Decizia nr. 631/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 161/2003 19 aprilie 2003 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, …
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor
art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Gheorghe Nicolae în Dosarul nr. 584/CA/2005 al Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 1 alin. (4) și (5) și art. 123 alin. (4) și (5) din Constituție, necreându-se nici o situație de subordonare între prefect și autoritățile administrației publice locale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 584/CA/2005, Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Gheorghe Nicolae într-un litigiu având ca obiect soluționarea cererii de anulare formulate de acesta împotriva ordinului emis de prefectul județului Constanța prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului său de ales local.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul legal criticat contravine art. 1 alin. (4) și (5), precum și art. 123 alin. (4) și (5) din Constituție. Se apreciază că prin lege nu se pot stabili atribuții în sarcina prefectului, întrucât atribuțiunile acestuia sunt stabilite în exclusivitate prin Constituție. Totodată, în susținerea excepției, se arată că soluția legislativă cuprinsă în
art. 91 alin. (4) din lege nu se mai regăsește în Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali.
Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, Guvernul arată că demersul prefectului de a constata, prin ordin, încetarea de drept a mandatului de ales local nu este de natură a încălca prevederile constituționale care exclud eventualele raporturi de subordonare între acesta și aleșii locali ori pe acelea care privesc separarea puterilor în stat ori supremația legii, ci se exercită în virtutea competențelor pe care le are un prefect de a verifica și contesta legalitatea actelor emise de aleșii locali. Se arată că
are caracter organic, ceea ce este în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (3) din Constituție. Totodată, se arată că incompatibilitatea reprezintă o prezumție instituită prin lege, potrivit căreia persoana în cauză nu își poate desfășura activitatea în condiții de imparțialitate, iar constatarea acestei stări de către prefect se încadrează în limitele conferite de Constituție.
Guvernul consideră că prevederile
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 , potrivit cărora încetarea de drept a mandatului de consilier se constată și prin hotărâre a consiliului local sau județean, nu sunt de natură a afecta atribuția prefectului prevăzută de
art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 .
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Se arată că posibilitatea prefectului de a constata încetarea de drept a mandatului de ales local nu constituie o imixtiune în problemele administrației publice locale, întrucât încetarea mandatului intervine în temeiul legii, fără a i se atribui prefectului competența de a aprecia asupra valabilității mandatului de ales local. Astfel, prefectul aplică o sancțiune ce a intervenit în baza legii.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul cuprins: "(4) În situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale."
Dispozițiile alin. (3) al art. 91 din lege, la care face referire textul criticat, au următorul cuprins: "(3) Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secțiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcțiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi."
Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat, respectiv supremația Constituției, precum și ale art. 123 alin. (4) și (5) privind prefectul.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:
Prevederile criticate prevăd că prefectul emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local în cazul în care acesta din urmă nu a renunțat la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. Curtea constată că acest text legal nu vizează crearea unui raport de subordonare între prefect și autoritățile administrației publice locale, dimpotrivă, încetarea mandatului intervine în temeiul legii, fără a i se atribui prefectului competența de a aprecia asupra valabilității mandatului de ales local. De altfel, ordinul prefectului are doar rolul de a constata o stare de fapt în ceea ce îl privește, în mod exclusiv, pe alesul local.
Totodată, Curtea reține că nu sunt încălcate nici prevederile art. 123 alin. (5) din Constituție, întrucât în cauză nu este vorba de tutela administrativă pe care o exercită prefectul, ci de constatarea unei stări de fapt referitoare la aleșii locali.
Curtea constată că este neîntemeiată și susținerea autorului excepției potrivit căreia Constituția ar stabili în mod limitativ atribuțiunile prefectului, având în vedere că art. 123 alin. (3) din Constituție prevede că "Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică". Textul constituțional permite ca prin lege organică să se stabilească atribuțiile prefectului, iar această cerință constituțională este întru totul respectată de
Legea nr. 161/2003 , având în vedere procedura după care a fost adoptată.
Curtea reține că prevederile art. 1 alin. (4) și (5) nu au incidență în cauză, întrucât, pe de o parte, atât prefectul, cât și celelalte autorități ale administrației publice locale fac parte din puterea executivă, iar pe de altă parte, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție are loc numai atunci când și altă dispoziție constituțională a fost nesocotită, ceea ce nu este cazul în această cauză.
În ceea ce privește pretinsa contrarietate a prevederilor
art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003
cu cele ale
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 , Curtea nu poate reține abrogarea celui dintâi text în baza
art. 85 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 393/2004 , întrucât nu există o contrarietate între cele două prevederi legale, art. 91 alin. (4) reglementând constatarea încetării mandatului de consilier local într-o situație aparte, și anume în cazul în care incompatibilitatea intervine după validarea mandatului de consilier local urmare a unei funcții anterior deținute, în timp ce
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004
vizează incompatibilitatea care apare pe parcursul exercitării mandatului de ales local. În consecință, nu se poate reține abrogarea
art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 , neexistând astfel nici un impediment în exercitarea pe fond a controlului de constituționalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Gheorghe Nicolae în Dosarul nr. 584/CA/2005 al Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 octombrie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Karoly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.