Legea nr. 215/2001

Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.

Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.

Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Dispozițiile alin. (2) nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.

Prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competentele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după caz.

Competentele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.

Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune și orașe și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.

În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare.

Exercitarea competentelor și atribuțiilor stabilite prin lege revine autorităților administrației publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetățean.

Stabilirea de competente și atribuții pentru alte autorități decât cele prevăzute la alin. (1) trebuie să țină seama de amploarea și de natura răspunderii ce le revine, precum și de cerințele de eficienta și eficacitate.

Autoritățile administrației publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilități autorităților administrației publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilități.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul ca, în limitele competentelor lor, sa coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țara sau din străinătate, în condițiile legii.

Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune autoritățile administrației publice locale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.

Consiliile locale și consiliile județene din unitățile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritățile similare din țările vecine, în condițiile legii.

Aceste acorduri se vor încheia numai în domeniile ce sunt de competența consiliilor locale sau județene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislației interne și a angajamentelor internaționale asumate de statul român.

Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create și pe teritoriul României organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competente administrativ-teritoriale.

Consiliile locale și consiliile județene, care au încheiat acorduri de cooperare transfrontaliera, au dreptul sa participe, în alte state, la organismele create prin respectivele acorduri, în limita competentelor ce le revin potrivit legii.

Inițiativa autorităților administrației publice locale de a coopera și de a se asocia cu autorități ale administrației publice locale din străinătate, precum și de a adera la o asociație internationala a autorităților administrației publice locale va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Administrației Publice.

Autoritățile administrației publice locale vor transmite Ministerului Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau convenții de cooperare pe care acestea intenționează să le încheie cu autorități ale administrației publice locale din alte tari, înainte de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale sau județene, după caz.

Avizele prevăzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar se va considera că nu sunt obiecții și proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau județean interesat.

Acordurile sau convențiile încheiate de autoritățile administrației publice locale nu angajează decât responsabilitatea consiliului local sau județean care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise în virtutea respectivelor acorduri sau convenții au în dreptul intern aceeași valoare juridică și aceleași efecte ca și actele administrative adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Comunele, orașele și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.

Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.

Unele orașe pot fi declarate municipii, în condițiile legii.

În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a căror delimitare și organizare se fac potrivit legii.

Autoritățile administrației publice locale se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autorități exercita atribuțiile prevăzute la art. 95 și, respectiv, la art. 97, care se aplică în mod corespunzător.

Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primării, ca autorități executive. Consiliile locale și primării se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.

Consiliile locale și primării funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolva treburile publice din comune și orașe, în condițiile legii.

Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului județean, este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii.

Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacantei postului de primar, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.

Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

În fiecare județ și în municipiul București Guvernul numește câte un prefect.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale.

Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fața instanței de contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local sau de consiliul județean, precum și dispozițiile emise de primar sau de președintele consiliului județean, în cazul în care considera aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.

Prefectul răspunde, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, la cererea autorităților administrației publice locale sau județene ale căror acte au fost atacate, în cazul în care instanța de contencios administrativ hotărăște ca actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului, raportată de Institutul Național de Statistica și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, după cum urmează:

Numărul locuitorilor comunei sau ai orașului

Numărul consilierilor

- până la

1.500

9

- între

1.501 și 3.000

11

- între

3.001 și 5.000

13

- între

5.001 și 10.000

15

- între

10.001 și 20.000

17

- între

20.001 și 50.000

19

- între

50.001 și 100.000

21

- între

100.001 și 200.000

23

- între

200.001 și 400.000

27

- peste

400.000

31

Consiliul General al Municipiului București este compus din 55 de consilieri.

Calitatea de consilier este incompatibilă cu:

a) funcția de prefect și de subprefect;

b) calitatea de funcționar public în aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice centrale și locale; calitatea de funcționar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului județean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau județean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale; calitatea de angajat în cadrul autorităților administrației publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din județul respectiv;

c) funcția de manager sau membru în consiliul de administrație al regiilor autonome ori de conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene;

d) calitatea de primar;

e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și cele asimilate acestora.

Incompatibilitatea intervine numai după validarea mandatului, cel în cauza trebuind sa opteze în termen de 10 zile, după care, dacă acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, în ședința de consiliu următoare președintele de ședința va supune validării mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.

Alte incompatibilități se pot stabili numai prin lege.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor. Convocarea consilierilor declarați aleși, pentru ședința de constituire, se face de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

Ședința este legal constituită dacă participa cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o noua convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții.

În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorită absentei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanții înscriși pe listele de candidați respective, organizandu-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condițiile Legii privind alegerile locale.

Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauza la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

Absenta consilierilor de la ședința de constituire este considerată motivată dacă se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a făcut imposibila prezenta acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majoră.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri.

Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constata încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin frauda electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerile locale.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetica, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți la ședința. Persoana al carei mandat este supus validării sau invalidării nu participa la vot.

Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședința, de la comunicare.

Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile.

Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului local următorul jurământ în limba română: "Jur sa respect Constituția și legile tarii și sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei ... (orașului, județului). Asa să-mi ajute Dumnezeu!"

Consilierii care refuza să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.

Jurământul poate fi depus și fără formula religioasă.

După declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii săi, prin votul deschis al majorității consilierilor în funcție, un președinte de ședința, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta.

Consilierul ales în condițiile alin. (1) poate fi schimbat din funcție la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor, cu votul majorității consilierilor în funcție.

Consiliul local are inițiativa și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale.

Consiliul local are următoarele atribuții principale:

a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabilește, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;

b) aproba statutul comunei sau al orașului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;

c) avizează sau aproba, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala și de cooperare transfrontaliera, în condițiile legii;

d) aproba bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;

e) aproba, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local;

f) administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului;

g) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orașului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;

h) hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau orașului, după caz, în condițiile legii;

i) înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local; urmărește, controlează și analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa; aplica sancțiuni disciplinare, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

j) hotărăște asupra infiintarii și reorganizării regiilor autonome de interes local; exercita, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

k) analizează și aproba, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;

l) stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;

m) aproba, în limitele competentelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigura condițiile necesare în vederea realizării acestora;

n) asigura, potrivit competentelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultura, tineret și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă, de sub autoritatea sa; urmărește și controlează activitatea acestora;

o) hotărăște, în localitățile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natura și în bani, precum și de alte facilități, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populație; asemenea facilități pot fi acordate și personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activități științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

q) hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, poliției, jandarmeriei, pompierilor și a formatiunilor de protecție civilă, în condițiile legii, și propune măsuri de imbunatatire a activității acestora;

r) acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectura, a parcurilor și rezervațiilor naturale, în condițiile legii;

s) contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistența socială; asigura protecția drepturilor copilului, potrivit legislației în vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale; înființează și asigura funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

t) înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distractie, baze sportive și asigura buna funcționare a acestora;

u) atribuie sau schimba, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local;

v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetățean de onoare al comunei sau al orașului;

x) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăște infratirea comunei sau orașului cu unități administrativ-teritoriale similare din alte tari;

y) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale din țara sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

z) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;

w) asigura libertatea comerțului și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii.

Consiliul local exercita și alte atribuții stabilite prin lege.

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofa.

Consiliul local își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului.

Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare.

În caz de forta majoră și de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orașului convocarea consiliului local se poate face de îndată.

În invitația la ședința se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia.

Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștința locuitorilor comunei sau ai orașului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștința publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

Ședințele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezenta majoritatea consilierilor în funcție.

Prezenta consilierilor la ședința este obligatorie. Cazurile în care se considera ca absenta este motivată se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local. În situația în care un consilier absentează de doua ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.

Ședințele consiliului local sunt publice, cu excepția cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea și dezvoltarea urbanistica a localităților și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, organizații neguvernamentale, persoane juridice române sau străine se vor discuta întotdeauna în ședința publică. În legătură cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetățenilor prin referendum, în condițiile legii.

Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română, limba oficială a statului. În consiliile locale în care consilierii aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o treime din numărul total, la ședințele de consiliu se poate folosi și limba maternă. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba română.

Dezbaterile din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare consilier se consemnează într-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce ședințele de consiliu și de secretarul unității administrativ-teritoriale.

Consilierul care conduce ședințele de consiliu, împreună cu secretarul unității administrativ-teritoriale își asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.

Înaintea fiecărei ședințe secretarul pune la dispoziție consilierilor, în timp util, procesul-verbal al ședinței anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca în cadrul ședinței sa conteste conținutul procesului-verbal și sa ceara menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.

Procesul-verbal și documentele care au fost dezbătute în ședința se depun într-un dosar special al ședinței respective, care va fi numerotat, semnat și sigilat de consilierul care conduce ședințele de consiliu și de secretar, după aprobarea procesului-verbal.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adopta hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o alta majoritate.

Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii, administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea și dezvoltarea urbanistica a localităților și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu organizații neguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Hotărârile privind bugetul local, precum și cele prin care se stabilesc impozite și taxe locale se adoptă cu votul majorității consilierilor în funcție. Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după doua ședințe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat.

Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de lege.

Proiectele de hotărâre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autorității administrației publice locale.

Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soț, sotie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de către instanța de contencios administrativ. Acțiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.

Secretarul nu va contrasemna hotărârea în cazul în care considera ca aceasta este ilegala sau ca depășește competentele ce revin, potrivit legii, consiliului local. În acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al ședinței.

Secretarul va comunică hotărârile consiliului local primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării.

Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar și va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.

Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștința publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

Aducerea la cunoștința publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.

În exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul colectivității locale.

Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului și al aparatului propriu de specialitate, sa pună la dispoziție consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 20 de zile, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.

Consilierii sunt obligați ca în îndeplinirea mandatului sa organizeze periodic intalniri cu cetățenii și sa acorde audiente.

Fiecare consilier, precum și viceprimarul sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.

Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate consilierul primește o indemnizație stabilită în condițiile legii.

Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectuează în îndeplinirea mandatului lor, în condițiile legii.

Consiliul local poate hotărî diminuarea cuantumului indemnizației prevăzute la alin. (5) și a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanta cu posibilitățile de finanțare.

Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, după caz, în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și pentru hotărârile pe care le-au votat.

În procesul-verbal al ședinței consiliului local va fi consemnat, în mod obligatoriu, rezultatul votului.

La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal în procesul-verbal al ședinței.

Locuitorii satelor care nu au consilieri aleși în consiliile locale vor fi reprezentați la ședințele de consiliu de un delegat sătesc.

Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un reprezentant al fiecărei familii, convocată și organizată de primar și desfășurată în prezenta primarului sau viceprimarului.

La discutarea problemelor privind satele respective delegații sătești vor fi invitați în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

Delegatului sătesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 52 alin. (5) și (6).

După constituire consiliul local își organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.

Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu excepția viceprimarului.

Comisiile de specialitate își aleg câte un președinte și un secretar.

Comisiile de specialitate analizează și avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.

Comisiile de specialitate lucrează în plen și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor.

Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.

Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau la inițiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiza și verificare, pe perioada determinata. Componenta comisiei speciale de analiza și verificare, obiectivele și perioada de desfășurare a activităților acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acționează în limitele stabilite prin hotărâre.

Consiliul local poate fi dizolvat dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puțin 3 hotărâri care au fost anulate de instanța de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.

Dizolvarea consiliului local se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile judecătorești rămase definitive și irevocabile.

Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de oricare dintre consilieri la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest caz procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează, iar introducerea acțiunii suspenda executarea măsurii de dizolvare.

Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabilește de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la pronunțarea unei hotărâri judecătorești, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care a fost respinsă acțiunea consilierilor.

Până la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, în absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale orașului, potrivit competentelor și atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii.

În cazul în care consiliul local nu se întrunește timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nici o hotărâre, precum și în situația în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin supleanți, acesta se considera dizolvat de drept.

Situațiile prevăzute la alin. (1) se comunică de primar, viceprimar sau, în absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situația de dizolvare a consiliului local și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesați la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunoștința.

Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar introducerea acțiunii suspenda executarea măsurii de dizolvare. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s-a respins acțiunea împotriva ordinului prefectului.

Mandatul de consilier se suspenda de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanța de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.

Suspendarea durează până la soluționarea definitivă a cauzei. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului.

În cazul în care consilierul suspendat a fost găsit nevinovat acesta are dreptul la despăgubiri în condițiile legii.

Mandatul de consilier încetează de drept în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială;

d) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 59 alin. (1);

e) constatarea, după validarea mandatului, ca alegerea s-a făcut prin frauda electorală sau prin orice alta încălcare a Legii privind alegerile locale;

f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

g) punerea sub interdicție judecătorească;

h) pierderea drepturilor electorale;

i) lipsa nemotivată de la 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului local;

j) deces.

Încetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul local, prin hotărâre, la inițiativa primarului sau a oricărui consilier.

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), d) și i) hotărârea consiliului local poate fi atacată de consilier la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanța este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.

Fiecare comuna, oraș sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orașului și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. În mod excepțional în funcția de secretar al comunei poate fi numita și o persoană cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.

Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea eliberării din funcție.

Secretarul nu poate fi soț, sotie sau ruda de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.

Funcția de secretar se ocupa pe bază de concurs sau de examen, după caz, iar numirea se face de către prefect.

Concursul sau examenul se organizează de primar, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte în mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general al județului și 2 reprezentanți desemnați de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, în termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunică de către primar în termen de cel mult 3 zile de la rămânerea definitivă a rezultatului concursului sau al examenului.

Secretarul se bucura de stabilitate în funcție, în condițiile legii.

Secretarul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) participa în mod obligatoriu la ședințele consiliului local;

b) coordonează compartimentele și activitățile cu caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelara și asistența socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

c) avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotărârile pe care le considera legale;

d) avizează pentru legalitate dispozițiile primarului;

e) urmărește rezolvarea corespondentei în termenul legal;

f) asigura îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local și efectuarea lucrărilor de secretariat;

g) pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

h) asigura comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;

i) asigura aducerea la cunoștința publică a hotărârilor și dispozițiilor cu caracter normativ;

j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afară celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

k) legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părți și confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, în condițiile legii.

Secretarul poate coordona și alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, stabilite de primar.

Secretarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local ori de primar.

Numirea și eliberarea din funcție a personalului din serviciile publice ale comunei sau orașului se fac de conducătorii acestora, în condițiile legii.

Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de către primar, în condițiile legii.

Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din funcție a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.

În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.

În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și cu aparatul propriu de specialitate aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cat și în limba maternă.

În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).

Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română.

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

La constituirea consiliului județean se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 31-37.

În situațiile prevăzute la art. 60 președintele consiliului județean are obligația sa propună acestuia adoptarea unei hotărâri prin care să se ia act de încetarea mandatului de consilier.

Consiliul județean, ca autoritate deliberativa a administrației publice locale constituită la nivel județean, îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) alege din rândul consilierilor un președinte și 2 vicepreședinți;

b) aproba, la propunerea președintelui, regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean, numărul de personal în limitele normelor legale, organigrama, statul de funcții, regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, a instituțiilor și serviciilor publice, precum și a regiilor autonome de interes județean;

c) adopta strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială a județului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aproba și urmărește, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

d) coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor și orașelor în vederea realizării serviciilor publice de interes județean;

e) aproba bugetul propriu al județului, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe, precum și taxe speciale, în condițiile legii; hotărăște repartizarea pe comune, orașe și municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în condițiile legii;

f) administrează domeniul public și domeniul privat al județului;

g) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului sau, după caz, a serviciilor publice de interes județean, în condițiile legii; hotărăște cu privire la vânzarea, concesionarea și închirierea bunurilor proprietate privată a județului, în condițiile legii;

h) hotărăște înființarea de instituții publice și de servicii publice de interes județean, în condițiile legii; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii instituțiilor și serviciilor publice pe care le-a înființat și le aplica, dacă este cazul, sancțiuni disciplinare, în condițiile legii;

i) hotărăște asupra reorganizării regiilor autonome de interes județean; exercita în numele unității administrativ-teritoriale toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale;

j) stabilește, pe baza consultării autorităților administrației publice locale comunale și orășenești, proiectele de organizare și amenajare a teritoriului județului, precum și de dezvoltare urbanistica generală a județului și a unităților administrativ-teritoriale componente; urmărește modul de realizare a acestora în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești implicate;

k) aproba construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes județean; acorda sprijin și asistența tehnica de specialitate autorităților administrației publice locale comunale și orășenești pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor comunale și orășenești; în acest sens consiliul județean poate înființa servicii publice specializate;

l) aproba documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes județean, în limitele și în condițiile legii;

m) asigura, potrivit competentelor sale, condițiile materiale și financiare necesare în vederea bunei funcționari a instituțiilor de cultura, a instituțiilor și serviciilor publice de educație, ocrotire socială și asistența socială, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum și a altor activități, în condițiile legii;

n) asigura sprijin financiar pentru acțiuni culturale sau desfășurate de cultele religioase, precum și pentru activități educativ-științifice și sportive;

o) înființează instituții sociale și culturale, precum și pentru protecția drepturilor copilului și asigura buna lor funcționare, prin alocarea fondurilor necesare;

p) analizează propunerile făcute de autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești, în vederea elaborării de prognoze și programe de dezvoltare economico-socială sau pentru refacerea și protecția mediului înconjurător;

q) atribuie, în condițiile legii, denumiri de obiective de interes județean;

r) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale din țara sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale a autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

s) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public județean;

t) hotărăște, în condițiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop în care poate înființa împreună cu acestea instituții publice, societăți comerciale și servicii publice;

u) coordonează activitățile Corpului gardienilor publici, în condițiile legii.

Consiliul județean îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege.

Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofa.

Consiliul județean își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Consiliul județean se întrunește în ședințe ordinare o dată la doua luni, la convocarea președintelui consiliului județean.

Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesita adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.

Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul secretarului general al județului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.

În caz de forta majoră și de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului convocarea consiliului județean se face de îndată.

În invitația la ședința se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia.

În situația în care președintele consiliului județean se afla în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședința ordinară, aceasta se va face de către vicepreședintele desemnat în condițiile art. 118.

Ordinea de zi a ședinței consiliului județean se aduce la cunoștința locuitorilor județului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

În județele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștința publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

Ședințele consiliului județean sunt legal constituite dacă este prezenta majoritatea consilierilor în funcție.

Prezenta consilierilor la ședința este obligatorie. Cazurile în care se considera ca absenta este motivată se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean. În situația în care un consilier absentează de doua ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului județean.

Ședințele consiliului județean sunt conduse de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele desemnat în condițiile art. 118.

În cazul în care, din motive întemeiate, lipsește și vicepreședintele desemnat în condițiile art. 118, ședința va fi condusă de celălalt vicepreședinte sau de un consilier ales cu votul majorității consilierilor prezenți.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul județean adopta hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o alta majoritate.

Hotărârile se semnează de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele consiliului județean care a condus ședința și se contrasemnează pentru legalitate de secretarul general al județului.

În cazul în care consiliul județean nu se întrunește timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, în 3 ședințe ordinare consecutive, nici o hotărâre, precum și în situația în care numărul consilierilor se reduce sub două treimi și nu se poate completa prin supleanți, acesta se dizolva de drept.

Situațiile prevăzute la alin. (1) se comunică de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Prevederile art. 58 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai după expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s-a respins acțiunea introdusă împotriva ordinului prefectului.

Pe perioada în care consiliul județean este dizolvat sau în care nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente ale administrației județului vor fi rezolvate de secretarul general al județului în baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administrației Publice.

Consiliul județean alege dintre membrii săi, pe toată durata exercitării mandatului, un președinte și 2 vicepreședinți.

Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor în funcție. Eliberarea din funcție a președintelui consiliului județean se face prin votul secret a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea a cel puțin unei treimi din numărul acestora, dacă a emis, în decurs de 3 luni, cel puțin 3 dispoziții care au fost anulate irevocabil de instanța de judecată întrucât au contravenit intereselor generale ale statului ori ale județului sau au încălcat Constituția și legile tarii. Vicepreședinții pot fi eliberați din funcție, în aceleași condiții, numai dacă s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă ca aceștia au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale județului ori au încălcat Constituția și legile tarii.

Pe toată durata exercitării mandatului contractul de muncă al președintelui și vicepreședinților consiliului județean la instituțiile publice, regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale, societățile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda de drept.

Președintele și vicepreședinții consiliului județean primesc pe toată durata exercitării mandatului o indemnizație stabilită în condițiile legii.

Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție.

Președintele răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a administrației publice județene.

Aparatul propriu al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia. Funcționarii din aparatul propriu de specialitate se bucura de stabilitate în funcție, conform legii.

Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) asigura respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum și a altor acte normative;

b) întocmește proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului județean;

c) dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condiții a lucrărilor consiliului județean;

d) întocmește și supune spre aprobare consiliului județean regulamentul de organizare și funcționare a acestuia;

e) asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului județean și analizează periodic stadiul îndeplinirii acestora;

f) conduce ședințele consiliului județean;

g) coordonează și controlează activitatea instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea consiliului județean;

h) exercita funcția de ordonator principal de credite;

i) întocmește proiectul bugetului propriu al județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului județean, în condițiile și la termenele prevăzute de lege;

j) urmărește modul de realizare a veniturilor bugetare și propune consiliului județean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

k) propune consiliului județean spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, a instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

l) prezintă consiliului județean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor proprii și a hotărârilor consiliului;

m) propune consiliului județean numirea și eliberarea din funcție, în condițiile legii, a conducătorilor instituțiilor publice și serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

n) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

o) îndrumă metodologic, urmărește și controlează activitățile de stare civilă și autoritate tutelara, desfășurate în comune și orașe;

p) acorda, prin aparatul propriu și serviciile de specialitate ale consiliului județean, sprijin și consultanța tehnica și juridică pentru autoritățile administrației publice locale, comunale și orășenești, la solicitarea acestora;

q) coordonează, controlează și răspunde de activitatea privind protecția drepturilor copilului.

Președintele consiliului județean poate delega vicepreședinților, prin dispoziție, atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. g) și p).

Președintele consiliului județean îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean.

În exercitarea atribuțiilor sale președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștința publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Prevederile art. 49 și ale art. 50 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

În cazul suspendării președintelui atribuțiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliul județean prin votul secret al majorității consilierilor în funcție.

În celelalte cazuri de absenta a președintelui atribuțiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte prin dispoziție.

Președintele și vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier. Durata mandatului președintelui și al vicepreședinților este egala cu cea a mandatului consiliului județean.

Prevederile art. 62, 72 și 77 se aplică în mod corespunzător și președintelui consiliului județean.

În cazul încetării înainte de termen a mandatului președintelui consiliului județean prefectul ia act prin ordin și înștiințează consiliul județean în vederea alegerii unui nou președinte.

Fiecare județ are un secretar general salarizat din bugetul acestuia. Secretarul general este funcționar public de conducere și are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul general se bucura de stabilitate în funcție, în condițiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic sau al vreunei formațiuni politice, sub sancțiunea eliberării din funcție.

Numirea secretarului general al județului se face de Ministerul Administrației Publice, la propunerea președintelui consiliului județean, potrivit legii.

Numirea se face pe bază de concurs sau de examen, după caz. Concursul va fi organizat, în condițiile legii, de președintele consiliului județean în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare vor face parte președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții consiliului județean, un reprezentant al Ministerului Administrației Publice, secretarul general al prefecturii și 2 reprezentanți ai consiliului județean.

Emiterea dispoziției de numire se face în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

Eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară a secretarului general se fac de Ministerul Administrației Publice numai la propunerea consiliului județean, aprobată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, ca urmare a inițiativei președintelui acestuia, sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieșite din desfășurarea unei cercetări administrative.

Secretarului general al județului îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 85.

Secretarul general al județului coordonează compartimentele de stare civilă și autoritate tutelara din aparatul propriu de specialitate al consiliului județean. Secretarul general al județului îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile stabilite de lege pentru secretarul general al ministerului.

Aparțin domeniului public de interes local sau județean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public național.

Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele prevăzute la art. 122 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege.

Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Donațiile și legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a consiliului județean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.

Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.

Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Guvernul numește câte un prefect, ca reprezentant al său, în fiecare județ și în municipiul București.

Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul București prefectul este ajutat de 2 subprefecți.

Numirea și eliberarea din funcție a prefecților se fac prin hotărâre a Guvernului. Pentru a fi numit în funcție prefectul trebuie să aibă studii superioare de lungă durata.

Numirea și eliberarea din funcție a subprefecților se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului și a Ministerului Administrației Publice. Pentru a fi numit în funcție subprefectul trebuie să aibă studii superioare.

Pe toată durata îndeplinirii funcției de prefect sau de subprefect contractul de muncă al acestuia la instituțiile publice, regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale și societățile comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat se suspenda.

În calitate de reprezentant al Guvernului prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale și a primarilor, a consiliilor județene și a președinților consiliilor județene să se desfășoare în conformitate cu prevederile legii.

Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții consiliilor județene, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare.

Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Numirea și eliberarea din funcție a conducătorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului, în condițiile legii. În situații bine motivate prefectul își poate retrage avizul acordat, propunand, în condițiile legii, eliberarea din funcție a conducătorilor acestora.

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice;

b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale și județene, precum și ale președintelui consiliului județean, cu excepția actelor de gestiune curenta;

c) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor cetățenilor, prin organele legal abilitate;

d) asigura, împreună cu autoritățile și organele abilitate, pregătirea și aducerea la îndeplinire, în condițiile stabilite prin lege, a măsurilor de apărare care nu au caracter militar, precum și a celor de protecție civilă; autoritățile militare și organele locale ale Ministerului de Interne au obligația sa informeze și sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme de interes național sau județean, în condițiile legii;

e) prezintă anual Guvernului un raport asupra stadiului realizării sarcinilor ce îi revin potrivit programului de guvernare, precum și în legătură cu controlul exercitat asupra legalității actelor autorităților administrației publice locale.

Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege și de celelalte acte normative, precum și însărcinările date de Guvern.

Ca urmare a exercitării controlului asupra legalității actelor adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale ori județene, precum și de președintele consiliului județean, prefectul poate ataca în fața instanței de contencios administrativ aceste acte în termen de 30 de zile de la comunicare, dacă le considera ilegale, după îndeplinirea procedurii prevăzute la art. 50 alin. (2), cu excepția celor de gestiune curenta. Acțiunea prin care prefectul sesizează instanța de judecată este scutită de taxa de timbru. Actul atacat este suspendat de drept.

Prefectul va solicita autorităților administrației publice locale și județene, în termenul prevăzut la art. 50 alin. (2), cu motivarea necesară, sa reanalizeze actul pe care îl apreciază ca ilegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condițiile legii.

Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise după consultarea serviciilor descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale și sunt contrasemnate de conducătorii acestora.

Prefectul poate propune ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate măsuri pentru îmbunătățirea activității serviciilor publice descentralizate, organizate la nivelul județului.

Ordinul prefectului care conține dispoziții normative devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoștința publică sau de la data comunicării, în celelalte cazuri.

Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată Ministerului Administrației Publice.

Ministerul Administrației Publice poate propune Guvernului, în exercitarea controlului ierarhic al acestuia, anularea ordinelor emise de prefect, dacă le considera ilegale sau inoportune.

Prefectii sunt obligați sa comunice ordinele emise potrivit art. 137 alin. (2) ministerelor de resort. Ministerele pot propune Guvernului măsuri de anulare a ordinelor emise de prefect, dacă le considera ilegale sau inoportune.

Ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate au obligația sa comunice prefecților, imediat după emitere, ordinele și celelalte dispoziții cu caracter normativ pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.

Subprefectul îndeplinește atribuțiile ce îi sunt date prin acte normative, precum și sarcinile ce îi sunt delegate de către prefect prin ordin.

În lipsa prefectului subprefectul îndeplinește, în numele prefectului, atribuțiile ce revin acestuia.

Pentru exercitarea atribuțiilor ce îi revin prefectul are un aparat propriu de specialitate, ale cărui structura și atribuții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Administrației Publice.

Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar general, funcționar public de conducere.

Secretarul general are studii superioare, de regula juridice sau administrative, și se bucura de stabilitate în funcție, în condițiile legii.

Numirea și eliberarea din funcție a secretarului general se fac de către Ministerul Administrației Publice, la propunerea prefectului, în condițiile legii. Numirea se face pe bază de concurs sau de examen, organizat de Ministerul Administrației Publice, cu participarea prefectului sau a subprefectului. Eliberarea din funcție se poate face, în condițiile legii, și la inițiativa Ministerului Administrației Publice, în baza concluziilor unei anchete administrative.

În județele cu o suprafața întinsă, cu localități amplasate la mari distanțe de reședința județului sau în mari aglomerari urbane, prefectul poate organiza, cu aprobarea Ministerului Administrației Publice, oficii prefecturale.

Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului propriu al prefectului, în subordinea directa a acestuia, și sunt conduse de un director, ale cărui numire și eliberare din funcție se fac de prefect. Oficiile prefecturale se organizează în limita numărului de posturi legal aprobate.

În fiecare județ și în municipiul București se organizează o comisie consultativa.

Comisia consultativa este formată din: prefect și președintele consiliului județean; subprefect și vicepreședinții consiliului județean; secretarul general al prefecturii și secretarul general al județului; primarul municipiului reședința de județ, respectiv primarul general, viceprimarii și secretarul general al municipiului București; primării orașelor și comunelor din județ, respectiv primării sectoarelor municipiului București; șefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul județului sau al municipiului București; șefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București; conducătorii regiilor autonome de interes județean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes național și ai societăților naționale din județul respectiv sau din municipiul București, precum și conducătorii altor structuri organizate în județ sau în municipiul București.

La lucrările comisiei consultative pot fi invitate și alte persoane a căror prezenta este considerată necesară.

Comisia consultativa se convoacă de prefect și de președintele consiliului județean, respectiv de primarul general al municipiului București, o dată la doua luni sau ori de câte ori este necesar.

Lucrările comisiei consultative sunt conduse prin rotație de prefect și de președintele consiliului județean.

Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 funcționari din aparatul propriu al prefectului și de 2 funcționari din aparatul propriu al consiliului județean.

Comisia consultativa dezbate și își însușește prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică și socială al județului, respectiv al municipiului București, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament.

Programul orientativ de dezvoltare economică și socială al județului, respectiv al municipiului București, se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, filialelor din județ ale regiilor autonome sau ale societăților naționale, regiilor autonome de interes local și societăților comerciale și serviciilor publice de interes local interesate, precum și autorităților administrației publice locale și județene.

În cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite și alte acțiuni ce urmează să fie întreprinse de prefect și de serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate organizate în județ, pe de o parte, și de consiliul județean și serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de altă parte, în scopul armonizării măsurilor prevăzute în Programul de guvernare cu activitățile desfășurate de autoritățile administrației publice locale și județene, în conformitate cu atribuțiile și cu responsabilitățile ce le revin, potrivit legii.

Pentru dezbaterea și elaborarea unor soluții operative, precum și pentru informarea reciprocă cu privire la principalele acțiuni ce urmează să se desfășoare pe teritoriul județului se constituie în fiecare județ un comitet operativ-consultativ, format din prefect și președintele consiliului județean, subprefect și vicepreședinții consiliului județean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al județului și primarul municipiului reședința de județ.

În municipiul București comitetul operativ-consultativ este format din prefect și primarul general al Capitalei, subprefectii și viceprimarii municipiului București, secretarul general al prefecturii și secretarul general al municipiului București, precum și din primării sectoarelor municipiului București,

Comitetul operativ-consultativ se întrunește săptămânal, de regula în ziua de luni, iar ședințele acestuia sunt conduse prin rotație de prefect, președintele consiliului județean și, respectiv, de primarul general al municipiului București.

În cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili inițierea, de comun acord, a unor proiecte de hotărâre a Guvernului sau, potrivit competentelor decizionale specifice fiecărei instituții și autorități, emiterea de ordine ale prefectului, dispoziții ale președintelui consiliului județean ori inițierea de hotărâri ale consiliului județean, care să concretizeze măsurile stabilite de comun acord.