Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 889/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor și art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism

prezumat în vigoare

Data actului
16 octombrie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 771 din 14 noiembrie 2007
Citat de
6 acte
Citează
4 acte
Structură
3 articole · 11.964 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 21/1999 18 ianuarie 1999 (prevederi anume) pentru prevenirea și sancționarea spalarii banilor
  • Legea nr. 656/2002 7 decembrie 2002 (prevederi anume) pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsu…

Are ca temei 1

  • Legea nr. 21/1999 18 ianuarie 1999 pentru prevenirea și sancționarea spalarii banilor

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor și a dispozițiilor

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, excepție invocată de Alexandru Fărcaș în Dosarul nr. 1.822/117/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curții că partea Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 18 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.822/117/2006, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor și a dispozițiilor

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, excepție invocată de Alexandru Fărcaș în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile din

Legea nr. 21/1999

criticate sunt neconstituționale, deoarece creează o discriminare negativă în ceea ce-l privește pe inculpat, întrucât "acesta a transferat valorile obținute dintr-o pretinsă infracțiune de înșelăciune, în timp ce făptuitorii care transferă valorile obținute din alte infracțiuni în scopurile prevăzute de

art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999

nu sunt pedepsiți de textul acestei legi". Se arată, totodată, că

Legea nr. 21/1999

a fost abrogată prin

Legea nr. 656/2002 , care sancționează în mod nediscriminatoriu faptele de spălare a banilor, "iar acest fapt nu poate duce la sancționarea faptelor ce s-au săvârșit anterior apariției

Legii nr. 656/2002 ". În plus, se susține că textele de lege ce fac obiectul excepției nu îndeplinesc condițiile privind caracterul accesibil și previzibil al

legii câtă vreme Legea nr. 656/2002

nu mai folosește termenul de înșelăciune, "ci se menționează generic - infracțiune".

Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin normelor constituționale invocate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism este neîntemeiată, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, apreciază că este inadmisibilă, întrucât, la data invocării acesteia, textul criticat era abrogat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, și

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 23

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999

(act normativ care, la data ridicării excepției de neconstituționalitate, era abrogat prin

Legea nr. 656/2002 ) avea următorul cuprins:

"(1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani:

[...] c) dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la lit. a)."

Articolul 23

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

are următorul cuprins:

"Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani:

[...] c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni."

În susținerea excepției se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în fața legii, ale art. 23 alin. (12) potrivit căruia "Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii", ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum și dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale "Nicio pedeapsă fără lege", coroborate cu art. 11 și 20 din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

I. În ceea ce privește

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999 , se constată că, la data ridicării excepției de neconstituționalitate, era abrogat prin

art. 31 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, potrivit căruia " Legea nr. 21/1999

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare, se abrogă."

Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a acestui text de lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".

II.

Articolul 23

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

este criticat întrucât, în opinia autorului excepției, nu întrunește cerințele de accesibilitate și previzibilitate a legii, impuse de art. 23 alin. (12) din Constituție, potrivit căruia "Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii", precum și de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale "Nicio pedeapsă fără lege", coroborat cu art. 11 și 20 din Constituție. Se constată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, în raport de aceleași prevederi din Legea fundamentală și față de critici similare. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 524 din 27 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, Curtea a reținut că susținerile potrivit cărora

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

ar contraveni art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 din Convenție, coroborat cu art. 11 și 20 din Constituție, nu pot fi primite, deoarece termenul de "infracțiune" este folosit de legiuitor generic pentru a acoperi multitudinea de "infracțiuni bază" din care pot proveni bunurile. Aceste considerente care au fundamentat soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe.

Referitor la critica privind încălcarea prin același text de lege a art. 44 din Constituție, se constată că nu a fost motivată de autorul excepției. Întrucât Curtea nu se poate substitui autorului excepției în motivarea ei, nici această susținere nu poate fi reținută.

Cât privește susținerile formulate în prezenta cauză în sensul că, urmare abrogării

Legii nr. 21/1999

prin

Legea nr. 656/2002 , faptele săvârșite sub imperiul legii vechi nu ar mai trebui sancționate, acestea vizează aspecte de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței de judecată, iar nu a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1999

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, excepție invocată de Alexandru Fărcaș în Dosarul nr. 1.822/117/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, invocată de același autor în același dosar al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2007.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.