Legea nr. 656/2002

De îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 8 are suspiciuni ca o operațiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spalarea banilor, va informa persoana desemnată conform art. 14. alin. (1), care va sesiza imediat Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spalarii Banilor, denumit în continuare Oficiul. Acesta va confirma primirea sesizării.

Dacă Oficiul considera necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efectuării operațiunii pe o perioadă de 48 de ore.

Dacă Oficiul considera ca perioada de 48 de ore nu este suficienta, poate solicita, motivat, înainte de expirarea acestui termen, Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție prelungirea suspendării efectuării operațiunii cu cel mult 3 zile lucrătoare. Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție poate autoriza o singură dată prelungirea solicitată sau, după caz, poate dispune încetarea suspendării operațiunii.

Oficiul trebuie să comunice persoanelor prevăzute la art. 8, în termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuării operațiunii ori, după caz, măsura prelungirii acesteia, dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

Dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în termenul prevăzut la alin. (4), persoanele la care se referă art. 8 vor putea efectua operațiunea.

Persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 24 de ore, efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limita minima reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni legate între ele.

Prevederile alin. (6) se aplică și transferurilor externe în și din conturi pentru sume a căror limita minima este echivalentul în lei a 10.000 euro.

Se exceptează de la raportarea către Oficiu următoarele categorii de operațiuni derulate prin trezoreria statului: eliberari de sume în numerar privind drepturi salariale, plățile efectuate de către instituțiile publice, încasările de impozite, taxe, contribuții și orice alte venituri bugetare de la persoane fizice și juridice, inclusiv sumele în numerar depuse de către instituțiile publice, precum și operațiunile prevăzute la alin. (7).

Forma și conținutul raportului pentru operațiunile prevăzute la alin. (1), (6) și (7) vor fi stabilite prin decizie a plenului Oficiului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Oficiul poate cere persoanelor menționate la art. 8, precum și instituțiilor competente datele și informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor stabilite de lege. Informațiile în legătură cu sesizările primite potrivit art. 3 și 4 au caracter confidențial.

Persoanele prevăzute la art. 8 vor transmite Oficiului datele și informațiile solicitate, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii.

Secretul profesional la care sunt ținute persoanele prevăzute la art. 8 nu este opozabil Oficiului.

Oficiul poate face schimb de informații, în baza reciprocității, cu instituții străine care au funcții asemănătoare și care au obligația păstrării secretului în condiții similare, dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii și combaterii spalarii banilor.

Oficiul va proceda la analizarea și prelucrarea informațiilor, iar atunci când se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor, informațiile vor fi transmise de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

Dacă în urma analizarii și prelucrării informațiilor primite de Oficiu nu se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor, Oficiul păstrează informațiile în evidenta.

Dacă informațiile prevăzute la alin. (2) nu sunt completate timp de 5 ani, ele se claseaza în cadrul Oficiului.

După primirea sesizarilor, Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție poate solicita motivat Oficiului completarea acestora, dacă apreciază ca informațiile sunt insuficiente.

Oficiul are obligația de a pune la dispoziție Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție sau, după caz, Parchetului Național Anticoruptie, la solicitarea acestora, datele și informațiile pe care le-a obținut potrivit dispozițiilor prezentei legi.

Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție va comunică trimestrial, la cererea Oficiului, stadiul de rezolvare a sesizarilor transmise.

Persoanele prevăzute la art. 8 au obligația sa stabilească identitatea clienților la inițierea unor relații de afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii.

Obligația de identificare a clienților este necesară și în cazul altor operațiuni decât cele la care se referă alin. (1), a căror valoare minima reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se desfășoară prin una sau mai multe operațiuni legate între ele.

De îndată ce exista o informație ca prin operațiune se urmărește spalarea banilor, se va proceda la identificarea clienților, chiar dacă valoarea operațiunii este mai mica decât limita minima stabilită la alin. (2).

Când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacției, persoana fizica sau juridică obligată sa stabilească identitatea clienților va proceda la identificarea de îndată a acestora, atunci când este informată despre valoarea tranzacției și când a stabilit ca a fost atinsa limita minima prevăzută la alin. (2).

Prevederile alin. (1)-(4) se aplică și operațiunilor desfășurate între persoane care nu sunt prezente fizic la efectuarea acestora.

Datele de identificare a clienților vor cuprinde:

a) în cazul persoanelor fizice - datele de stare civilă menționate în documentele de identitate prevăzute de lege;

b) în cazul persoanelor juridice - datele menționate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum și dovada ca persoana fizica care conduce tranzacția reprezintă legal persoana juridică.

În cazul persoanelor juridice străine, la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care să rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculării, împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacție, precum și o traducere în limba română a documentelor autentificate de un birou al notarului public.

Cerințele de identificare nu vor fi impuse societăților de asigurări și reasigurari menționate la art. 8, în legătură cu polițele de asigurare de viața, dacă prima de asigurare sau ratele de plată anuale sunt mai mici ori egale cu echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro ori prima unica de asigurare plătită este, în echivalent lei, până la 2.500 euro. Dacă ratele de prima periodice sau sumele de plată anuale sunt ori urmează să fie mărite în asa fel încât să depășească limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 euro, în echivalent lei, se va cere identificarea clienților.

Cerințele de identificare a clienților nu sunt obligatorii în cazul subscrierii politelor de asigurare emise de fondurile de pensii, obținute în virtutea unui contract de muncă sau datorită profesiei asiguratului, cu condiția ca polița sa nu poată fi rascumparata înainte de scadenta și sa nu poată fi folosită ca garanție sau colateral pentru obținerea unui împrumut.

Cerințele de identificare a clienților nu se impun dacă s-a stabilit ca plata se va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o banca sau la o instituție pentru economii.

În fiecare caz în care identitatea este solicitată potrivit prevederilor prezentei legi, persoana juridică sau persoana fizica prevăzută la art. 8, care are obligația identificarii clientului, va păstra o copie de pe document, ca dovada de identitate, sau referințe de identitate, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data când se încheie relația cu clientul.

Persoanele prevăzute la art. 8 vor păstra evidentele secundare sau operative și înregistrările tuturor operațiunilor financiare care fac obiectul prezentei legi, pentru o perioadă de 5 ani de la efectuarea fiecărei operațiuni, într-o formă corespunzătoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de proba în justiție.

Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilități în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura și cu limitele responsabilităților menționate.

Persoanele desemnate conform alin. (1) răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în aplicarea prezentei legi.

Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor stabili proceduri și metode adecvate de control intern pentru a preveni și a împiedica spalarea banilor și vor asigura instruirea angajaților pentru recunoașterea operațiunilor care pot fi legate de spalarea banilor și luarea măsurilor imediate ce se impun în asemenea situații.

Oficiul va participa la programele speciale de instruire a reprezentanților persoanelor prevăzute la art. 8.

Autoritățile cu atribuții de control financiar, conform legii, și cele de supraveghere prudentiala a persoanelor prevăzute la art. 8 vor verifica și vor controla, în cadrul atribuțiilor de serviciu, modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, iar atunci când din datele obținute rezultă suspiciuni de spalare a banilor sau alte încălcări ale dispozițiilor prezentei legi vor informa de îndată Oficiul.

Oficiul poate efectua verificări și controale comune cu autoritățile prevăzute la alin. (1) la persoanele menționate la art. 8.

Personalul Oficiului are obligația de a nu transmite informațiile primite în timpul activității decât în condițiile legii. Obligația se menține și după încetarea funcției, pe o durată de 5 ani.

Persoanele prevăzute la art. 8 și salariații acestora au obligația de a nu transmite, în afară condițiilor prevăzute de lege, informațiile deținute în legătură cu spalarea banilor și de a nu avertiza clienții cu privire la sesizarea Oficiului.

Este interzisă folosirea în scop personal de către salariații Oficiului și ai persoanelor prevăzute la art. 8 a informațiilor primite, atât în timpul activității, cat și după încetarea acesteia.

Oficiul funcționează ca organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul București.

Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea și combaterea spalarii banilor, scop în care primește, analizează, prelucreaza informații și sesizează, în condițiile art. 6 alin. (1), Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

În vederea exercitării atribuțiilor sale, Oficiul are constituit un aparat propriu, la nivel central, a cărui organigrama se aproba prin hotărâre a Guvernului.

Oficiul este condus de un președinte cu rang de secretar de stat, numit de Guvern din rândul membrilor plenului Oficiului, care are calitatea de ordonator principal de credite.

Plenul Oficiului este structura deliberativa și de decizie, fiind format din câte un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Justiției, Ministerului de Interne, Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, Băncii Naționale a României, Curții de Conturi și Asociației Române a Băncilor, numit în funcție pe o perioadă de 5 ani, prin hotărâre a Guvernului.

În exercitarea atribuțiilor sale plenul Oficiului adopta decizii cu votul majorității membrilor acestuia.

Membrii plenului Oficiului trebuie să îndeplinească, la data numirii, următoarele condiții:

a) să fie licentiati și să aibă cel puțin 10 ani vechime într-o funcție economică sau juridică;

b) să aibă domiciliul în România;

c) să aibă numai cetățenia română;

d) să aibă exercițiul drepturilor civile și politice;

e) să se bucure de o înaltă competența profesională și morala nestirbita.

Se interzice membrilor plenului Oficiului să facă parte din partide politice sau sa desfășoare activități publice cu caracter politic.

Funcția de membru al plenului Oficiului este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Membrii plenului Oficiului au obligația sa comunice de îndată, în scris, președintelui Oficiului apariția oricărei situații de incompatibilitate.

În perioada ocupării funcției membrii plenului Oficiului vor fi detasati, respectiv raportul de muncă al acestora va fi suspendat, urmând ca la încetarea mandatului sa revină la funcția deținută anterior.

În caz de vacanta a unui post în cadrul plenului Oficiului, conducătorul autorității competente va propune Guvernului o noua persoana, în termen de 30 de zile de la data vacantarii postului.

Mandatul de membru al plenului Oficiului încetează în următoarele situații:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;

b) prin demisie;

c) prin deces;

d) prin imposibilitatea de exercitare a mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni;

e) la survenirea unei incompatibilități;

f) prin revocare de către autoritatea care l-a numit.

Personalul angajat al Oficiului nu poate ocupa nici un post sau nu poate îndeplini vreo funcție în cadrul nici uneia dintre persoanele juridice prevăzute la art. 8 în același timp cu activitatea de salariat al Oficiului.

Pentru funcționarea Oficiului Guvernul va transmite în administrarea acestuia imobilele necesare - terenuri și clădiri - din domeniul public și privat, în termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii.

Oficiul poate participa la activitățile organismelor internaționale de specialitate și poate fi membru al acestora. Plenul Oficiului decide privind oportunitatea participării la astfel de activități.

Membrii plenului Oficiului beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru persoanele care îndeplinesc funcții de demnitate publică. Indemnizația membrilor plenului Oficiului se stabilește conform prevederilor art. 19 și ale pct. 6 din anexa nr. II/2 din

Legea nr. 154/1998

privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare.

Salarizarea personalului de specialitate și a personalului auxiliar de specialitate se realizează potrivit

Legii nr. 50/1996

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Nomenclatorul de funcții, condițiile de studii și de vechime pentru încadrarea, promovarea și salarizarea personalului Oficiului, precum și reglementarea legală în funcție de care se stabilește salarizarea sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Avansarea în grade și trepte profesionale a personalului prevăzut la alin. (2) se va realiza prin testare profesională, în condițiile de vechime stabilite conform anexei.

Indemnizația de încadrare a personalului de specialitate, stabilită conform cap. I din anexa, este unica forma de remunerare lunară a activității corespunzătoare funcției fără acordarea nici unuia dintre sporurile prevăzute de

Legea nr. 50/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și a obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial.

Personalul auxiliar de specialitate beneficiază, pe lângă salariul de baza stabilit potrivit anexei la prezenta lege, și de sporurile prevăzute de

Legea nr. 50/1996 , republicată, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 334/2001 , pentru funcțiile cu care se asimilează.

Personalul din cadrul Oficiului, care ocupa funcții specifice sectorului bugetar, va fi salarizat conform legislației referitoare la salarizarea personalului din ministere și alte organe centrale de specialitate.

Personalul salarizat în baza prezentei legi are dreptul pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egala cu indemnizația de încadrare bruta sau, după caz, la salariul de baza brut din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.

Constituie contravenție următoarele fapte:

a) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (6), art. 4 și 9;

b) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (2), art. 11, art. 13-15, art. 16 alin. (1) și la art. 17.

Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancționează cu amendă de la 30.000.000 lei la 200.000.000 lei.

Sancțiunile prevăzute la alin. (2) se aplică și persoanelor juridice.

Contravențiile se constata și amenda se aplică de personalul desemnat din cadrul Oficiului și al autorităților prevăzute la art. 17.

Dispozițiile prezentei legi referitoare la contravenții se completează în mod corespunzător cu prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare, cu excepția art. 28 și 29.

Constituie infracțiunea de spalare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând ca provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând ca bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;

c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând ca acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Asocierea sau inițierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvârșirii infracțiunii de spalare a banilor se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani.

Tentativa se pedepsește.

În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 23 și 24 se aplică dispozițiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor.

Dacă bunurile care fac obiectul infracțiunii prevăzute la art. 23 nu se găsesc, se confisca echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora.

Pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de procedură penală.

Când exista indicii temeinice ca o persoană care pregătește comiterea infracțiunii de spalare a banilor folosește sisteme de telecomunicații sau informatice, procurorul poate să dispună, pe o perioadă determinata, accesul la aceste sisteme.

Procurorul poate, de asemenea, sa dispună, când exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii de spalare a banilor, punerea sub supraveghere pe o durată determinata a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora.

Dispozițiile art. 91^1-91^5 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.