În cazul în care Curtea Suprema de Justiție admite recursul și soluționează definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanța de fond.

Hotărârile pronunțate în prima instanța la Curtea Suprema de Justiție se executa potrivit regulilor din Codul de procedură penală.

Articolul 36

Prim-magistratul asistent, magistrații asistenți șefi și magistrații asistenți fac parte din Corpul Magistraților și se bucura de stabilitate. Condițiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru funcția de magistrat, conform

Legii nr. 92/1992 , republicată.

Articolul 37

Prim-magistratul asistent are grad de judecător de curte de apel. El este numit dintre magistrații asistenți șefi cu o vechime de cel puțin 2 ani în aceasta funcție. După un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de președinte de curte de apel.

Magistrații asistenți șefi au grad de președinte de tribunal și sunt numiți dintre magistrații asistenți cu o vechime de cel puțin 3 ani în aceasta funcție. După un stagiu de 2 ani ca magistrat asistent șef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecător de curte de apel și, după alți 5 ani, la gradul de președinte de curte de apel.

Magistrații asistenți sunt numiți dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel puțin 4 ani. După un stagiu de 4 ani în aceasta funcție, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de președinte de tribunal și, după alți 2 ani, la gradul de judecător de curte de apel.

Președintele Curții Supreme de Justiție poate reduce cu o pătrime vechimea în specialitate pentru magistrații asistenți care au avut rezultate deosebite în activitatea desfășurată.

Articolul 38

Prim-magistratul asistent și magistrații asistenți șefi pot fi numiți și dintre judecători sau procurori, care au vechimea prevăzută la art. 37.

Magistrații asistenți șefi și magistrații asistenți pot fi numiți și dintre avocați, consilieri juridici și cadre didactice din învățământul universitar juridic, pentru care vechimea se stabilește potrivit

Legii nr. 92/1992 , republicată.

Articolul 39

Prim-magistratul asistent are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea magistraților asistenți din secții și a funcționarilor din Cancelaria Curții Supreme de Justiție;

b) ia parte la ședințele Secțiilor Unite ale Curții Supreme de Justiție și ale completului disciplinar;

c) coordonează activitatea Biroului de relații externe.

Articolul 40

Magistrații asistenți șefi au următoarele atribuții:

a) participa la ședințele de judecată ale secțiilor și ale Completului de 9 judecători;

b) repartizează magistrații asistenți care participa la ședințele de judecată;

c) se ingrijesc de ținerea în bune condiții a evidentelor secțiilor și de realizarea la timp a tuturor lucrărilor.

Articolul 41

Magistrații asistenți participa la ședințele de judecată ale secțiilor.

Articolul 42

Magistrații asistenți care participa la ședințele de judecată ale Curții Supreme de Justiție iau note de susținerile făcute, redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări și redactează decizii, conform repartiției făcute de președinte pentru toți membrii completului de judecată.

Articolul 43

Magistrații asistenți vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredințate de președintele Curții Supreme de Justiție, de vicepreședinte sau de președintele secției.

Articolul 44

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție participa la ședințele Curții în Secții Unite, precum și la orice complet al Curții, când considera necesar.

În caz de împiedicare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție îl poate delega pe unul dintre adjunctii săi pentru a participa în locul sau la acele ședințe.

Articolul 45

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare și a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, când participa ca parte principala, când legea o prevede, precum și în cazul când considera necesar.

Articolul 46

Procurorii exercita căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor Curții Supreme de Justiție.

Articolul 47

Direcția de studii, documentare, informatica, economică și administrativă este condusă de un director cu grad de magistrat asistent șef și are următoarele compartimente:

a) studii, documentare și informatica, compus din magistrați asistenți, alt personal de specialitate și auxiliar;

b) economic-financiar și administrativ, compus din personal de specialitate, funcționari, muncitori, personal de paza și de serviciu.

Articolul 48

Pentru numirea în funcția de director este necesară o vechime de cel puțin 10 ani în magistratura, iar pentru ceilalți magistrați asistenți, o vechime de cel puțin 7 ani. Dispozițiile art. 36-38 se aplică în mod corespunzător.

Magistrații asistenți din Compartimentul de studii, documentare și informatica asigura: evidenta legislației, a jurisprudenței și doctrinei; selectarea și rezumarea deciziilor în vederea publicării lor în Buletinul Curții Supreme de Justiție; activitatea de studii și funcționarea bibliotecii, precum și orice alte sarcini încredințate de președintele Curții.

Articolul 49

Cancelaria Curții Supreme de Justiție se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi și alt personal prevăzut în statul de funcții.

Personalul cancelariei este repartizat la secții, potrivit nevoilor serviciului, de către președintele Curții, iar în cadrul secțiilor, de către președinții acestora.

Articolul 50

Biroul de relații externe este condus de un magistrat asistent șef și este încadrat cu personal de specialitate și auxiliar.

Articolul 51

Vacanta judecătorească anuală este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august.

Articolul 52

În perioada vacantei judecătorești se vor judeca:

a) în materie penală, cauzele cu arestați;

b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justiție.

Articolul 53

În timpul vacantei judecătorești va fi desemnat de către președintele Curții Supreme de Justiție, împreună cu președinții secțiilor, un număr de judecători din fiecare secție, necesar formării completelor de judecată.

Modul de desemnare a judecătorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament.

Președinții de secții, în timpul vacantelor, vor alterna între ei.

Articolul 54

Concediile anuale de odihnă ale personalului Curții Supreme de Justiție, stabilite potrivit legii, se efectuează în perioada vacantei judecătorești.

Pentru motive temeinice, președintele Curții Supreme de Justiție poate aproba efectuarea concediului de odihnă și în alta perioada decât cea a vacantei judecătorești.

Articolul 55

În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor, lucrările sale sunt prezidate de președintele Curții Supreme de Justiție.

Articolul 56

La sfârșitul fiecărui an Curtea Suprema de Justiție, în Secții Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunătățirea legislației și le va comunică ministrului justiției.

Articolul 57

Președintele Curții Supreme de Justiție poate incuviinta ca judecătorii să se informeze la sediul instanțelor asupra problemelor privind aplicarea corecta și unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Curții, și să constate situațiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislației.

Articolul 58

Reglementările din

Legea nr. 92/1992 , republicată, privind condițiile de numire și promovare a magistraților, drepturile, obligațiile și regimul disciplinar, precum și celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile în mod corespunzător Curții Supreme de Justiție, judecătorilor și magistraților asistenți ai acestei Curți.

Sesizările privind abaterile disciplinare săvârșite de magistrații asistenți se soluționează de o comisie disciplinară formată din 5 judecători ai Curții Supreme de Justiție, aleși pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratura la Curte și are ca secretar pe primul-magistrat asistent.

Împotriva deciziilor pronunțate de comisia disciplinară se poate declara contestație la Completul de 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție, prevăzut de

Legea nr. 92/1992 , republicată.

Ținuta vestimentara a judecătorilor este de culoare neagra în ședințele de judecată ale secțiilor Curții Supreme de Justiție și de culoare mov în ședințele Secțiilor Unite, iar ținuta vestimentara a magistraților asistenți este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit.

În cazurile în care prin

Legea nr. 92/1992 , republicată, se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite măsuri sau activități, acestea se vor face, pentru personalul Curții Supreme de Justiție, de către președinte.

Acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor Curții se exercită de vicepreședintele Curții Supreme de Justiție.

Articolul 59

Președintele Curții Supreme de Justiție, vicepreședintele, președinții de secții și ceilalți judecători ai acestei Curți nu pot fi urmăriți penal sau contraventional ori trimiși în judecata fără autorizarea Președintelui României.

Ministerul de Interne are obligația sa acorde, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unei amenințări.

Articolul 60

Magistrații asistenți nu pot fi urmăriți penal sau contraventional ori trimiși în judecata fără autorizarea președintelui Curții Supreme de Justiție.

Articolul 61

Președintele Curții Supreme de Justiție aproba statul de funcții al Curții, numește, promovează, suspenda și dispune încetarea din funcție a personalului Curții, cu excepția corpului judecătoresc prevăzut la art. 12, îndrumă și supraveghează activitatea de propuneri privind legislația, de studii și documentare și de publicare a practicii judiciare a Curții.

Articolul 62

La Curtea Suprema de Justiție vor putea fi numiți în funcții de magistrați asistenți și foștii magistrați, pensionari.

Magistrații asistenți încadrați în condițiile prevăzute la alin.1 beneficiază de salariu integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în munca, precum și de drepturile de pensie. La încetarea activității aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobandita și de salariile realizate după reincadrare.

Articolul 63

Președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii aflați în exercitarea mandatului la data adoptării prezentei legi se considera ca îndeplinesc toate condițiile pentru exercitarea acestei funcții.

După încetarea funcției la Curtea Suprema de Justiție, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datorită unor cauze neimputabile, judecătorul își păstrează rangul dobândit în ierarhie și are dreptul sa revină la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura.

Articolul 64

Salarizarea personalului Curții Supreme de Justiție se stabilește prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai înalte autorități publice.

Articolul 65

Curtea Suprema de Justiție are buget propriu, care face parte din bugetul de stat.

Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor, și execuția bugetară se aproba cu votul majorității membrilor Secțiilor Unite ale Curții Supreme de Justiție.

Președintele va stabili numărul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curții Supreme de Justiție.

Articolul 66

Dispozițiile prezentei legi cu privire la organizarea și funcționarea secțiilor și compartimentelor de muncă, precum și la răspunderea disciplinară vor fi completate printr-un regulament aprobat de Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție.

Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I*).

Articolul 67

Curtea Suprema de Justiție va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevăzute de legile în vigoare, până la modificarea codurilor de procedura civilă și de procedura penală, precum și a altor legi având prevederi cu caracter procedural.

Articolul 68

**)

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția art. 2-4, 11***), 21, 22, 25, 26****)-31, 37, 38, titlului V, art. 55 și 58, care intră în vigoare o dată cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor

Legii nr. 92/1992 .

Articolul 69

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile art. 68, orice dispoziții contrare se abroga.
────────────
Art. 11 a fost abrogat prin Legea nr. 142/1997 .
Art. 26 a fost abrogat prin Legea nr. 153/1998 .
────────────