Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1081/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției

prezumat în vigoare

Data actului
20 noiembrie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 848 din 11 decembrie 2007
Citat de
2 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 9.774 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 161/2003 19 aprilie 2003 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, …

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Dombi Dezideriu în Dosarul nr. 360/43/2006 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin consilier juridic, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Agenției Naționale de Administrare Fiscală solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, precizând că funcționarii publici care desfășoară activități de reprezentare a instituțiilor publice se află într-o situație diferită de cei care desfășoară activități în nume propriu.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că prevederile legale criticate nu creează privilegii în sensul art. 16 alin. (1) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 360/43/2006, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 , excepție ridicată de Dombi Dezideriu în cauza ce are ca obiect judecarea contestației ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin care autorul excepției a fost sancționat disciplinar cu destituirea din funcția publică.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece este vădită discriminarea între funcționarii publici cărora li se interzic să ocupe funcții și să presteze activități în cadrul unor regii autonome, societăți comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ și acei funcționari publici care pot fi desemnați printr-un act administrativ să reprezinte instituțiile publice în astfel de activități.

Totodată, se arată că prevederile legale criticate încalcă și art. 53 alin. (2) din Constituție, deoarece măsura restrângerii unor drepturi trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate au avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a unor astfel de cereri.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că regimul incompatibilităților are menirea de a asigura transparența unei funcții publice, creând, astfel, premisele exercitării statutului încredințat de comunitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se apreciază că prevederile legale criticate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 94 alin. (2): "Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: [_]

c) în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociații familiale sau ca persoană fizică autorizată."

Autorul excepției susține că aceste prevederi legale încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 53 alin. (2) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, deoarece sunt discriminatorii, în comparație cu cele care prevăd că funcționarii publici desemnați printr-un act administrativ pot să participe în cadrul unor organisme colective de conducere, astfel cum sunt reglementate la art. 94 alin. (2^1) din aceeași lege, text care are următorul conținut:

"(2^1) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) și c), funcționarul public care este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să reprezinte sau să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare."

Examinând excepția de neconstituționalitatea, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

au instituit măsura incompatibilității funcționarilor publici cu alte funcții sau activități deținute în cadrul unor societăți sau regii. În mod excepțional, art. 94 alin. (2^1) din aceeași lege stabilește că, în temeiul îndeplinirii unor cerințe legale, funcționarul public poate fi desemnat printr-un act administrativ să participe în calitate de reprezentant al unor autorități publice în cadrul unor organisme colective de conducere. Incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile legale criticate are ca finalitate garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice și se circumscrie însăși denumirii

Legii nr. 161/2003 , și anume constituie o măsură pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și sancționarea corupției. Faptul că, în mod excepțional, art. 94 alin. (2^1) din lege permite funcționarului public desemnat printr-un act administrativ să participe ca reprezentant al statului în cadrul unor organisme de conducere nu este de natură să creeze privilegii în sensul art. 16 alin. (1) din Constituție. Dispozițiile constituționale referitoare la egalitate vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, iar nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, atunci când acestea se justifică de existența unui interes public, apreciat ca atare prin actul administrativ de desemnare a funcționarului public, emis în condițiile legii, cum este cazul în speță.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate prin invocarea art. 53 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că textul constituțional nu este incident în cauză, deoarece autorului excepției nu i s-a restrâns, prin

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 , exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale, ci au fost reglementate unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Dombi Dezideriu în Dosarul nr. 360/43/2006 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 noiembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.