Legea nr. 56/1993

Articolul 1

Justiția în România se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute în Constituție și în legile tarii.

Curtea Suprema de Justiție urmărește aplicarea corecta și unitară a legilor de către toate instanțele.

În România exista o singura Curte Suprema de Justiție, cu sediul în capitala tarii.

Articolul 2

Sunt supuse recursului la Curtea Suprema de Justiție deciziile curților de apel, precum și alte hotărâri stabilite prin lege.

Articolul 3

Curtea Suprema de Justiție judeca recursurile în interesul legii și recursurile în anulare declarate împotriva hotărîrilor și actelor judecătorești, în condițiile și pentru motivele stabilite prin lege.

Articolul 4

Curtea Suprema de Justiție are și o competența specială de judecată în fond, în cazurile prevăzute de lege.

Articolul 5

Curtea Suprema de Justiție sesizează Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora.

Articolul 6

Judecătorii Curții, în activitatea lor de judecată, sunt independenți și se supun numai legii.

Articolul 27

La secțiile Curții Supreme de Justiție, după competența fiecăreia, părțile pot declara recurs și împotriva hotărîrilor nedefinitive sau actelor judecătorești de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecații a fost întrerupt în fața curților de apel.

Articolul 28

Recursul cu care a fost sesizată Curtea Suprema de Justiție nu suspenda executarea hotărârii, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 29

La fixarea termenului de judecare a recursului, președintele poate desemna un judecător sau magistrat asistent, pentru întocmirea unui raport asupra cauzei, în procesele pe care le considera mai complicate.

Raportul va fi prezentat în ședința de judecător înainte de a se da cuvintul părților.

Articolul 30

Recursul în interesul legii și recursul în anulare pot fi introduse chiar dacă pentru aceleași temeiuri s-a pronunțat instanța în recursul declarat de părți.

Articolul 31

Dacă o secție a Curții considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi întreruptă și vor fi sesizate Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata va continua.

Articolul 32

Curtea Suprema de Justiție suspenda judecata în cazul în care înaintea să se ridica excepția neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicată și sesizează, potrivit legii, Curtea Constituțională, pentru a hotărî asupra excepției.

Judecata se reia la Curtea Suprema de Justiție după primirea hotărârii definitive a Curții Constituționale.

Articolul 33

Când Curtea casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanța a carei hotărâre a fost casată.

În interesul bunei administrări a justiției sau dacă instanța a carei hotărâre a fost casată nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instanțe de același grad.

Articolul 34

În caz de casare cu trimitere, soluțiile pronunțate în drept de Curtea Suprema de Justiție sunt obligatorii, dacă în urma rejudecarii nu se schimba situația de fapt.

Articolul 35

În cazul când Curtea admite recursul și soluționează definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanța de fond.

Hotărârile pronunțate în prima instanța la Curtea Suprema de Justiție se executa potrivit regulilor din Codul de procedură penală.

Articolul 36

Prim-magistratul asistent, magistrații asistenți șefi și magistrații asistenți fac parte din Corpul Magistraților și se bucura de stabilitate.

Condițiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru funcția de magistrat, conform Legii pentru organizarea judecătorească.

Articolul 37

Prim-magistratul asistent are grad de judecător de curte de apel. El este numit dintre magistrații asistenți șefi cu o vechime de cel puțin 2 ani în aceasta funcție. După un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de președinte de curte de apel.

Magistrații asistenți șefi au grad de președinte de tribunal și sunt numiți dintre magistrații asistenți cu o vechime de cel puțin 4 ani în aceasta funcție. După un stagiu de 2 ani ca magistrat șef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecător de curte de apel și după alți 5 ani la gradul de președinte de curte de apel.

Magistrații asistenți sunt numiți dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel puțin 4 ani. După un stagiu de 4 ani în aceasta funcție, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de președinte de tribunal și după alți 2 ani, la gradul de judecător de curte de apel.

Colegiul permanent al Curții poate reduce cu o treime vechimea în specialitate pentru magistrații asistenți care au avut rezultate deosebite în activitatea desfășurată.

Articolul 38

Prim-magistratul asistent și magistrații asistenți șefi pot fi numiți și dintre judecători sau procurori, care au vechimea prevăzută în art. 37.

Magistrații asistenți șefi și magistrații asistenți pot fi numiți și dintre avocați, consilieri juridici și cadre didactice din învățământul universitar juridic, pentru care vechimea se stabilește potrivit Legii pentru organizarea judecătorească.

Articolul 39

Prim-magistratul asistent are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea magistraților asistenți din secții și a funcționarilor din Cancelaria Curții Supreme de Justiție;

b) ia parte la ședințele Secțiilor Unite ale Curții și ale completului disciplinar;

c) coordonează activitatea Biroului de relații externe.

Articolul 40

Magistrații asistenți șefi au următoarele atribuții:

a) participa la ședințele de judecată ale secțiilor;

b) repartizează magistrații asistenți care participa la ședințele de judecată;

c) se ingrijesc de ținerea în bune condiții a evidentelor secțiilor și de realizarea la timp a tuturor lucrărilor.

Articolul 41

Magistrații asistenți participa la ședințele de judecată ale secțiilor.

Articolul 42

Magistrații asistenți care participa la ședințele de judecată ale Curții iau note de susținerile făcute, redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări și redactează decizii, conform repartiției făcute de președinte pentru toți membrii completului de judecată.

Articolul 43

Magistrații asistenți vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredințate de președintele Curții, vicepreședinte sau președintele secției.

Articolul 44

Procurorul general participa la ședințele Curții în Secții Unite, precum și la orice complet al Curții când considera necesar.

În caz de împiedicare, procurorul general poate delega pe unul dintre adjunctii săi pentru a participa, în locul sau, la acele ședințe.

Articolul 45

Procurorii parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare și a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, când participa ca parte principala, când legea o prevede, precum și în cazul când considera necesar.

Articolul 46

Procurorii exercita căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărîrilor Curții.

Articolul 47

Direcția de studii, documentare, informatica, economică și administrativă este condusă de un director cu grad de magistrat asistent șef și are următoarele compartimente:

a) studii, documentare și informatica, compus din magistrați asistenți, alt personal de specialitate și auxiliar;

b) economic-financiar și administrativ, compus din personal de specialitate, funcționari, muncitori, personal de paza și de serviciu.

Articolul 48

Pentru numirea în funcția de director este necesară o vechime de cel puțin 15 ani în magistratura, iar pentru ceilalți magistrați asistenți, o vechime de cel puțin 10 ani. Dispozițiile art. 36-38 se aplică în mod corespunzător.

Magistrații asistenți din compartimentul de studii, documentare și informatica asigura: evidenta legislației, a jurisprudenței și doctrinei; selectarea și rezumarea deciziilor în vederea publicării în Buletinul Curții Supreme de Justiție; activitatea de studii și funcționarea bibliotecii, precum și orice alte sarcini încredințate de președintele Curții.

Articolul 49

Cancelaria Curții Supreme de Justiție se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi și alt personal prevăzut în statul de funcții.

Personalul cancelariei este repartizat la secții, potrivit nevoilor serviciului, de președintele Curții, iar în cadrul secțiilor, de către președinții acestora.

Articolul 50

Biroul de relații externe este condus de un magistrat asistent șef și este încadrat cu personal de specialitate și auxiliar.

Articolul 51

Vacanta judecătorească anuală este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august.

Articolul 52

În perioada vacantei judecătorești se vor judeca:

a) în materie penală, cauzele cu arestați;

b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justiție.

Articolul 53

În timpul vacantei va fi desemnat de către președintele Curții, împreună cu președinții secțiilor, un număr de judecători din fiecare secție, necesar formării completelor de judecată.

Modul de desemnare a judecătorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament.

Președinții de secții, în timpul vacantelor, vor alterna între ei.

Articolul 54

Concediile anuale de odihnă ale personalului Curții Supreme de Justiție, stabilite potrivit legii, se efectuează în perioada vacantei judecătorești.

Pentru motive temeinice, președintele Curții Supreme de Justiție poate aproba efectuarea concediului de odihnă și în alta perioada decît cea a vacantei judecătorești.

Articolul 55

În cazul când Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor, lucrările sale sunt prezidate de președintele Curții Supreme de Justiție.

Articolul 56

La sfârșitul fiecărui an, Curtea Suprema de Justiție, în Secții Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunătățirea legislației și le va comunică ministrului justiției.

Articolul 57

Președintele Curții Supreme de Justiție poate incuviinta ca judecătorii să se informeze la sediul instanțelor asupra problemelor privind aplicarea corecta și unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Curții, și să constate situațiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislației.

Articolul 58

Reglementările din Legea pentru organizarea judecătorească privind condițiile de numire și promovare a magistraților, drepturile, obligațiile și regimul disciplinar, precum și celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile în mod corespunzător Curții Supreme de Justiție, judecătorilor și magistraților asistenți ai acestei Curți.

Sesizarilor privind abaterile disciplinare săvârșite de magistrații asistenți se soluționează de o comisie disciplinară formată din 5 judecători ai Curții Supreme de Justiție, aleși pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratura la Curte și are ca secretar pe primul magistrat asistent.

Împotriva deciziilor pronunțate de comisia disciplinară se poate declara contestație la completul de 7 judecători al Curții Supreme de Justiție prevăzut de Legea pentru organizarea judecătorească.

Ținuta vestimentara a judecătorilor este de culoare neagra în ședințele de judecată ale secțiilor Curții Supreme de Justiție și de culoare mov în ședințele Secțiilor Unite, iar ținuta vestimentara a magistraților asistenți este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit. În cazurilor în care prin Legea pentru organizarea judecătorească se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite măsuri sau activități, acestea se vor face, pentru personalul Curții, de președinte.

Acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor Curții se exercită de vicepreședintele Curții Supreme de Justiție.

Articolul 59

Președintele Curții Supreme de Justiție, vicepreședintele, președinții de secții și ceilalți judecători ai acestei Curți nu pot fi urmăriți penal sau contraventional ori trimiși în judecata fără autorizarea Președintelui României.

Ministerul de Interne are obligația sa acorde, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unei amenințări.

Articolul 60

Magistrații asistenți nu pot fi urmăriți penal sau contraventional ori trimiși în judecata fără autorizarea președintelui Curții Supreme de Justiție.

Articolul 61

Numirea, promovarea și îndepărtarea din funcție a personalului Curții Supreme de Justiție, cu excepția corpului judecătoresc prevăzut la art. 13 și a personalului prevăzut la art. 66 alin. 5 din prezenta lege, se fac de Colegiul permanent.

Articolul 62

La Curtea Suprema de Justiție vor putea fi numiți, în funcții de magistrați asistenți, și foștii magistrați, pensionari.

Magistrații asistenți încadrați în condițiile prevăzute în alin. 1 beneficiază de salariu integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în munca, precum și de drepturile de pensie. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobândită și de salariile realizate după reincadrare.

Articolul 63

Președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii aflați în exercitarea mandatului la data adoptării prezentei legi se considera ca îndeplinesc toate condițiile pentru exercitarea acestei funcții.

După încetarea funcției la Curtea Suprema de Justiție, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datorită unor cauze neimputabile, judecătorul își păstrează rangul dobândit în ierarhie și are dreptul sa revină la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura.

Articolul 64

Salarizarea personalului Curții Supreme de Justiție se stabilește prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai înalte autorități publice.

Articolul 65

Curtea Suprema de Justiție are buget propriu, care face parte din bugetul statului.

Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor, și execuția bugetară se aproba cu votul majorității membrilor Secțiilor Unite ale Curții Supreme de Justiție.

Președintele va stabili numărul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curții.

Articolul 66

Președintele, judecătorii și magistrații asistenți care fac parte din Secția militară sunt militari activi și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din aceasta calitate.

Președintele Secției militare va avea cel puțin gradul de general-maior, judecătorii cel puțin gradul de colonel, iar magistrații asistenți gradul minim de maior.

Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite personalului militar și civil cu care este încadrată Secția militară se asigura de către Ministerul Apărării Naționale în concordanta cu prevederile legii de salarizare a personalului Curții Supreme de Justiție și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ și, respectiv, de salariat civil al acelui minister.

Mijloacele materiale și auto necesare funcționarii Secției militare și Secției parchetelor militare din Parchetul General se asigura de Ministerul Apărării Naționale.

Numirea, promovarea și îndepărtarea din funcție a personalului Secției militare, cu excepția judecătorilor, se fac de președintele acestei secții, cu aprobarea președintelui Curții Supreme de Justiție.

Activitatea magistraților asistenți și a funcționarilor Secției militare este coordonata de magistratul asistent șef din aceasta secție.

Articolul 67

Dispozițiile prezentei legi cu privire la organizarea și funcționarea secțiilor și compartimentelor de muncă, precum și la răspunderea disciplinară vor fi completate printr-un regulament aprobat de Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție.

Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 68

Curtea Suprema de Justiție va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevăzute de legile în vigoare, până la modificarea codurilor de procedura civilă și de procedura penală, precum și a altor legi având prevederi cu caracter procedural.

Articolul 69

Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României, cu excepția art. 2-4, 11, 21-22, 25-31, 37, 38, titlului V, art. 55 și 58, care intră în vigoare o dată cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor Legii pentru organizarea judecătorească.

Articolul 70

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile art. 69, orice dispoziții contrare se abroga.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.